10,917 matches
-
carapacea aia groasă de iarnă. — Aș avea nevoie de soare, am zis. Mi-am scos ochelarii, i-am șters și mi i-am pus la loc pe nas. Dar e imposibil. Ochii mei nu suportă lumina soarelui. — Altceva! Ceva mai modest. Ești cam pretențios! Ceva care să-ți descurce ițele complicate ale sufletului. Adineauri ți-am masat ochii și ți-a priit. Trebuie să existe o metodă și pentru liniștirea sufletului. Nu-ți amintești de ceva care să-ți fi făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
În comparație cu ea, cea de-aici e efemeră și plină de iluzii. Te rog să nu uiți asta. — Hai să mergem! zise ea luându-mă de braț. 28 La capătul lumii Instrumentele muzicale Tânărul paznic al centralei ne-a invitat în modesta lui locuință. A verificat dacă ardea focul în sobă și a dus ceainicul în bucătărie ca să ne facă un ceai. I-am fost recunoscători pentru că era frig în pădure. Vâjâitul vântului n-a încetat deloc. — Culeg frunzele din pădure, zise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
îngroziți de noi...” N.n. - Bătuți măr; tumefiați, cu tălpile ca niște anvelope de trabant; punctați corporal cu echimoze, ochi cianotici, numai buni de ieșit pe stradă spre groaza trecătorilor. Chiar în situația unicat, profesorul George Pruteanu l-a invitat în modestul fiat doar pe Casian . Și culmea, acesta și-.a lăsat camarazii în stradă și a plecat cu profesorul! Pag. 256, 257 - O altă variantă: “Eliberarea a venit pe 22 decembrie, imediat după începerea transmisiei la televizor . (Chestia cu televizorul denotă
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
diverse ale predispozițiilor estetice (de la sămănătorism la modernism, de la neoclasicism la simbolism). Spiritul democratic al publicației rezidă și în refuzul oricărei dogme, fapt ce permite prezența în paginile sale a unor nume deosebit de prestigioase, dar și a unora cu rezonanță modestă. Colaboratorii erau îndemnați doar să vizeze „un ideal mai curat și mai înalt” (I.G. Duca), să profeseze o „artă democratică”, aprinzând „o flacără pentru luminarea și încălzirea marii mulțimi” (C. Banu). La împlinirea a cinci ani de la înființarea revistei, C.
FLACARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287015_a_288344]
-
lui de înțelegere. Totodată, revista își propune să adune cât mai multă literatură populară. Există o legătură între F.i. și „Vatra”, care apăruse din ianuarie 1894 până în august 1896, sub redacția lui I. L. Caragiale, I. Slavici și G. Coșbuc. Modestul program al noii reviste reia, nu cu aceleași ambiții, desigur, ceea ce își propuseseră și redactorii de la „Vatra”, iar cei mai mulți colaboratori de la „Vatra”, inclusiv I. L. Caragiale și G. Coșbuc, continuă să fie prezenți și în F.i. Caragiale și-a tipărit
FOAIA INTERESANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287044_a_288373]
-
noi”, „Iașul literar”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Cronica”. De-a lungul a mai bine de patru decenii, F.-R. a fost prezent în viața culturală a Iașului, Clujului și Sucevei nu numai cu poezii, dintre care multe ocazionale, ci și cu modestele, dar bine intenționatele sale articole, apărute adesea la rubricile „Cronica literară”, „Recenzii”, „Note de lector”. Adept al modului didactic de a comenta literatura, considerând drept repere indiscutabile regulile retoricii, ale bunului-simț, respectarea principiilor morale impuse de practica socială, el a
FLOREA-RARISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287027_a_288356]
-
literar ambițios, bazat pe refuzul importului de literatură străină. Scriitorul român, se spune în același loc, trebuie să plece de la realitățile autohtone, iar rostul literaturii naționale este acela de a da „hrană sufletească” poporului. Scrierile literare apărute în revistă sunt modeste. Colaboratorii, cu excepția lui I. Pop-Reteganul, nu s-au făcut cunoscuți în viața literară a epocii. Doar Grigore Sima al lui Ion, autor de nuvele, de versuri și de articole în care discută tradițiile populare, poate fi menționat pentru claritatea ideilor
FOISOARA PENTRU RASPANDIREA CUNOSTINŢELOR FOLOSITOARE SI A IUBIREI DE CARTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287063_a_288392]
-
glosate în ample compuneri structurate secvențial (Adonis, Satan și Hari, Nemuritoarea iubita). Autorul adopta o poză prezumțioasa, afișată în prefețe explicative lipsite de tact, pe care E. Lovinescu le va denunță crunt în Istoria literaturii române contemporane, definindu-le că „modestă indicațiune a inepției poetice grandioase”. Versurile sunt, în genere, prozaice și lipsite de seva, totuși câteva fragmente atrag atentia: tablourile arcadic-pastorale, ultima parte din poemul Adonis (alcătuit din patru secțiuni, scrise în endecasilabi), unde se evocă atmosferă hibernal-funebră, meditațiile privind
FOTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287075_a_288404]
-
fior liric. Că prozator, F. e interesat de frescă de moravuri. Bun cunoscător al istoriei și al lumii turce, el urmărește în românul Vis și realitate (1927), pe fundalul ultimelor decenii ale Imperiului Otoman, destinul unui tânăr intelectual de extracție modestă, care ajunge lider al mișcării de modernizare a Turciei. În remake-ul Daphnis și Chloe ai vremei noastre (1928), protagonist e un intelectual aroman, stabilit în cele din urmă în regatul român și visând la unirea tuturor conaționalilor. Scrieri cu teza
FOTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287075_a_288404]
-
colecțiile bibliotecilor decât numerele dintre 18 ianuarie și 16 aprilie 1864 ale acestui periodic redactat de L. Ademolo în limbile română și italiană. C. Liciu, Șt. Vellescu, viitorul actor, și Șt. G. Vârgolici dau versuri, unele dintre ele ocazionale, toate modeste ca valoare. T. Boian își publică tabloul câmpenesc într-un act Vornicu, jucat în aceeași stagiune la Teatrul Național din Iași. O cronică dramatică intitulată Teatrul Național urmărește săptămânal spectacolele de pe scena ieșeană, ocupându-se în primul rând de textul
FULGERUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287108_a_288437]
-
enantiomerul D(-) este cunoscut sub denumirea de fructoză și este cel mai dulce dintre zaharuri [1] solubilitatea fructozei în apă este foarte bună; este de mai bine de două ori mai dulce decât zaharoza (cercetări mai noi indică date mai modeste) [5] 311 Schneider FA, Ardelean A, Moș L et al, Biologia alimentației și alimentația fiziologică, Editura Viața Medicală Românească, București, 2008, 18. 312 Ficatul asigură și rezerva de vitamine și de oligoelemente, vitamina A pentru mai multe luni, vitamina D
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
scrierile redactate în limba maternă și destinate diasporei românești. Primul volum de nuvele, Sevastia Dumbravă (1949), cuprinde patru ample narațiuni cu subiecte și personaje ce evocă spațiul Deltei dunărene. Romanul Sultana (1954) urmărește destinul zbuciumat al unei tinere de condiție modestă, aruncată într-un mediu viciat, multe pagini conturând cu luciditate o seamă de caracteristici ale societății românești dintre cele două războaie mondiale. Un alt roman, scris în limba italiană, Tempo degli angeli (1957), este axat pe învățăturile biblice și vrea
GALACTION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287128_a_288457]
-
1956, cu romanul Masacrul. Demisionează în 1965 de la Agerpres și depune cerere de emigrare, care i se aprobă după patru ani. Din 1969 trăiește succesiv în Italia, Israel, iar din 1973, în R. F. Germania, asigurându-și traiul prin slujbe modeste. Volumul Eclipsa (1997) a apărut și în limba germană (1999). Subiectul cărților lui G. îl constituie experiența proprie, dominată de cutremurătorul episod al supraviețuirii după masacrul de la închisoarea din Râbnița, organizat de autoritățile militare germane (și săvârșit efectiv de membrii
GALL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287138_a_288467]
-
autohtonă a lui D. Țepeneag (Mitomantologie), când nu de-a dreptul poematice (Porțile Sfântului Petru), aceste texte prefigurează contururile unui univers al vulnerabilității captive, pe care îl vor dezvolta și îl vor explicita romanele realiste publicate în anii următori. Deși modest ca reușită estetică, romanul Lumină pentru cei singuri (1975; Premiul Comitetului Central al UTC) se instalează într-o perspectivă critică bine determinată: personajul principal este un tânăr activist la Centrul Universitar, victimă a inadecvării sale existențiale și, în cele din
GAFIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287126_a_288455]
-
GÂND, revistă apărută la București, lunar, din 15 octombrie 1934 până în aprilie 1935 și în decembrie 1935 (șapte numere). Ultimul număr are format de ziar, spre deosebire de cele anterioare, scoase sub formă de pliant. Editată cu mijloace modeste și lipsită de colaborări importante, revista este mai curând expresia pasiunii literare a redactorului ei, Ion Aurel Manolescu, care își publică aici propriile poeme în versuri și proză. Mai apar, de asemenea, versuri sentimentale de Constantin Pârlea și Coca Farago
GAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287144_a_288473]
-
în colaborare cu Petre Bucșa); Ilia Vergasov, În munții Tauridei, București, 1959 (în colaborare cu Gh. Masleanca); Menelaos Ludemis, Cerul se înnnourează, pref. Demostene Botez, București, 1960 (în colaborare cu Ion Helianis); Jules Renard, Morcoveață, București, 1960 (în colaborare cu Modest Morariu), Scrieri alese, București, 1967 (în colaborare cu Demostene Botez și Modest Morariu); Al. Dumas, După douăzeci de ani, I-II, București, 1961; Maxim Gorki, Viața lui Klim Samghin, în Opere, XIX-XXII, București, 1961 (în colaborare), Viața lui Matvei Kojemeakin
GAFTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
în colaborare cu Gh. Masleanca); Menelaos Ludemis, Cerul se înnnourează, pref. Demostene Botez, București, 1960 (în colaborare cu Ion Helianis); Jules Renard, Morcoveață, București, 1960 (în colaborare cu Modest Morariu), Scrieri alese, București, 1967 (în colaborare cu Demostene Botez și Modest Morariu); Al. Dumas, După douăzeci de ani, I-II, București, 1961; Maxim Gorki, Viața lui Klim Samghin, în Opere, XIX-XXII, București, 1961 (în colaborare), Viața lui Matvei Kojemeakin, București, 1968 (în colaborare cu Vasile Radu), Copilăria, București, 1972 (în colaborare
GAFTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
primește în 1961 cetățenia germană. În același an scrie Rendez-vous au Jugement Dernier. Aici și în romanul Incognito (scris inițial în limba română, text din nefericire pierdut) introduce elemente din Colecția de Biografii... Se stabilește la Frankfurt într-un apartament modest. I se naște, în 1961, a doua fiică, Carolina. Sora lui D. (medic ortoped) este eliberată din închisoare și trimisă să lucreze la Sanatoriul Dobrița din Gorj. Sunt eliberați și părinții. În 1962, apare la Paris Incognito, romanul cel mai
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
conflict psihanalitic. El este, sub acest aspect, relativ nou în proza noastră, foarte pudică atunci când este vorba de complicațiile vieții sexuale. Fili moare în urma unui bombardament și visul lui de a cuceri lumea mondenă europeană dispare în mod absurd. Normalul, modestul Erasmus Ionescu are funcția de martor imparțial și, în conflictul din interiorul familiei, rolul lui este neînsemnat. Trece și el prin tulburări erotice ale vârstei (sugestia este că el practică viciul solitudinii juvenile), dar suferințele sale nu interesează pe nimeni
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
DEȘTEPTAREA, săptămânal literar, științific și umoristic apărut la Lugoj de la 25 decembrie 1879 până la 7 aprilie 1881. Redactor responsabil a fost Iosif Tempea. Modesta gazetă lugojeană încearcă, printr-un material publicistic și literar destul de variat, să contribuie la „cultivarea și petrecerea poporului român”. Pentru îndeplinirea acestui scop, D. publică sau republică poezii de V. Alecsandri, mai ales dintre cele cu caracter patriotic, versurile lui
DESTEPTAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286742_a_288071]
-
networks”, Global Networks, nr. 2, pp. 1-11. Vermeersch, Peter (2001), „Advocacy Networks and Romany Politics in Central and Eastern Europe”, Journal of Ethnopolitics and Minorities Issues in Europe, pp. 1-21. Thatcher, Mark (1998), „The Development of Policy Network Analysis: From Modest Origins to Overarching Frameworks”, Journal of Theoretical Politics, nr. 10, pp. 389-416. Trehan, Nidhi (2001), „In the name of the Roma? The role of private foundations and NGO’s”, În Will Guy (ed.), Between Past and Future. The Roma of
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
că nu formulează aprecieri critice, dorința sa fiind doar aceea de a alcătui o cronică a acestei celebre familii care a dat cinci scriitori. Accentul cade pe mărturisirile obținute de la urmași ai familiei, de la notabilități ale orașului, chiar de la oameni modești. Sunt aduse date necunoscute sau mai puțin cunoscute, care concură la evocarea epocii, a ambianței, a casei Lovineștilor. Un capitol substanțial este acela privindu-i pe Profira și pe Vasile T. Lovinescu, părinții criticului, și reconstituind atmosfera din sobra familie
DIMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286774_a_288103]
-
oră”, parvenitul al cărui prim gest revoluționar a fost să se mute în palatul imperial), consemnându-se și conflictele de idei dintre „moderații” gen Plehanov și „excesivii” gen Maxim Gorki. Calitățile literare ale acestei scrieri cu caracter memorialistic sunt relativ modeste, însă gradul de interes durabil pe care îl prezintă nu poate fi pus la îndoială. Un alt roman, scris la Paris, Cneazul veacului, despre care familia fusese anunțată că a fost încheiat, nu s-a păstrat decât fragmentar. Lucrarea își
DONICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286827_a_288156]
-
cu același nume, care lucrase la tipografia Editurii Hochmeister în Sibiu și Cluj. Asemenea tatălui său, D. își însușește arta grafică la Hochmeister, reușind, la rândul lui, să întemeieze în 1850 o editură și o tipografie la Sibiu. După începuturi modeste, el importă material modern de zețărie de la Praga și cooptându-l la conducerea firmei și pe fiul său, Josef, va începe să scoată publicații periodice cu caractere gotice, spre uzul sașilor din Transilvania. Prima publicație, apărută în 1855, este revista
DROTLEFF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286877_a_288206]
-
, Ioan (pseudonim al lui Ion Drăgescu; 5.XI.1889, Constanța - ?), jurnalist și prozator. Tatăl său, Ioan (Ioachim) C. Drăgescu, era medic și un modest mânuitor al condeiului. D. a absolvit la București Facultatea de Litere și Filosofie, după care s-a consacrat, din 1909, gazetăriei. Combatant în primul război mondial (participă și la acțiunea militară din Basarabia, în 1918), a fost rănit și s-
DRAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286862_a_288191]