9,529 matches
-
Mitu (1997) conchide că prin luările de poziție ale Școlii Ardelene, care își găsesc încununarea în tăioasele reacții critice ale lui Petru Maior, putem vorbi despre nașterea unei adevărate "tradiții a unei literaturi polemice" (p. 27), centrată pe reluarea "la nesfârșit, obsesiv, [a unui] set restrâns de probleme istorice și lingvistice relativ obscure și controversate, legate de originea, limba și continuitatea românilor" (Mitu, 1997, p. 27). Concluzia istoricului clujean, la care subscriem fără rezerve, este că conștiința națională la românii ardeleni
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și cum aceasta nu poate veni decât prin îndepărtarea de Florența cutremurată de îngrozitoarea ciumă, ea cere o abandonare a cetății. 161 Ibidem, p. 20. 67 Povestirea Pampineei din prima zi, rostită la urmă, „cu mlădieri în glas și grație nesfârșită”162, îi evidențiază spiritul ales, cultivat, elegant. Aduce un elogiu cuvântului iscusit ales și bine spus: „precum în nopțile senine steaua e podoaba bolții, iar primăvara floarea este a câmpiei înverzite, la fel și-o vorbă iscusită este podoabă a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fi fost ținut între morții vii în casa din strada Plantelor. Meșterul ar fi fost și astăzi între noi. Meșterul cu paltonul cel larg , cu galoșii enormi, cu fața senină, care te muia cu zâmbetul și cu versul lui cel nesfârșit de dulce. (Apare în Fântâna Blandusiei, Nr. 10, decembrie 1889). Nu prea știm ce putem lua de bun din acest text care pare literatură și numai literatură. Acest tânăr soldat vorbește de „catastrofă”, prin care înțelege căderea psihică a poetului
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
care curge încontinuu. Aceasta este condiția imaginii „fixate” de G. Călinescu și a oricărei alte imagini de acest fel. Adevărul curge masiv, pe dedesubt iar deasupra rămâne doar o oglindire. Edițiile „Vieții lui Mihai Eminescu” de G. Călinescu, repetate la nesfârșit, plutesc pe deasupra fluviului (fluxului) de informații și, încă: desprinse de raționamente ca cele de mai sus ale lui Alexandru Grama care ne îndeamnă să căutăm, nu să ne privim în oglindă. O compilație denumită „raport” Revenind la George Potra, el
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
că existența unei ființe supreme ar putea fi probată prin exercițiul rațiunii, independent de revelație. Nu își refuza nici plăcerea de a semnala inconsistențe în sistemele dogmatice, bunăoară tensiunea dintre asumarea existenței unei ființe atotputernice și binevoitoare și spectacolul suferințelor nesfârșite ale oamenilor. Totodată, Russell sublinia că dreptul la existență al credințelor religioase nu va putea fi apărat invocând pretinsa lor utilitate. Căci multe imperative și interdicții impuse de către biserici credincioșilor se dovedesc dăunătoare.47 La întrebarea cum poate fi explicată
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
încercările de justificare, cât și cele de critică raționalistă a religiei le considera ca derivând dintr-o înțelegere fundamental greșită a locului ei în viața oamenilor. Lui Drury i-a spus: „Russell și preoții au reușit împreună să producă pagube nesfârșite.“56 Tot lui Drury îi mărturisea că nu se poate socoti un bun fiu al bisericii în care fusese botezat, Biserica Catolică, în măsura în care aceasta susține că existența lui Dumnezeu poate fi dovedită prin rațiune.57 Subliniind că între modurile în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
să înțeleagă mai bine creștinismul pe măsură ce a cunoscut experiența slăbiciunii morale, a mizeriei sufletești, a disperării. „Religia creștină - își nota el - e doar pentru acela care are nevoie de un ajutor nemărginit; adică numai pentru acela care simte o mizerie nesfârșită. [Ă] Credința creștină - așa cred eu - este refugiul în această supremă mizerie. [Ă] Cine-și deschide astfel inima către Dumnezeu, într-o mărturisire plină de căință, o deschide și pentru ceilalți. Făcând aceasta își pierde demnitatea de om eminent și
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
schimbi mai Înainte de a ispăși pentru greșeala pe care ai făcut-o; trebuie să Îndurăm adevărul despre noi, altfel, vor fugi mereu de noi Înșine; remușcarea și căința sînt procese sufletești inevitabile deoarece nu vom putea să-i facem la nesfîrșit responsabili pe alții de greșelile și păcatele noastre. Să nu ne fie, prin urmare, teamă de remușcare, de căință: chiar dacă ea ne provoacă suferință, aceasta este o suferință creatoare de viață spirituală curată, de viață morală, de un anumit caracter
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
poate trăi un om este cel al satisfacțiilor rezultate din „explicație” și din „reprezentare”. Un astfel de sentiment a fost crezul de-o viață al lui Albert Einstein: „Mi-e suficient să contemplu misterul vieții conștiente care se perpetuează la nesfârșit, să meditez asupra structurii minunate, a universului, pe care abia dacă o putem percepe, și să Încerc umil să Înțeleg măcar o parte infinitesimală a inteligenței care se manifestă În Natură”. Logică/ Coerență, certitudine, realism - ilogism nerealism, ambiguitate „După părerea
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
realiza, trebuie să-ți pregătești mai Întîi un anumit interior sufletesc, trebuie să-ți făurești acele disponibilități prin care să te autodepășești. * „Trupul e marginea sufletului.” (Lucian Blaga) Adică acea graniță care delimitează regatul instinctelor, al trebuințelor biologice de ținutul nesfîrșit al valorilor și al idealurilor omului. * „Savanții ajung să creadă că ei inventează ceea ce descoperă.” (G. Cesbron) Adevăratul creator este, cu certitudine, „natura” și nu omul. Însă cercetătorul pasionat este Într-atît de generos În munca lui, depune atîta suflet, Încît
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a treia de șarlatenie” (B. Gracian). * „Nu poate o cetate aflată pe vîrf de munte să se ascundă.” (Fv. Matei, 5, 14) „Nedreptatea”, Întocmai ca și ulciorul care nu merge de multe ori la apă, nu poate să sfideze la nesfîrșit adevărul, onestitatea. * „A fi mai decît cel mai rău nu este bunătate.” (P. Syrus) Situația este asemănătoare cu a celui care critică argumentat, Însă nu-și validează sugestiile prin Însuși comportamentul său, sau nu o face decît Într-o mică
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Înțelepciunii, 1979). * „După ce descoperim că viața nu are nici un sens, nu ne rămîne nimic altceva de făcut decît să-i dăm un sens.” (Lucian Blaga) Condiția omului este, evident, filosofică: nu-și poate permite luxul de a se lamenta la nesfîrșit cu privire la nonsensul existenței sale, fără a trăi consecințele anxioase ale unei vieți lipsite de sens! * „Doar o mică parte a vieții este cea pe care o trăim cu adevărat.” (P. Syrus) Pentru faptul că cea mai mare parte a vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de aceștia. Regele încerca din răsputeri să minimalizeze puterea prinților de sânge și a pretendenților la tron, din cauza opoziției puternice pe care aceștia i-au arătat-o pe perioada Frondei și a lăcomiei de care au dat dovadă în conspirațiile nesfârșite în care se implicaseră pentru a ajunge pe tronul Franței.„în timp ce burghezia se dezvolta și mai ales în timp ce încerca să-și consolideze statutul economic prin favoruri politice, diferențierea claselor a devenit subiectul discuțiilor ideologice, literare, juridice și sociale. Factorii economici
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ascunde, fie Îl lasă În suspensie. Întrebarea este: În ce măsură această a doua intenție face parte din actul de comunicare? Lipsa semnelor, verbale sau non verbale, care să ajute la captarea acestui gând „secund” face ca procesul de interpretare să devină nesfârșit, alimentat În permanență de suspiciunea că locutorul a vrut să spună altceva. Și aici nu este vorba despre diferența evidențiată de Grice dintre What is said și What is meant (Ceea ce locutorul a spus și Ceea ce el a dorit să
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
învățătura noastră creștină, rugăciunea este o înălțare a sufletului la Dumnezeu, spre a-L lăuda, a-I cere ajutorul și a-I mulțumi pentru binele ce ni l-a dat și ni- l va da necontenit. Rugăciunea este o lucrare nesfârșită, mai presus de orice artă sau știință. Prin rugăciune intrăm în comuniune cu Ființa cea fără de început sau, altfel spus, însăși viața lui Dumnezeu devine viața noastră. „Rugăciunea este un act de mare înțelepciune, care întrece orice frumusețe și vrednicie
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
-L ruga pentru a ne îndeplini dorințele noastre bune, pentru a ne feri de tot răul, de ceea ce ne poate distruge viața sau ne-ar putea atinge viața. Pentru noi, creștinii, rugăciunea este o datorie, o trebuință sufletească și o nesfârșită bucurie. Toți creștinii trebuie să se roage și au motiv să se roage. Fiecare creștin se roagă după câtă credință are. Rugăciunea trebuie făcută din necesitate sufletească, fără teamă, îndoială, spaimă, neâncredere sau nedumerire. în rugăciune, între noi și Dumnezeu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
a adevărului lui Hristos. „Vă îndemn fraților, zice Apostolul neamurilor, să nu aveți dezbinări între voi, ci să fiți uniți în chip desăvârșit, într-un gând și o simțire”. Dar am putea spune că întreaga istorie a Bisericii este istoria nesfârșitelor lupte dintre apărătorii dreptei credințe și dintre „răstălmăcitorii ei”. în această luptă, a ieșit biruitoare credința cea dreaptă, pe care Biserica noastră o propovăduiește. întocmai cum valurile mării izbesc pereții stâncilor fără a le sfărâma, așa și rătăcirile de tot
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
mai temeinică și sigură că nici un creștin adevărat, nici un drept, nu are de ce să se teamă de moarte. în raport cu veșnicia, moartea celui drept în momentul trecerii din viața pământească la viața veșnică este scăparea de mărginimea timpului și odihna în nesfârșitul veșniciei. El este scăparea de Judecata finală, după care, cel ce este trecător și sensbil este mai important decât toți și este trecut în lumea celor nădăjduite și nevăzute, în lumea pe care numai o credință puternică o poate anticipa
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
suflare și de alte forme externe văzute, spre a întări convingerea în împărtășirea cu adevărat a acelui dar sau a acelei vindecări. Harul lui Dumnezeu se invocă, se cere și în Sfintele Taine prin rugăciune. Harul lui Dumnezeu este bogăția nesfârșită de lumină și de putere dumnezeiască, din care primește fiecare creștin, pe măsura credinței și evlaviei lui. Este marele dar al Dumnezeirii preacurate ce vine la noi ca o curgere îmbelșugată, ca un izvor etern prin rugăciune. Harul, puterea aceasta
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și nu poate să caute spre Tine cu durere. S-a răcit inima mea de atâtea ispite și nu poate să se înfierbânte cu lacrimile dragostei mele pentru Tine. Ci Tu, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeule, Vistierul bunătăților, dăruiește-mi pocăință nesfârșită și inimă plină de durere ca să pornesc cu tot sufletul în căutarea Ta. Căci fără de Tine mă voi înstrăina de tot binele. Dămi, așadar, Bunule, harul Tău! Tatăl Care Te-a născut din sânurile Sale fără de ani și mai
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
mecanica noastră intelectuală. În materie de punctuație, regulile gramaticale spun mai mult, dar nu spun totul. În fiecare semn, dincolo de ceea ce stă În definiția lui strictă, pulsează și o parte de imponderabil, capabilă să genereze ori să adăpostească În ea nesfârșite virtualități și deschideri. [...] Punctuația, În fond, nu constrânge. Dimpotrivă, ea dă relief ideilor, sculptează Înțelesuri, intră Într-o fiziologie necesară a spiritului, asigură o disciplină de substanță În funcționarea liberă și exprimarea ordonată a gândirii (p. 2). CITAT RETRAS!!! 2
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
fost abandonat. Desigur, precizează L. Marinoff (2009), "tehnologia a îmbunătățit în mare măsură viețile oamenilor. Unul dintre avantaje este reprezentat de expansiunea cercului relațiilor noastre potențiale. Însă costurile implicate de acest cerc lărgit este acela că ne pierdem într-o nesfârșită mare de opțiuni și de posibilități. În lipsa limitelor ce erau impuse în mod obișnuit, nu mai știm cum să localizăm sau să evaluăm potențialii parteneri. Dusă la extrem, după cum ne stă în obicei să procedăm cu lucrurile, tehnologia ne privează
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
celălalt. Vom fi în măsură să numim primele nevoi pe care le conștientizăm.49 4. A patra etapă constă în identificarea noilor sentimente care se pot manifesta. Adesea, este vorba despre oboseala generată de o situație care se repetă la nesfârșit, despre tristețe și teamă. Aceste sentimente ne lămuresc la rândul lor asupra nevoilor noastre și astfel putem stabili ce anume ne arată furia: • oboseala: poate exprima nevoia noastră de schimbare în evoluție; • tristețea: poate traduce nevoia noastră de a fi
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
călătorie, regretul lui Iorga „că dealurile bârlădene sunt triste, pentru că vech ile păduri au fost tăiate” : „Dar era măcar pădurea, scrie marele istoric, și în umbra marilor stejari și fagi se aciua o întrea gă lume de poezie vegetală, cu nesfârșite aspecte de sfioasă frumusețe. Securea a dat jos podoaba codrilor, care înfrumusețau și apărau, tot odată, țara, care‐i dădeau răcoare și ploaie, care se luptau cu aprigele călduri ale verilor de stepă și stăteau ca o perdea de ocrotire
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care am numit-o refuzul finitudiniii: nu acceptăm moartea, suferința, imprevizibilitatea sorții, accidentele fatale, adică faptul că orice lucru pe lumea aceasta are un sfârșit, că totul poate să scape de sub control, că nimic (viața, sănătatea, fericirea) nu durează la nesfârșit. Nu mai credem atât de mult în lumea de apoi, dar aspirăm mereu la eternitate. Negăm imposibilul. Totul trebuie să ne reușească. Valorile care se ascund în spatele acestor atitudini sunt valori postmoderne (deja studiate): individualismul, dezvoltarea personală, hedonismul, cu implicația
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]