9,370 matches
-
teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 993 hectare. Acesta a fost înființat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în lunca Depresiunii Sibiului. Pădurea Dumbrava are în componență arbori și arbuști cu specii de: stejar ("Quercus robur") cu vârste de peste 100 de ani, specie dominantă, în asociere cu gorun ("Quercus petraea"), ulm ("Ulmus"), pin ("Pinus"), tei ("Tilia"), carpen ("Carpinus betulus") sau
Parcul Natural Dumbrava Sibiului () [Corola-website/Science/325530_a_326859]
-
în cel de câmpie cu vai largi, ale râurilor Șabăr și Argeș din Câmpia Vlăsiei. "Climă" este temperat-continentală, cu veri caniculare și secetoase și cu vânturi puternice din est (crivatul). "Râurile" care străbat teritoriul comunei - Argeșul și Șabărul- formează o lunca largă cu maluri joase. La acestea se adaugă și lunca râului Ciorogârla. "Vegetația" este reprezentată de pădurile de șleau de câmpie cu stejar (Quercus robur), salcie, plop, arbuști. Vegetația cuprinde: pâlcuri de pădure cu specii de cer (Quercus cerris), garnița
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
și Argeș din Câmpia Vlăsiei. "Climă" este temperat-continentală, cu veri caniculare și secetoase și cu vânturi puternice din est (crivatul). "Râurile" care străbat teritoriul comunei - Argeșul și Șabărul- formează o lunca largă cu maluri joase. La acestea se adaugă și lunca râului Ciorogârla. "Vegetația" este reprezentată de pădurile de șleau de câmpie cu stejar (Quercus robur), salcie, plop, arbuști. Vegetația cuprinde: pâlcuri de pădure cu specii de cer (Quercus cerris), garnița (Quercus fraineto), stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora), stejarul pedunculat (Quercus Robur
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
suprafețele necultivate cuprinde: păiușul (Festuca valesiaca, Festuca pseudogina), negara (Stipa capilata), firuța cu bulbi (Poa bulbosa), graminee cu rizomi (Bromus inermis, Poa augustifolia, Agropyron repense), pelinița (Artemisa austriacă), pir (Cynodom dactylon), mohor (Stelaria glaucă), trifoi (Trifolium repens, Trifolium pratense). În lunci și zăvoie vegetația cuprinde: salcii (Salix albă, Salix fragilis, Salix cinerea , Salix trianduanini), (Alnus glutinosa) și plopi (Populus albă, Populus nigra, Populus canescens). Vegetația hidrofila cuprinde: rogozul (Carex acutiformix), papura (Tipha augustifolia, Tipha latifolia), trestia (Pragmites communis), nufăr (Nuphar luteum
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
și sârmulița. Aceasta vegetație hidrofila formează plauri plutitori cu grosimea de 80-100 cm. Plaurul se întâlnește pe râul Șabăr, Cioragârla și Argeș. Vegetația ierboasa adăpostește iepurele (Lepus europaeus) , dihorul (Putorius putorius) , nevăstuica (Mustela nivalis) și prepelițe (Coturnix coturnix) . Vegetația de lunca oferă adăpost multor păsări: rata mare (Anas platyrhyncas), rata cârâitoare (Anas querquedula), gașca (Ardea purpurea), lișița (Fulica atra) și vidra (Lutra lutra). "Fauna" s-a redus numeric datorită extinderii zonei arabile și a celei locuite, fiind reprezentată de iepuri, vulpi
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
lișița (Fulica atra) și vidra (Lutra lutra). "Fauna" s-a redus numeric datorită extinderii zonei arabile și a celei locuite, fiind reprezentată de iepuri, vulpi, căprioare, rozătoare și păsări. Solurile sunt fertile din clasa molisolurilor, cernoziomuri și soluri aluvionare de lunca. Fauna cuprinde o varietate mare de specii: cerbul lopătar, mistrețul (Sus scrofa), căpriorul, lupul, vulpea, veverița și rar pisică sălbatică. Dintre păsări specifice sunt: fazanul (Phasianmus colchicus), sitarul (Scolopax scolopax), ciocârlia de pădure (Lulula arborea), privighetoarea (Luscinia megarhynchos), si ciocănitoarea
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
alterare a mineralelor și argilizarea sunt intense. Solurile brun-roșcate sunt soluri forestiere cu fertilitate ridicată pentru pădurile de șleau de câmpie, iar pentru culturile agricole sunt necesare îngrășăminte organice și minerale. În lungul văilor principale s-au format soluri de lunca. Hidrografia localității este alcătuită din râul Șabăr, râul Ciorogârla și Baltă Clinceni. În apropierea localității se află "Aerodromul Clinceni", administrat de Aeroclubul „Aurel Vlaicu” București, membru al Aeroclubului României. Biserică din Clinceni, cu hramul Sf. Nicolaie, numită și "Biserică lui
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
observă izvoare cu debite mici (0,1-0,2 l/s).Albia este bilaterală, cu lățimea de 100-180 m, deschisă, cu vegetație de pajiște, în unele locuri acoperită cu stuf. La 0,8 km, în amonte de loc. c.f. Pîrlița, lunca se întrerupe.Albia este puțin șerpuitoare, neramificată, cu lățimea de 3-5 m. De la izvor, pe o durată de 3,5 km, rîul este secat, în aval adîncimile ating 0,1-0,3 m. Viteza cursului de apă nu depășește 0,1
Râul Delia () [Corola-website/Science/325150_a_326479]
-
astfel drumul perfecționării universitare. Puternic impresionat de lecturile geografice ale lui Ion Simionescu,de care aflase și pe care le citise în anii de liceu,la care se adaugă dragostea pentru natură minunată a locurilor natale cu dealuri,vai și lunci,codrii și câmpuri roditoare îl fac să se înscrie,ca stundent,la secția de Geografie a Universității din Iași,unde Ion Simionescu era profesor,obținând,în urma unui concurs și dreptul de a locui gratuit în cămin. La secția de Geografie-Stiințele
Ion Gugiuman () [Corola-website/Science/325168_a_326497]
-
vestul județului Dolj, pe malul stâng al Dunării, acolo unde fluviul creează cel mai mare meandru din tot cursul său. Localitatea face parte din marea unitate structurală, Câmpia Română, fiind așezată la contactul dintre Câmpia Băilești, în partea nordică și Lunca Dunării, în partea sudică. În partea nordică, la 12 km distanță, Poiana Mare se învecinează cu comuna Maglavit, legate prin șoseaua asfaltată secundară Poiana Mare - Maglavit. În nord - vest, la 7 km distanță se află satul Golenți, legătura făcându-se
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
suprafețe întinse în toată zona. În general, nisipul löessic apare sub forma de petice cuprinse in arealul depozitelor de dune nisipoase. Materialul löessic roșcat-lutos apare sub forma de petice mici pe terase. Nisipurile mobile și semimobile apar, în special, în lunca Dunării sub forma unor fâșii înguste și paralele. În zona Calafat, depozitele aluviale se împart în: - depozite aluviale vechi - depozite aluviale noi. Depozitele aluviale vechi sunt reprezentate prin nisipuri carbonate. Depozitele aluviale noi sunt formate din aluviuni cu textură ușoară
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
Depozitele aluviale noi sunt formate din aluviuni cu textură ușoară, nisipuri grosiere, aluviuni cu textură medie, etc. Mulțimea dunelor nisipoase, care paralizează podul terasei, determină neregularitatea reliefului de pe teritoriul comunei Poiana Mare. Câmpia se caracterizează printr-o extensiune sporită a luncii, care este acoperită de nisipuri aflate în diferite forme și stadii de evoluție. Între luncă și prima terasă este greu de făcut o delimitare din cauza diferenței mici de altitudine, a dezvoltării dunelor și a bălților de pe terasă. Grosimea stratului de
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
medie, etc. Mulțimea dunelor nisipoase, care paralizează podul terasei, determină neregularitatea reliefului de pe teritoriul comunei Poiana Mare. Câmpia se caracterizează printr-o extensiune sporită a luncii, care este acoperită de nisipuri aflate în diferite forme și stadii de evoluție. Între luncă și prima terasă este greu de făcut o delimitare din cauza diferenței mici de altitudine, a dezvoltării dunelor și a bălților de pe terasă. Grosimea stratului de dune scade de la vest la est, iar în apropierea locului de alimentare și formare, înălțimea
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
inferioară Această terasă apare la nord de Ciupercenii Noi și Ciupercenii Vechi, la nord de Smârdan, de Poiana Mare și Tunarii Vechi, la nord de Pisculeț și Seaca de Câmp. În zona Poiana Mare are o altitudine relativă de 14m. - Lunca Dunării Acesta se prezintă sub forma unor șanțuri mai întinse acoperite cu bălți, mlaștini și dune. Câmpia Olteniei face parte, din punct de vedere geologic din Depresiunea Getică. Aceasta s-a individualizat în timpul mișcărilor orogenice din perioada cretacică, odată cu scufundarea
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
terasei inferioare. Depozitele sunt formate din dune consolidate, iar grosimea lor în Poiana Mare este de 8m. - Depozitele aluvionare ale terasei joase. Depozitele sunt formate din dune consolidate și neconsolidate, iar grosimea lor în Poiana Mare este de 8m. - Aluviunile luncii Dunării. Acestea s-au separat în două nivele: 1. Inferior - format din aluviuni vechi pietrișuri și bolovănișuri, având diametrul de 5-10 cm. 2. Superior - format din aluviunile actuale ale Dunării, nisipuri fine pietroase. Prin foraje s-a constatat că grosimea
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
s-au separat în două nivele: 1. Inferior - format din aluviuni vechi pietrișuri și bolovănișuri, având diametrul de 5-10 cm. 2. Superior - format din aluviunile actuale ale Dunării, nisipuri fine pietroase. Prin foraje s-a constatat că grosimea depozitelor de luncă este de: 6 m la Cetate, 12 m la Pisculeț, 15 m la Desa. Din punct de vedere al genezei solurilor, depozitele de suprafață au o mare importanță. Acestea sunt în totalitate cuaternare și constituie roca mamă sau materialul parental
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
de: 6 m la Cetate, 12 m la Pisculeț, 15 m la Desa. Din punct de vedere al genezei solurilor, depozitele de suprafață au o mare importanță. Acestea sunt în totalitate cuaternare și constituie roca mamă sau materialul parental. Relieful luncii se caracterizează prin alternarea gridurilor, cu bălți părăsite, precum și cu unele suprafețe plane rar inundate. În Poiana Mare predomină löessul și depozitele löessoide, nisipurile, iar în luncă depozitele fluviale. Zonele cu largă răspândire a löessului au făcut să apară soluri
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
Acestea sunt în totalitate cuaternare și constituie roca mamă sau materialul parental. Relieful luncii se caracterizează prin alternarea gridurilor, cu bălți părăsite, precum și cu unele suprafețe plane rar inundate. În Poiana Mare predomină löessul și depozitele löessoide, nisipurile, iar în luncă depozitele fluviale. Zonele cu largă răspândire a löessului au făcut să apară soluri specifice: cernoziomuri tipice și cele levigate. Pe nisipuri, care sunt roci foarte permeabile și sărace s-au format soluri levigate, mai sărace în humus și substanțe hrănitoare
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
a vântului este de 4 m/s din V, 3,8 m/s din NV. Vânturile care bat din nordul și sudul teritoriului au o intensitate mică. Vânturile din celelalte direcții sunt în parte deviate spre sud până în apropiere de luncă, unde dunele sunt orientate vest - est, ca și culoarul Dunării. Vânturile au imprimat direcție dunelor de nisip, care se întind pe distanțe de zeci de kilometrii și care se succed de la nord spre sud, fiind despărțite de văi, uneori cu
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
cu o slabă nuanță mediteraneană, semiumed, cu ierni nu prea aspre, cu veri lungi și călduroase. Fluviul Dunărea, care curge prin partea de sud a comunei, la o distanță de 14 km, are o mare influență asupra apelor freatice din luncă. Între Calafat și Rast se află un sector foarte complex, sub aspectul inundării suprafețelor dintre Dunăre. În afară de suprafețele inundate direct, superficial, de apele Dunării, multe depresiuni dintre dune sunt ocupate, primăvara, de ape prin infiltrații, ca urmare a ridicării nivelului
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
zonă. În timpul verii, din cauza lipsei de apă, suprafețele respective nu pot fi folosite util. În zona Calafat-Poiana Mare, întreruperile apelor freatice sunt puse în evidență de apariția izvoarelor, care se găsesc la baza teraselor. Apele de inundație, îndeosebi cele din luncă și prima terasă, și precipitațiile atmosferice alimentează apele freatice. Datorită adâncimii mici a lacurilor, a vitezei mari a vântului de 5-6 m/s, se reușește deranjarea gradienților termici pe întreaga verticală, realizându-se o homotermie și o stratificare termică inversă
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
spinose), stejarul pufos, ulm, grupate în pâlcuri, ce au fost declarate monumente ale naturii (Pădurea Ciurumela - de la Tunarii Vechi). În cadrul zonei de silvostepă se întâlnește și o vegetație intrazonală determinată de factori edafici specifici, reprezentată prin vegetația nisipurilor, vegetația de luncă, vegetația de mlaștină și vegetația de pe terasă. Vegetația nisipurilor Între Calafat și Piscu Vechi întâlnim o vegetație specifică formată din: troscot (Polygonum arenarium), pătlagina (Plantago indica), cinci degete (Potentil arenaria), toporași (Violo odorata). Pe aceste, nisipuri s-a întâlnit stejarul
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
și sedimentate de Dunăre constituie materialul parantal. Apa freatică se află, în interdune, la adâncimi relativi mici (1 - 3m), uneori chiar mai mici (0,75 - 1m). Aceste soluri au evoluat pe zonele joase și foarte joase ale terasei inferioare și luncii. Apa freatică conține săruri, care au influențat profilul acestor soluri producând fenomene de solonetizare slabă în adâncime. Excesul de umiditate freatică limitează utilizarea lăcoviștilor ca terenuri agricole. Ele se folosesc ca pășuni. După aplicarea măsurilor hidroameliorative se pot folosi pentru
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
cerealelor de toamnă, plantelor furajere. Lucrările de ameliorare trebuie să urmărească coborârea nivelului freatic, iar prin lucrările de nivelare, nu trebuie aduse straturi de sol din orizonturile inferioare fiind solonetizate. Relieful minor, pe care au evoluat aceste soluri, îl constituie lunca, zonă supusă frecvent inundațiilor. În comuna Poiana Mare, solurile aluviale au fertilitate naturală slabă datorită excesului de umiditate freatică și a prezenței puternicelor fenomene de gleizare. Lucrări de hidromelizare sunt necesare pentru corectarea acestor fenomene de degradare. Comuna Poiana Mare
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
dealurilor cresc o mulțime de specii de plante din care unele sunt plante medicinale: coada șoricelului ( Alchilleia millefolium ), sunătoarea ( Hipericum Perfoliatum ), coada calului ( Ecvizetum sp. ), trei frați pătați, etc.. Primăvara înfloresc viorelele, Cocorăii ( Eritronum Den cansis ), tămâioarele și altele. În luncile apelor cât și pe terenurile în care băltește apa cresc specii de arbori adaptate pentru aceste condiții: Plopul ( populus alba ), salcia ( salix sp. ) și arinul. Dintre arbuști putem menționa răchița albă și roșie, sângerul ( cornus sangvineea), lemnul câinesc ( Ligustrum vulgare
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]