9,740 matches
-
din opera scriitorului, plus imaginația proprie. Aceasta este temelia filmului. Cărămizile lui însă nu sunt numai inspirația oarbă, starea de grație, intuiția, Alexa Visarion nu este un intuitiv, ci un creier lucid, care-și gândește materia de lucru cu precizie matematică. Armele lui principale sunt logica și rațiunea. În prim plan George Constantin Colonelul Măruță Expresivitatea este "vânatul" principal, urmărit cu patimă și "prins" cu succes din decupaj în imagine (Vivi Drăgan Vasile), din cadrul plastic (decoruri: Octavian Dibrov) și costume (Daniela
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
deplânge faptul c] ei au consumat atâta energie în explorarea fundamentelor subiectului încât nu au mai avut forță s] se ocupe de problemele importante care constituie subiectul - ca și cum un matematician ar deveni atât de obsedat de problema naturii adev]rului matematic, încât ar uită cum s] fac] matematic]. Ins] această înseamn] s] vorbim dup] ce lucrurile s-au întâmplat deja. În contextul în care filosofii antici greci au scris, ei au fost preocupați de întreb]rile fundamentale - legate de felul vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
energie în explorarea fundamentelor subiectului încât nu au mai avut forță s] se ocupe de problemele importante care constituie subiectul - ca și cum un matematician ar deveni atât de obsedat de problema naturii adev]rului matematic, încât ar uită cum s] fac] matematic]. Ins] această înseamn] s] vorbim dup] ce lucrurile s-au întâmplat deja. În contextul în care filosofii antici greci au scris, ei au fost preocupați de întreb]rile fundamentale - legate de felul vieții pe care ar trebui s] o ducem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
O persoan] neglijat] de p]rinți în copil]rie, care nu a stabilit niciodat] relații apropiate cu alți oameni, nu va ști cum s] promoveze interesele fie ale apropiaților, fie ale str]inilor. Nimeni nu stie s] rezolve probleme de matematic] său s] joace fotbal f]r] s] cunoasc] disciplină sau jocul. În mod similar, nimeni nu va ști s] arate preocupare pentru interesele celorlalți dac] nu a avut relații apropiate cu alte persoane. S] ne gândim la urm]toarea situație
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dac] o astfel de convergent] a ieșit la iveal] în practică moral], atunci chiar ea ar sugera c] aceste credințe morale particulare și dorințele corespunz]toare se bucur] într-adev]r de un statut rațional privilegiat? La urma urmei, în practică matematic] o astfel de convergent] se afl] în afara convingerii noastre potrivit c]reia pretențiile matematice se bucur] de un statut rațional privilegiat. Și atunci, de ce s] nu ne gândim c] o convergent] asem]n]toare în practică moral] ar indică faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ea ar sugera c] aceste credințe morale particulare și dorințele corespunz]toare se bucur] într-adev]r de un statut rațional privilegiat? La urma urmei, în practică matematic] o astfel de convergent] se afl] în afara convingerii noastre potrivit c]reia pretențiile matematice se bucur] de un statut rațional privilegiat. Și atunci, de ce s] nu ne gândim c] o convergent] asem]n]toare în practică moral] ar indică faptul c] judec]țile morale se bucur] de același statut rațional privilegiat? În acest punct
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acest caz nu suntem tentați s] neg]m c] aceste culori sunt reale (în sensul mai modest al lui McDowell) și McDowell ar spune același lucru despre valori. Cealalt] posibilitate este s] compar]m intuiționismul în etic] cu intuiționismul în matematic]. În matematic], intuiționiștii susțin c] numerele sunt obiecte abstracte a c]ror existent] și natur] le putem remarcă nu intrând în relații cauzale naturale cu ele (ceea ce este imposibil), ci prin rațiune. Ideea aici este c] putem fi determinați s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu suntem tentați s] neg]m c] aceste culori sunt reale (în sensul mai modest al lui McDowell) și McDowell ar spune același lucru despre valori. Cealalt] posibilitate este s] compar]m intuiționismul în etic] cu intuiționismul în matematic]. În matematic], intuiționiștii susțin c] numerele sunt obiecte abstracte a c]ror existent] și natur] le putem remarcă nu intrând în relații cauzale naturale cu ele (ceea ce este imposibil), ci prin rațiune. Ideea aici este c] putem fi determinați s] recunoaștem propriet
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau teoria - lui Dumnezeu) ar rezulta atunci c] etică depinde de religie. Dar acest neînsemnat tip de dependent] de religie este mult prea comun pentru a prezenta interes. Deoarece în acest fel totul ar depinde de religie, de la fizic] și matematic] la fiziologie și psihologie. (Vezi observațiile lui William Frankena asupra unei abord]ri similare atribuite lui Dietrich von Hildebrand în Frankena, 1981, p. 309). Un mod mai interesant de a înțelege etică că depinzând de religie ar fi pe baza
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
făcut plinul, Pena se oprește la fiecare, dă mîna ca o lady ce este și-o șterge. Nu pot rezista a trece contrapunctic la... alte voci, alte încăperi, ivindu-se acum, brusc, flash-ul unui moment congener, consumat, și el, matematic repetat, de data asta însă într-o sală de aurit ștaif aristocrat, purtînd numele unei Aglae Pruteanu (care nu s-ar fi ocupat nicicînd de... defectele limbii). Nelipsit de la nici una din mesele frumos fardate ce urmau premierei, calamburgiul personaj al
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Fabricare la care valoarea tuturor | | | |cg sau mai mică, cu sau fără greutăți |materialelor folosite nu trebuie să | | | | |depășească 40% din prețul de uzina al | | | | |produsului | | | 9017 |Instrumente de desen, de trasaj sau de|Fabricare la care valoarea tuturor | | | |calcul matematic (aparate de desenat, |materialelor folosite nu trebuie să | | | |pantografe, raportoare, truse, rigle |depășească 40% din prețul de uzina al | | | |și cercuri de calcul); instrumente de |produsului | | | |măsurat lungimi, pentru folosință | | | | |manuală (de exemplu, metru, | | | | |micrometru, șubler și calibre), | | | | |nedenumite și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153055_a_154384]
-
Fabricare la care valoarea tuturor | | | |cg sau mai mică, cu sau fără greutăți |materialelor folosite nu trebuie să | | | | |depășească 40% din prețul de uzina al | | | | |produsului | | | 9017 |Instrumente de desen, de trasaj sau de|Fabricare la care valoarea tuturor | | | |calcul matematic (aparate de desenat, |materialelor folosite nu trebuie să | | | |pantografe, raportoare, truse, rigle |depășească 40% din prețul de uzina al | | | |și cercuri de calcul); instrumente de |produsului | | | |măsurat lungimi, pentru folosință | | | | |manuală (de exemplu, metru, | | | | |micrometru, șubler și calibre), | | | | |nedenumite și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153286_a_154615]
-
relațiilor dintre logic și lingvistic etc. Dar această preeminență are legătură și cu un alt fapt "istoric", anume acela al separației logicului de psihologic, temă încercată, polemic, de Frege și de Husserl, mai cu seamă, dintre cercetătorii logicului cu aplicație matematică de la începuturile istorice ale logicii simbolice. Interpretarea logicului ca sinteză între lingvistic și ontic fiecare termen semnificând un orizont tematic, corespunzător, se-nțelege, unei teme, respectiv: judecății, propoziției, stării de lucruri este necesară lămuririi statutului discursului ontologic însuși și chiar
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
conceptul de funcție are o anumită tradiție în matematică, începută cu mult înainte de Frege. Acesta, însă, propune o teorie de fapt, o veritabilă filosofie a matematicii care nu rămâne la orizontul "utilitarist" de abordare a funcției și a altor concepte matematice, ci deschide un orizont de tematizare în care mai mulți termeni din această știință, precum și din știința logicii, sunt remodelați: expresie, expresie matematică, funcție, structura funcției, sens, semnificație, simbol, obiect, relație, propoziție etc. Prezentarea scurtă care urmează țintește către ilustrarea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
filosofie a matematicii care nu rămâne la orizontul "utilitarist" de abordare a funcției și a altor concepte matematice, ci deschide un orizont de tematizare în care mai mulți termeni din această știință, precum și din știința logicii, sunt remodelați: expresie, expresie matematică, funcție, structura funcției, sens, semnificație, simbol, obiect, relație, propoziție etc. Prezentarea scurtă care urmează țintește către ilustrarea ideii formulate ca temă mai sus, referitoare la relația de adecvare dintre lucru și cuvânt și la sinteza onticului cu lingvisticul în logic
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de față. Acesta este motivul pentru care am socotit că este binevenită această scurtă luare la cunoștință asupra câtorva idei ale lui Frege. Schematic, teoria fregeană a funcției se constituie din următoarele idei: a) funcția este o parte a expresiei matematice; cealaltă parte este "semnul argumentului"; b) argumentul, prin urmare, nu face parte din funcție; el este "un întreg încheiat în sine"; c) funcția apare ca incompletă sau nesaturată; d) expresia funcției cuprinde întotdeauna locul (locurile) destinat (destinate) argumentului (argumentelor); "expresia
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
toate acestea ne trimit către o rejudecare a sintezei logice, ceea ce înseamnă o reanalizare a acesteia nu doar din perspectivă ontică, ci și din perspectivă lingvistică. Poate că tocmai o asemenea exigență a condus cercetarea logică și filosofică, apoi chiar matematică, spre socotirea în sine a lingvisticului, acesta părând a fi logicul însuși. Dar aporia judecății, fundamentală pentru sensul de judicativ, are, deocamdată, doar o susținere strict formală. Semnifică ea și dincolo de limitele "logice" ale formalului? Pentru a răspunde, trebuie revenit
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a categoriilor, aducând obiectul, schematizat prin imaginație, sub o anumită categorie. Și tot datorită timpului, aceste principii, deși sunt "generate" de intelect, pot fi trebuind să fie judecăți sintetice a priori. Axiomele intuiției și anticipațiile percepției, numite de Kant "principii matematice", proprii categoriilor cantității (unitate, multiplicitate, totalitate), respectiv celor ale calității (realitate, negație, limitație), posedă o "certitudine perfectă intuitivă", pentru că au o relație directă cu intuițiile pure de spațiu și timp. Analogiile experienței și postulatele gândirii empirice, numite principii dinamice, proprii
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lucrurile" pe care le am în vedere, în această lucrare, sunt elementele dictaturii judicativului, iar constituirea acestora și scoaterea lor în lumina înțelegerii țin de "principiile dinamice" (analogiile experienței și postulatele gândirii empirice), în mod direct, și indirect de "principiile matematice" (axiomele intuiției și anticipațiile percepției). Refacerea constituirii fenomenale kantiene trebuie să se bizuie pe un fapt evident, la Kant: principiile din toate cele patru categorii sunt, în întregul lor, constitutive; tocmai un asemenea rol au: să constituie fenomenul și, desigur
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ca atare. Faptul acesta indică un sens al constituirii fenomenale: analogiile experienței, fiind reguli ale intelectului, nu au de-a face cu constituirea "obiectului" ca atare, ci a experienței, spune Kant, care presupune "obiecte", nu doar un obiect. În vreme ce principiile "matematice" (axiomele intuiției și anticipațiile percepției) constituie ca atare obiectul, principiile "dinamice" (analogiile experienței și postulatele gândirii empirice în genere) constituie experiența. Precizarea aceasta este cu atât mai importantă cu cât este vorba, în ambele niveluri de constituire, despre timp: ca
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
formale, se exercită ca atare înseși funcțiunile în cauză; dar aceasta înseamnă acceptarea operaționalității formalului însuși. Prima ipostază (stare) a lui S și a lui P este aceea de "variabilă", chiar dacă aceasta din urmă a devenit obiect de reflecție logică, matematică și filosofică mai târziu, raportat la istoria cunoașterii; totuși, unii istorici ai științelor formale (logica și matematica) îi recunosc lui Aristotel o poziție de inițiator în privința gândului și folosinței variabilei. Faptul de a fi posibil și statutul de variabilă caracterizează
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Reformalizarea, pusă în forma logicii simbolice, a oferit filosofiei totodată logicii, științei, chiar ideologiei un nou instrument pentru aplicații determinate legate de expresie. De altfel, logica simbolică a fost numită și "logica nouă"; dar ea este o logică de utilitate matematică, ceea ce arată natura sa "expresivă" și accentul său formal. A fost spart, prin această reformalizare a logos-ului, care are și rosturi oarecum non-judicative, orizontul dictaturii judicativului? A fost mutat adevărul fie el înțeles puțin altfel decât înainte (coerență, nu
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ca atare, adică prin faptul-de- a-fi-posibil și statutul-de-variabilă, este mai degrabă confirmat de logica nouă; în fond, aceasta din urmă propune o reformalizare a logos-ului, adică o accentuare a caracterului formal al discursului; în plus, modelul discursului este demonstrația matematică, formală prin natura sa, sprijinită de elemente ale logicului, potrivit logicismului, de elemente strict formale, neinteresate de vreun conținut al gândirii așezată în forme, cu excepția unor aspecte cantitative ale "lucrurilor", potrivit formalismului, de elemente absolut noetice, care au sensul "putinței
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Articolul 1 În sensul prezentelor norme, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: 1. suma la risc reprezintă diferența dintre indemnizația de asigurare și rezerva matematică, calculată pentru contractele de asigurare care acoperă riscul de deces; 2. suma la risc brută reprezintă suma la risc calculată înainte de cedările în reasigurare; 3. suma la risc netă reprezintă suma la risc calculată după cedările în reasigurare; 4. rezerva
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176157_a_177486]
-
3. suma la risc netă reprezintă suma la risc calculată după cedările în reasigurare; 4. rezerva tehnică brută reprezintă rezerva tehnică calculată înainte de cedările în reasigurare; 5. rezerva tehnică netă reprezintă rezerva tehnică calculată după cedările în reasigurare; 6. rezerva matematică brută reprezintă rezerva matematică calculată înainte de cedările în reasigurare; 7. rezerva matematică netă reprezintă rezerva matematică calculată după cedările în reasigurare. II. Determinarea marjei de solvabilitate disponibile Articolul 2 Asigurătorii autorizați să practice asigurări de viață au obligația să dețină
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176157_a_177486]