KorAP: Find »[drukola/base=nebunie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...366 367 368 ...388 >

9,682 matches

Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462

distrat jandarmii cu evreii din vagonul lui, care a fost deschis: „Pe măsură ce orele și zilele treceau, mureau câte unul, ca muștele, fie din cauza rănilor mortale, fie din cauza foametei și a setei care ne chinuia. Culmea nenorocirei, momentele de groază șșiț nebunie ne-a fost dat să avem În fața unui râu lângă Roman, când vagoanele oprindu-se și stând lângă râu, ca să ne dispereze mai mult, În fața apei șde seteaț de care suferiam atât de mult. Am Început să lovim ca nebunii

Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
un astfel de jandarm, care a acceptat pentru 500 de lei - preț de ocazie - să-i ude cămașa În noroi: „În vagonul meu au murit 76 oameni. Scenele erau cutremurătoare. Foarte mulți au băut propria lor urină ceea ce a adus nebunia. Nebunii mergeau tot timpul călcând peste cei ce-și mai trăgeau sufletul iar noi urlam «apă», dar cine ne auzea. Am rugat pe un jandarm ca să-mi moaie cămașa În noroi și apoi să mi-o dea să sug noroiul

Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
ni se luau banii, ni se arăta sticla și nu ni se dădea apă”. În acest vagon, În care au fost Înghesuiți 140 de oameni, dintre care au supraviețuit 14, „a izbucnit În stația Mircești XE "Mircești" o epidemie de nebunie șși soldațiiț au tras În vagoane”19. Marele profitor de pe urma comerțului cu apă a fost, ca de obicei, fochistul și mecanicul de locomotivă. În accepțiunea epocii, ar putea fi comparat cu un negustor ambulant care merge din sat În altul

Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
Frumos" , printre cadavre În descompunere, și Îndeosebi ordinele și Înjurăturile jandarmilor lângă vagoanele care au fost deschise, țipetele evreilor și izbiturile cadavrelor azvârlite pe pământ au provocat Într-o serie de vagoane ceea ce unul dintre supraviețuitori a numit „epidemie de nebunie”43: pierderea generală a senzației de existență, strigarea mecanică și repetată al cuvântului „apă”, izbituri cu mâinile și cu capul În pereții vagonului pentru a atrage atenția, cădere colectivă, coordonată parcă, Într-o febră de nebunie provocată la toți de

Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
a numit „epidemie de nebunie”43: pierderea generală a senzației de existență, strigarea mecanică și repetată al cuvântului „apă”, izbituri cu mâinile și cu capul În pereții vagonului pentru a atrage atenția, cădere colectivă, coordonată parcă, Într-o febră de nebunie provocată la toți de obsesia apei, de dorința de a bea, În timp ce, din când În când, pe neașteptate, câte un evreu cădea mort peste mormanul de cadavre, deși doar cu câteva secunde Înainte țipase și izbise. Fără a folosi aceleași

Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
În când, pe neașteptate, câte un evreu cădea mort peste mormanul de cadavre, deși doar cu câteva secunde Înainte țipase și izbise. Fără a folosi aceleași cuvinte, generalul dr. Gheorghe Pârvulescu XE "Pârvulescu, Gheorghe" a confirmat diagnosticul de „epidemie de nebunie”. Generalul - profesor de medicină la Universitatea din București și șeful serviciului sanitar al Armatei a 3-a - a confirmat În depoziția pe care a dat-o În favoarea lui Triandaf XE "Triandaf (locotenent)" că la Comandamentul Armatei (care constituia o parte

Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
câmp, deoarece nu a mai putut suporta setea: „A zărit un soldat german și i-a oferit bani pentru a i se da apă. Banii i-a luat dar apă nu s’a adus. El a avut un acces de nebunie, a scos o grămadă de bani pe care i-a rupt și pe urmă a sărit din vagon și a murit”79. La Mircești XE "Mircești" , a declarat unul dintre evreii aflați Într-un vagon care nu a fost deschis

Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
Frumos XE "Târgul Frumos" , s-a rostogolit din el gol-goluț, „a fost bătut până la desfigurare de jandarmi pe piele dezvelită și a murit” (declarația lui Jean Haimovici XE "Haimovici, Jean" , fără dată [1945], ibidem, p. 50). Despre alte cazuri de nebunie, vezi. M. Mircu XE "Mircu, M." , Pogromul dela Iași (29 iunie 1941), Editura Glob, București, 1945, p. 59. 16 Depoziție sub jurământ a lui Beniamin Abramovici XE "Abramovici, Beniamin" la Tribunalul special pentru judecarea criminalilor de război din Iași, 20

Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750

De aceea eu am probleme cu regizorii, în străinătate. Îmi amintesc, când am debutat la "Scala"... A.V. ... unii sunt autoritari... N.M. ... despotici. La "Scala" făceam "Lucia di Lammermoor", și regizorul mi-a spus: "când cobori de pe scară, în aria nebuniei, te uiți în dreapta și vezi fantoma". Și l-am întrebat "de ce, pentru că eu cobor treptele, și privesc fix înainte, dacă mă întorc spre dreapta, pentru mine este foarte artificial, în afară de faptul că, întorcând capul, îmi deranjează laringele și vocea are

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
regizorii noștri, cel puțin cu care am lucrat eu, a avut grijă să adapteze jocul actoricesc la specificul cântului de operă. Datorită lor, mișcările sunt mai elegante. Am avut, poate, una sau două experiențe de regii în care să fie nebunie, să nu mă simt bine, dar am ajuns să ne înțelegem, am ajuns să-i înțeleg, să combinăm muzica și jocul actoricesc. Discutam la modul egal. A.V. În ce spectacole ați jucat, montate într-o regie acuzat modernă? N.M.

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
de reproșat, dar au fost create scene la care s-a huiduit. Au mai fost câteva montări din astea. Mie, personal, mi-au plăcut, dar publicul nu a aprobat. A.V. Dacă ar fi să jucați așa-numita Arie a nebuniei 9 îmbrăcată într-un costum după moda anului 2007?... N.M. N-am permis niciodată. Dacă a fost vreun costum care nu am simțit că este în relație cu rolul respectiv, am găsit moduri în care să mă eschivez sau să

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
G.C. E adevărat, tehnica dansului modern este legată, într-o anumită măsură, de improvizație, dar la noi chiar improvizație era, într-un fel. Revin la muzicienii de jazz: pentru că ei pleacă de la o temă, și după aia începe improvizația pe nebunie. Adică nu improvizație rece, intelectuală, unde te așezi și începi să improvizezi nu. Era un fel de confruntare și înfruntare animală și...Tema presupune un libret, o literatură, poezie. La noi se pleca dintr-o idee de mișcare, ne luam

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
dansante în uzină, printre muncitorii care, probabil, nu erau chiar toți familiarizați nici cu dansul clasic? G.C. Nu știu probabil că aveau un efect, pentru că ne cerea lumea, ne bisa. Dar nu atât reacția aplauzelor era frumoasă atunci, ci această nebunie în care intram toți, iar publicul se electriza. Și dansam pentru un public foarte diferit foarte frumos diferit. Dansam la sala "Dalles" pentru pensionari, de exemplu, în spectacole de poezie. Recitau Victor Rebengiuc, Irina Petrescu iar eu mă duceam și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
dificile... A.V. Atunci a venit "îngerul salvator", Pina Bausch!6 G.C. Am avut marele privilegiu și noroc să fiu invitat de Pina Bausch. În compania ei am lucrat o stagiune. Am făcut vreo zece piese împreună, tot așa, în nebunie curată. Dar vreau să spun că în momentele în care eram la mine acasă, într-o cămăruță mititică, subînchiriată, acolo, la Essen (un fel de sat, nu este un oraș mare ceea ce era mare era Pina Bausch!), era multă ceață

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
neapărat nevoie ca un spectacol de dans modern să aibă o poveste? G.C. Ceea ce e frumos este că nimic nu-i obligatoriu. Nu trebuie făcut "așa" sau "așa". Este ca în pictură, fiecare pictor are o școală, un stil, o nebunie a lui. Asta ar fi frumos să învățăm și noi în dans, să nu ne luăm după înregistrări, după ce au făcut alții, și să rămânem autentici, pentru că avem mult mai multe resurse în noi înșine decât în ceilalți. Eu am

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
uluit că ceea ce fac dumnealor se numește "experiență corporală". Ori, nu este dans. Pe urmă am văzut tot grupul, în spectacolul lor care a fost, tot așa, o revelație și pe tărâmul dansului și pe tărâmul poeziei și pe tărâmul... nebuniei care n-a murit! Este o mare consolare pentru mine fiindcă, încă o dată, în dans (mai ales în dansul contemporan) încercăm să fim "intelectuali", încercăm cum spun francezii să căutăm "midi a quatorze heures", adică să ne scărpinăm cu mâna

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
ajuns la New York, m-am urcat pe unul dintre aceste blocuri-turn. Dar,... 11 septembrie, nine eleven. Sunt Fecioară Nebună, căci după 10 septembrie, Fecioarele sunt nebune. Fecioarele în general sunt foarte organizate... Sunt tipicar... În același timp, e vie și "nebunia". Există un anumit raport între rigoare și exces. Între rigoare și dilatarea stărilor. Există căderi, fluctuații de tensiune lăuntrică. Asta mă ajută. A.V. V-am întrebat despre organizare, despre ordine, pentru că vreau să știu dacă în spectacolele dumneavoastră de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
aș putea să fac de-acum încolo, în afară de a repeta multe din aceste roluri, care îmi sunt foarte dragi, ca de exemplu Charlotte, sau compozitorul, din opera "Ariadna la Naxos", sau, evident, rolurile de belcanto pe care le iubesc la nebunie, ar trebui să-mi extind repertoriul și să cânt, poate, "Eboli"... Leontina Văduva A, da. Absolut. Ruxandra Donose Sau, poate, îmi fac cu ochiul niște roluri din repertoriul wagnerian. Leontina Văduva Am putea cânta împreună, dacă tu joci rolul Eboli

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902

lui 1969, Paul Marriott, ultimul vlăstar al importantei și prosperei familii Marriott de altădată, își pierduse brusc elanul și încrederea în viață; începuse degringolada spirituală și căzuse în abisul în care încă se mai afla, ca într-o ceață. În nebunia dăruirii de sine se lăsase escrocat de terenul valoros al familiei, își întinase numele și persoana devenind măturător și vânzător în magazinul de galanterie bărbătească al lui Clayton. Dar ce se întâmplase cu Judith? Marriott dădu din cap cu o

[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
conversațiile terminate pe jumătate. Avea amintiri în legătură cu agenți ai biroului de transporturi, șoferi de autobuz, impresari și slujbași de hotel care se uitau țintă la el cu ochi revoltați și chipuri întunecate. Omul nu avea timp de politețuri, dar memoria nebuniei lui era compătimitor de confuză, așa că nu mai conta. La ora două după-amiază, când cerul mohorât era mai luminos decât fusese mai devreme, intră într-un hotel, puse întrebarea și găsi omul. În culise, Blandar magnificul nu era chiar așa cum

[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528

Poetul autentic este un prădător față de sine însuși. Când scriu poezie port cu mine și lumea întreagă (încochiliată), și cea mai ascunsă odaie a sângelui meu. Poetul cu killer instinct trebuie să fi avut măcar cognitiv experiența morții ori a nebuniei. Apoi mai cred că poetul trebuie să fie o bestie. O dihanie. Tăria lui să fie o namilă. Cu jumătățile de măsură nu merge. Cu focurile de artificii și lucrușoarele fade nu merge. Cu sângele subțiat nu merge. Cu sângele

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537

a lui Luigi, Marta (Claudia Ieremia alternează perfect autoritatea cu impusa mulțumire de sine, mizând pe un joc extrem de autentic), își faultează propria împlinire îngrijindu-și fără limite tatăl, suportându-i capriciile și preluând rolul mamei. Infuzia de imaginație și nebunia jocului continuu sunt armele fratelui mai mic, Giani, care moare la final într-un accident de mașină. Frustețea și sinceritatea absolute din jocul lui Eugen Jebeleanu îi transformă rolul într-un manifest al vitalității. Familia se sparge. Boala bântuie în

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92970

rolul de a marca indicele în care se desfășoară oscilația înternă a personajelor, prin stabilirea unui punct de reper. Finalul tragic respectă lanțul dramelor, moartea Cleei dovedind că o femeie este definită de iubire, ceea ce îi dă forță și slăbiciune, nebunie și coerență. Acțiunea operei are caracter atemporal, iar etalarea diferitelor tipologii feminine are rolul de o oferi posibilitatea identificării cu un personaj, sau crearea unor asocieri cu personaje conexe, din realitatea imediată. Emițătorul, în acest caz, Ofelia Popii, metamorfozată în

A doua oară unu by Tudosă Andreea (2012) [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92970]
Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722

ceva este energia. Ea asigură expansiunea, atingerea punctului de maxim și apoi moartea și retransformarea în alte forme de existență. Viața este o ,,nebunească exuberanță", iar construcția socială umană nu poate fi altfel. Dacă lumea capitalistă poate fi acuzată de nebunie, asta se întâmplă pentru că însăși viața umană este în esența sa o nebunie 189. Și iată cum ajungem cu dezbaterea la lăcomie, la ce este lăcomia și cât de bună sau rea este ea. În mod eronat se crede că

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
și retransformarea în alte forme de existență. Viața este o ,,nebunească exuberanță", iar construcția socială umană nu poate fi altfel. Dacă lumea capitalistă poate fi acuzată de nebunie, asta se întâmplă pentru că însăși viața umană este în esența sa o nebunie 189. Și iată cum ajungem cu dezbaterea la lăcomie, la ce este lăcomia și cât de bună sau rea este ea. În mod eronat se crede că lumea capitalistă nu este în primul o lume a moralei, a regulii de

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]