10,288 matches
-
Vultureni este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bosia, Dădești, Dorneni, Ghilăvești, Godineștii de Jos, Godineștii de Sus, Lichitișeni (reședința), Medeleni, Nazărioaia, Reprivăț, Tomozia, Țigănești, Valea Lupului, Valea Merilor, Valea Salciei și Vultureni. Comuna se află în estul județului, în valea râului Berheci ce străbate colinele Tutovei. Este străbătută de șoseaua județeană DJ241A, care o leagă spre nord de Oncești, Izvoru Berheciului, Secuieni (unde se intersectează cu
Comuna Vultureni, Bacău () [Corola-website/Science/300712_a_302041]
-
mixtă la Vultureni și șase biserici ortodoxe. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Godinești, având 1529 de locuitori în satele Godineștii de Jos, Godineștii de Sus, Medeleni, Năstăseni, Poeni, Țigănești, Valea Lupului, Valea Salciei și Vărlănești; aici existau două mori de vânt, două mori de apă, o școală cu 44 de elevi (dintre care 7 fete) deschisă în 1866, și cinci biserici ortodoxe (la Godineștii de Jos, Medeleni, Țigănești, Poeni și Valea
Comuna Vultureni, Bacău () [Corola-website/Science/300712_a_302041]
-
este slab dezvoltată fiind reprezentată prin două gatere și trei ateliere de tâmplărie. Activitatea comercială se desfășoară prin unitățile Cooperativei de Consum și încă cinci societăți comerciale de tip ABC. Fauna este compusă în principal din: căprioare, fazani, iepuri, mistreț, lup și vulpe. Vegetația este compusă în proporție de 60% din foioase și 40% din conifere. Principalele tipuri de soluri prezente pe teritoriul comunei sunt: podzolic, argilos și brun roșcat de pădure. Pe teritoriul localității sunt prezente următoarele instituții :
Căbești, Bihor () [Corola-website/Science/300849_a_302178]
-
frumoase podoabe florale o constituie rezervatia naturală "Poiana cu narcise de pe Șesul Văii Budacului" situată la sud-est de pădurea de stejari din Șesul Orheiului. Fauna e renumită prin speciile de valoare cinegetica, printre care: ursul carpatin, cerbul carpatin, mistrețul, căpriorul, lupul, vulpea, cocosul de munte etc. În fiecare din cele trei sate (Satu Nou, Petriș și Orheiu-Bistriței) există câte o biserică, iar în satul Petriș mai este și o biserică de lemn situată în cimitirul din sat (toate sunt ortodoxe). Atât
Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300869_a_302198]
-
în anul 1540 Ștefan Mailat îi răsplătește pentru vitejia lor cu minele de sare de la Știubei, Slatini, Hotropi, După Deal etc. Dintre aceste familii amintim :Taut Mihai, Bilt, Caian , Manu (de la care avem un blazon nobiliar), Vidican, Moldovan, Vlad, Chindriș, Lup, Pugna, familii care trăiau în zona Cetate. Numele de Căian este amintit din 1456 când regele Ungariei Ladislau al V-lea îl deposedează de satele Căianu Mic, Căianu Mare, Dobric și Spermezeu pe Ion din Herina pentru necredință și dăruiește
Căianu Mic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300868_a_302197]
-
800-1650 predomină rășinoasele ca molid și brad, iar ca o raritate tisa în special în muntele și mutarea oilor Baicu-munte al poienarilor în granița cu Maramureșul. Și fauna este bogată predominând ca animale sălbatice ursul brun, cerbul, cita, mistrețul, vulpea, lupul, jderul și râsul, iar ca păsări coccoșul de munte, cocoșul de mesteacăn și alunarul, unele din acestea sunt însă pe cale de dispariție. ÎN Ridul Baicu există ape minerale. Apele râului Țibleș au fost valorificate din cele mai vechi timpuri. Pe
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
parohiei sunt consemnați următorii preoți: 1705 la Ocnița păstoreau doi preoți "popa Nichita" și "popa Leonte". Aceștia au păstorit satul vreme de 28 de ani. În anul 1773 erau "popa Gligor" și "popa Toader". Acestora le-au urmat "popa Dobra, Lup, Nechita, Ioan Pop și Ioan August". Au urmat apoi în ordine: Simion August ( 1870-1888), Vasile Brătfălean ( 1889- 1904), Simion Pintea (1906-1910), Valeriu P. Maior (1911-1930), Ioan Oprinca(1931-1939), Avram Ignat (1940-1944), Pop Augustin (1945-1977), Vasile Dragan( din 1978). Parohia ortodoxă
Ocnița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300886_a_302215]
-
anilor personalități ale culturii, artei, științei și din alte domenii de activitate: justiție, armata, medicina, învățământ etc. Cei mai cunoscuți fii ai satului Ocnița sunt în prezent poetul și medicul Mircea Horga, profesorii universitari clujeni Valentin (Tinu) Cătineanu și Iustin Lup, născuți în Ocnița. O personalitate aparte ai cărui părinți sunt din Ocnița este eseistul și filozoful de renume național, profesorul doctor Tudor Cătineanu. Satul a căpătat un renume și prin cântecele și activitatea folclorica a Corneliei Ardelean Archiudean, solista de
Ocnița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300886_a_302215]
-
din satele Blândești (reședința), Cerchejeni și Șoldănești. 5 martie 1638, dar ca vechime se ia data de 4 august 1632 legată de satul Talpa (azi Blândești), dată desprinsă dintr-un zapis de vânzare prin care nepoții popei Lupșe și ai Lupului Coșciug au vândut cu 90 zloți părțile lor de moșie de la Bălușeni. Plata s-a făcut în prezența mai multor martori, printre care și „Dronea ot Blândești” Comune învecinate: la S Sulița, la N-E Gorbănești iar la V Burlești
Comuna Blândești, Botoșani () [Corola-website/Science/300892_a_302221]
-
lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasă cu calități terapeutice,care este utilizată doar pe plan local. Hotarul comunei este populat de o faună bogată și diversă, reprezentată de mamifere ca bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatica, râsul, ursul, veverița și vulpea, de păsări ca alunarul, buha, ciocănitoarea pestriță, cucul, mierla neagră, negroaica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare ca șoareci și șobolani. Reptilele sunt reprezentate de
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
un relief colinar unde predomină dealuri cu înălțimi ce nu depășesc 500 m. Vegetația este specifică zonei de deal caracterizată de păduri de fag și conifere, floră spontană și plante medicinale. Fauna este reprezetată de vulpi, iepuri, fazan, căprior, mistreț, lup, jder, dihor În urma investigațiilor arheologice s-au descoperit pe teritoriul satului Șieuț urme de locuire din epoca bronzului. De asemenea, în satele vecine, Sebiș și Ruștior s-au găsit vestigii datând din epoca fierului. Sunt numeroase și descoperirile aparținând epocii
Șieuț, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300894_a_302223]
-
rogozul, păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasa cu calități terapeutice, utilizată doar pe plan local. Hotarul așezării este populat de o fauna bogată și diversă, reprezentată de mamifere: bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatică, râsul, ursul, veverița, vulpea. Păsări: alunarul, buha, ciocănitoare pestrița, cucul, mierla neagră, negroica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare: șoareci, șobolani. Reptile: șerpi, șopârle, brotăcei, broaște. Nu lipsesc nici caprele
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
și foarte aproape de vărsarea în Sălăuta celebra Vale a lui Stan zisă și Valea Dragostei. Localitatea Telciu dispune de o mare întindere montană și deluroasa Păduri de foioase, conifere, pășuni, fânețe, floristica. Fauna este reprezentată de câteva exponate de urși, lupi, căprioare și iepuri. Date exacte despre întemeierea localității nu există, iar prima atestare documentara apare în 1245 într-un document al regelui maghiar Bela al IV-lea prin care vorbea de ținutul Vallis Rodnensis (Vallis Vallachis), care se bucură de
Telciu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300899_a_302228]
-
Husadișului. Dealurile care înconjoară vatra satului poartă denumiri interesante, iar zona montană este reprezentată de: Heniu, Muncelul, Arandașul, Măgura Neagra și vârful Măgurii. Aceștia sunt acoperiți cu păduri de conifere și foioase, în care găsesc condiții favorabile de existență ursul, lupul, cerbul, căprioara, vulpea, jderul, viezurele, cocoșul de munte. Cea mai importantă este Valea Leșului. Ea izvorăște din munții Bârgăului și culege, până la vărsarea ei în Valea Ilvei -la rândul ei, singurul afluent al Someșului Mare, de pe partea stangă - un număr
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
vulpea, jderul etc. Aceasta biocenoză mai cuprinde o lume variată de păsări reprezentată prin: prepelița, potârnichea, grauri, ciocârlii, cinteze, vrabii, sticlete, ciori etc. Biotopul din pădurea Liveni adăpostește o foarte numeroasă faunistică de mamifere: căprioara, porcul mistreț, bursucul, foarte rar lupul; iar păsările sunt reprezentate prin numeroase specii din care proprii pădurii Liveni amintim: coțofana, graurul, ciocănitoarea, cucul, pupăza etc. Fauna acvatică din Prut este reprezentată prin crap, șalau, somn, știuca, plătică, avatul, carasul etc. In conformitate cu „Sistemul roman de
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
Spermophilus citellus"), șobolanul de câmp ("Apodemus agrarius"), iepurele de câmp ("Lepus europaeus"), cățelul pământului ("Spalax microphtalmus"), șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), bizamul ("Ondatra zibethica L."), iar dintre carnivore: nevăstuica ("Mustela nivalis"), dihorul ("Putorius putorius"), bursucul ("Meles meles"), vulpea ("Vulpes vulpes"), lupul ("Canis lupus"), care mai vine de peste Prut, precum și din pădurile vecine aparținând comunei Mitoc. Din cauza stricăciunilor pe care le face noaptea sau chiar în timpul zilei la stânile cu oi, lupul a devenit cel mai proverbial în snoavele și legendele populare
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
nivalis"), dihorul ("Putorius putorius"), bursucul ("Meles meles"), vulpea ("Vulpes vulpes"), lupul ("Canis lupus"), care mai vine de peste Prut, precum și din pădurile vecine aparținând comunei Mitoc. Din cauza stricăciunilor pe care le face noaptea sau chiar în timpul zilei la stânile cu oi, lupul a devenit cel mai proverbial în snoavele și legendele populare. Rar se mai întâlnește și porcul mistreț ("Sus scrofa L."), căprioarele ("Cervus elaphus"). Acestea din urmă nu se vânează, fiind ocrotite de lege. Din categoria păsărilor întâlnim graurul ("Sturnus vulgaris
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
parte din Toderești, în zăpodie, la Jijia. Cel mai vechi document istoric scris care amintește despre Todireni, datează din anul 1591, din timpul domniei lui Petru Voievod, domn al Moldovei. Al doilea document este un "zapis" de vânzare, prin care Lupul și Ion ficiorii lui Cucută vând cu 60 taleri lui Pătrașcu Udrea partea lui din Todireni, din 22 ghenar 7139 (1631). Iar cel de-al treilea document istoric scris prin care: "Moise Moghilă Vodă întărește din nou ieromonahului Silion și
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
parte din comuna Șuncuiuș. Cătunele din care a fost constituit inițial sunt : Hulpi, Corn, Cărmăzan, Gugu, Bătrânu, Deal, Măguran, Brejești, Valea Mierăie și Tomnatic. Locuitorii satului sunt în exclusivitate români. Predomină câteva familii, în general în funcție de cătune: Ardelean, Brândaș, Cipleu, Lup, Breje, Copil, Popa, Bodea, Iancu și Toderaș. La hotarul satului cu Roșia se află locul numit ,Scaunul Crai” unde se ajunge greu chiar și în zilele noastre, ținutul find împădurit, greu accesibil. In legătură cu acest loc, bătrânul Dumitru Bodea
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
mulți. In acest scop ei aruncă monede spre cuc, zicând: „Cucule, eu îți dau bani puțini, tu să-mi dai mai mulți”.(Simion Marcu) Corbul anunță un pericol pentru cel ce-i paște turma de oi. Bazați pe faptul că lupul și corbul se ospătează la aceeași masă, oamenii au stabilit o relație de rudenie între ei; astfel lupul este unchiul corbului, iar corbul nepotul. Păstorii știu că atunci când zboară corbul pe deasupra turmei, el numără oile alegând pe cele mai grase
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
-mi dai mai mulți”.(Simion Marcu) Corbul anunță un pericol pentru cel ce-i paște turma de oi. Bazați pe faptul că lupul și corbul se ospătează la aceeași masă, oamenii au stabilit o relație de rudenie între ei; astfel lupul este unchiul corbului, iar corbul nepotul. Păstorii știu că atunci când zboară corbul pe deasupra turmei, el numără oile alegând pe cele mai grase pentru unchiul său care se află și el ascuns în apropiere. In croncănitul lui, corbul zice: „Asta-i
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
se pune sare în acea scobitură și în dimineața Anului Nou se urmăresc pentru concluzii. Dacă foile de ceapă sunt mai uscate, atunci lunile respective vor fi mai uscate, iar cele mai umede prevăd luni mai bogate în precipitații. Zilele Lupilor În credința oamenilor din Râușor, primele trei zile din luna februarie, erau cunoscute ca zilele lupilor. Tradiția spune că în această perioadă lupul are voie să mănânce trei persoane. Se spune că o femeie avea trei fete pe care le-
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
foile de ceapă sunt mai uscate, atunci lunile respective vor fi mai uscate, iar cele mai umede prevăd luni mai bogate în precipitații. Zilele Lupilor În credința oamenilor din Râușor, primele trei zile din luna februarie, erau cunoscute ca zilele lupilor. Tradiția spune că în această perioadă lupul are voie să mănânce trei persoane. Se spune că o femeie avea trei fete pe care le-a trimis pe rând după apă la râu, în primele zile din Februarie. Văzând că fetele
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
lunile respective vor fi mai uscate, iar cele mai umede prevăd luni mai bogate în precipitații. Zilele Lupilor În credința oamenilor din Râușor, primele trei zile din luna februarie, erau cunoscute ca zilele lupilor. Tradiția spune că în această perioadă lupul are voie să mănânce trei persoane. Se spune că o femeie avea trei fete pe care le-a trimis pe rând după apă la râu, în primele zile din Februarie. Văzând că fetele ei nu mai vin înapoi, aceasta s-
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
o femeie avea trei fete pe care le-a trimis pe rând după apă la râu, în primele zile din Februarie. Văzând că fetele ei nu mai vin înapoi, aceasta s-a dus la râu și ajungând acolo, a văzut lupul sătul care stătea pe malul apei. Lupul i-a spus că nu mai are voie să mănânce nimic în acea zi iar femeia și-a dat seama că era într-una din acele zile în care lupul mânca oameni. Din cauza
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]