9,387 matches
-
Opera lui Mircea Eliade urmărește recuperarea sacrului și a memoriei mitice; căile de acces către realitatea primordială sunt religia și teatrul. Regăsirea memoriei mitice (anamneza) determină o integrare a timpului uman în periodicitatea cosmică și eternitatea divină. Tema principală a nuvelei „Uniforme de general” o reprezintă revelarea sensului existenței și salvarea spiritului prin intermediul spectacolului de teatru (potrivit lui Eugen Simion) sau „tema teatrului ca mijloc de evadare din timp” (după cum considera criticul Alex. Ștefănescu). Teatrul dobândise în ultimele secole o latură socială
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
care te întâlneai când voiai și unde voiai, nu numai în oglindă...”"). Criticul literar Angelo Mitchievici a împărțit personajele lui Mircea Eliade în trei tipuri, în funcție de nivelul de cunoaștere sau de inițiere la care au acces: Violoncelistul Antim din această nuvelă este artistul ratat, conștient că a trădat idealul artistic. Pasionat de entomologie încă din adolescență (la fel ca și Eliade), el a citit pe la vârsta de 14-15 ani o povestire stranie care i-a schimbat viața, dar al cărei final
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
părăsește logodnica și își cauzează astfel propria nefericire. El privește în sus, înspre Cer, în loc să privească către oamenii din jurul său. Personajul trăiește o stare de melancolie cauzată de ratarea întâlnirii cu sacrul și este cuprins de obsesia morții. În finalul nuvelei, el este răpit într-o lumină escatologică de una din logodnicele sale, care-l părăsise mai demult atunci când aflase că și-a trădat vocația artistică, și dus într-o enormă sală de concerte de unde se înalță pe o scară fără
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
niște scârțâituri metalice. Zgomotele ar proveni, potrivit lui Ieronim, de la fantomele a doi foști locuitori: Veronica și moș Vasile Chelaru, a căror trecere rămâne ascunsă celor care nu cred în existența lor de „sărmane duhuri, blestemate să cutreiere podul casei Calomfir”. Nuvela „Uniforme de general” a avut parte de mai puține interpretări critice decât alte nuvele ale lui Eliade, printre cei care au analizat-o aflându-se Eugen Simion (în postfața „Nuvelele textului mitic”, la vol. Mircea Eliade, "În curte la Dionis
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
Veronica și moș Vasile Chelaru, a căror trecere rămâne ascunsă celor care nu cred în existența lor de „sărmane duhuri, blestemate să cutreiere podul casei Calomfir”. Nuvela „Uniforme de general” a avut parte de mai puține interpretări critice decât alte nuvele ale lui Eliade, printre cei care au analizat-o aflându-se Eugen Simion (în postfața „Nuvelele textului mitic”, la vol. Mircea Eliade, "În curte la Dionis", Ed. Cartea Românească, București, 1981), Nicolae Manolescu („Sărbătoarea povestirii”, în "România literară", anul XIV
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
lor de „sărmane duhuri, blestemate să cutreiere podul casei Calomfir”. Nuvela „Uniforme de general” a avut parte de mai puține interpretări critice decât alte nuvele ale lui Eliade, printre cei care au analizat-o aflându-se Eugen Simion (în postfața „Nuvelele textului mitic”, la vol. Mircea Eliade, "În curte la Dionis", Ed. Cartea Românească, București, 1981), Nicolae Manolescu („Sărbătoarea povestirii”, în "România literară", anul XIV, nr. 31, 30 iulie 1981, p. 9) și Ioan Petru Culianu (în vol. "Studii românești. Vol
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
condiționarea istorică ce a fost denumită „zen românesc”. În opinia lui Culianu, lumea și istoria sunt percepute de Eliade doar ca „un camuflaj al unei realități străine, care poate irupe uneori în viața cotidiană”. Academicianul Eugen Simion considera că această nuvelă prezintă ideea lui Eliade despre funcția spectacolului, având o narațiune plină de simboluri care atribuie sensuri mitice unor elemente comune precum podul, noaptea sau întunericul. Nuvela „Uniforme de general” a fost tradusă în mai multe limbi străine: germană („Generalsuniformen”, în
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
străine, care poate irupe uneori în viața cotidiană”. Academicianul Eugen Simion considera că această nuvelă prezintă ideea lui Eliade despre funcția spectacolului, având o narațiune plină de simboluri care atribuie sensuri mitice unor elemente comune precum podul, noaptea sau întunericul. Nuvela „Uniforme de general” a fost tradusă în mai multe limbi străine: germană („Generalsuniformen”, în vol. "Bei den Zigeunerinnen: Phantastische Geschichten", Suhrkamp, Frankfurt am Main, 1980; traducere de Edith Silbermann), franceză („Uniformes de général”, în vol. "Uniformes de général", Gallimard, Paris
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
Editura Argo, Praga, 2000; traducere de Jiří Našinec), ucraineană („Генеральские мундиры”, în vol. "Генеральские мундиры", Editura Nika-Țentr, Kiev, 2000; traducere de N.A. Stratanovskaia) și maghiară („Tábornoki egyenruhák”, în vol. "Dionüszosz kertjében", Editura Metropolis Media, Budapesta, 2013; traducere de Attila Joó). Nuvela a fost ecranizată de către TVR într-o piesă de teatru TV regizată de Constantin Dicu și difuzată la 11 noiembrie 1996. Filmul "Eu sunt Adam!" (1996) a fost inspirat din proza fantastică a lui Mircea Eliade, mai precis din nuvelele
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
Nuvela a fost ecranizată de către TVR într-o piesă de teatru TV regizată de Constantin Dicu și difuzată la 11 noiembrie 1996. Filmul "Eu sunt Adam!" (1996) a fost inspirat din proza fantastică a lui Mircea Eliade, mai precis din nuvelele „Pe strada Mântuleasa...”, „La țigănci” și „Uniforme de general”. Cineastul Dan Pița (scenaristul și regizorul acestui film) a plecat de la ideea că toate cele trei nuvele au un personaj comun: profesorul. Este vorba de profesorul de pian Gavrilescu din nuvela
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
1996) a fost inspirat din proza fantastică a lui Mircea Eliade, mai precis din nuvelele „Pe strada Mântuleasa...”, „La țigănci” și „Uniforme de general”. Cineastul Dan Pița (scenaristul și regizorul acestui film) a plecat de la ideea că toate cele trei nuvele au un personaj comun: profesorul. Este vorba de profesorul de pian Gavrilescu din nuvela „La țigănci”, profesorul de violoncel Antim din nuvela „Uniforme de general” și profesorul Fărâmă din nuvela „Pe strada Mântuleasa”, fiecare dintre ei fiind obsedați de trecut
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
nuvelele „Pe strada Mântuleasa...”, „La țigănci” și „Uniforme de general”. Cineastul Dan Pița (scenaristul și regizorul acestui film) a plecat de la ideea că toate cele trei nuvele au un personaj comun: profesorul. Este vorba de profesorul de pian Gavrilescu din nuvela „La țigănci”, profesorul de violoncel Antim din nuvela „Uniforme de general” și profesorul Fărâmă din nuvela „Pe strada Mântuleasa”, fiecare dintre ei fiind obsedați de trecut și victime ale propriei lor identități. Personajul principal al filmului este un profesor de
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
de general”. Cineastul Dan Pița (scenaristul și regizorul acestui film) a plecat de la ideea că toate cele trei nuvele au un personaj comun: profesorul. Este vorba de profesorul de pian Gavrilescu din nuvela „La țigănci”, profesorul de violoncel Antim din nuvela „Uniforme de general” și profesorul Fărâmă din nuvela „Pe strada Mântuleasa”, fiecare dintre ei fiind obsedați de trecut și victime ale propriei lor identități. Personajul principal al filmului este un profesor de muzică de la o școală primară de pe strada Mântuleasa
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
acestui film) a plecat de la ideea că toate cele trei nuvele au un personaj comun: profesorul. Este vorba de profesorul de pian Gavrilescu din nuvela „La țigănci”, profesorul de violoncel Antim din nuvela „Uniforme de general” și profesorul Fărâmă din nuvela „Pe strada Mântuleasa”, fiecare dintre ei fiind obsedați de trecut și victime ale propriei lor identități. Personajul principal al filmului este un profesor de muzică de la o școală primară de pe strada Mântuleasa (interpretat de Ștefan Iordache) care a fost arestat
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
și anchetat timp de 12 ani până la pierderea identității; pentru a-și amâna sentința el inventează tot felul de povești stranii, unele reale și altele imaginare. Filmul are o durată de 108 minute și începe cu o secvență inspirată din nuvela „Uniforme de general” în care profesorul Adam, ce sosise neașteptat acasă alături de eleva Maria Da Maria (Alina Chivulescu), își surprinde nepotul Ieronim (Mihai Călin) în timp ce căuta în podul casei, alături de elevul Vladimir, două uniforme de general. Generăleasa Calomfir apare în
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
me tri harqe), român, Ed. Humanitas, București 2015 ● Viața, jocul și moartea lui Lul Mazrek, (Jeta, lojă dhe vdekja e Lul Mazrekut), român, Ed. Univers, București 2015 ● Firida rușinii (Kamarja e Turpit), român, Ed. Humanitas, București 2016 ● Firmanul orb (Qorfermani), nuvele, Ed. Humanitas 2017 ● Păpușă (Kukulla), român, Ed. Humanitas (proiect 2018) ● Philip Lindsay, Regina Christina, român, Ed. Romhelion, Buc. 1994 ● Teodor Laço, Anul tristeții, român, Ed. Clio. Buc. 1997 ● Ermir Nika, Nori reci (în colaborare cu Luan Topciu), poeme, Ed. Privirea
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
„” este o nuvelă fantastică scrisă de Mircea Eliade. Scrierea ei a fost începută în august 1955 la Täsch (Elveția), dar a fost repede abandonată, fiind reluată ulterior și finalizată în noiembrie 1967 la Chicago (SUA). Nuvela a fost publicată în anul 1968 într-
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
„” este o nuvelă fantastică scrisă de Mircea Eliade. Scrierea ei a fost începută în august 1955 la Täsch (Elveția), dar a fost repede abandonată, fiind reluată ulterior și finalizată în noiembrie 1967 la Chicago (SUA). Nuvela a fost publicată în anul 1968 într-un volum tipărit de Editura Caietele Inorogului din Paris, apoi a apărut în următorii ani în traducere franceză și germană, înainte de a fi inclusă în volumul "În curte la Dionis", tipărit în anul
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
volum tipărit de Editura Caietele Inorogului din Paris, apoi a apărut în următorii ani în traducere franceză și germană, înainte de a fi inclusă în volumul "În curte la Dionis", tipărit în anul 1981 de Editura Cartea Românească din București. Subiectul nuvelei îl constituie anchetarea de către Securitate a bătrânului Zaharia Fărâmă, fost director al unei școli primare de pe strada Mântuleasa, și relatarea de către acesta a unor întâmplări stranii petrecute într-un trecut apropiat.<ref name="Ștefănescu 2/2003">Alex. Ștefănescu, „La o
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
2, 15-21 ianuarie 2003.</ref> Poveștile istorisite de învățător contribuie la o redescoperire a spațiului „mitic”, uitat de contemporani, scoțând în evidență incompatibilitatea dintre lumea sacră și lumea profană și imposibilitatea înțelegerii sacralității lumii de către cei ce trăiesc în timpul profan. Nuvela „” a fost tradusă în peste 15 limbi străine, fiind una dintre cele mai traduse scrieri ale lui Mircea Eliade. Învățătorul pensionar Zaharia Fărâmă (fost director al școlii primare de pe strada Mântuleasa și inspector școlar) pătrunde într-o zi caniculară de
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
URSS și identitatea actuală a lui Lixandru, prietenul aviatorului, ce nu mai fusese văzut de nimeni după 1932 și despre care cred că ar trăi în prezent sub un nume de împrumut. Timpul trece, iar Fărâmă este eliberat. În finalul nuvelei, învățătorul se plimbă iarăși într-o vară caniculară pe strada Mântuleasa și este abordat de un necunoscut care se recomandă a fi fostul lui elev, Vasile I. Borza, dar afirmă că nu-și mai amintește de el. Falsul Borza fusese
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
strada Mântuleasa și este abordat de un necunoscut care se recomandă a fi fostul lui elev, Vasile I. Borza, dar afirmă că nu-și mai amintește de el. Falsul Borza fusese trimis de Lixandru pentru a afla ce știe Fărâmă. Nuvela este împărțită în 11 capitole numerotate cu cifre romane și fără titluri. Întâmplările nu urmează o cronologie strictă, fiecare fragment fiind format dintr-un nucleu realist și din relatări ale unor fapte din trecut. Copilăria lui Mircea Eliade este strâns
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
strâns legată de strada Mântuleasa, unde autorul a urmat școala primară și a cutreierat maidanele, intrând în pivnițele caselor vechi. Toate aceste întâmplări vor constitui mai târziu surse de inspirație pentru spațiul cu aspect mitic în care se petrece acțiunea nuvelei „Pe strada Mântuleasa...”. Părinții lui Eliade s-au mutat la București în toamna anului 1914, locuind inițial timp de câteva săptămâni în casele bunicilor de la capătul bulevardului Pache Protopopescu. Cu vreo cincizeci de ani mai înainte, străbunicul scriitorului deținuse acolo
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
urmare a protestelor mai multor ONG-uri care au argumentat că se distruge astfel o zonă istorică protejată a capitalei). Ansamblul de arhitectură de pe strada Mântuleasa figurează pe lista monumentelor istorice din anul 2010. Identificarea perfectă a spațiului descris în nuvelă cu clădirile reale de pe strada Mântuleasa nu este posibilă, iar blocul de la nr. 138 este o invenție ficțională. Mircea Eliade a traversat pentru ultima dată Bucureștiul în anul 1942, iar autorul afirmă că orașul descris de el este unul creat
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
vacanță în Elveția. El s-a aflat în luna iulie la Casa Gabriella din Ascona, asistând la conferințele pe teme spirituale organizate de grupul Eranos în reședința Olgăi Fröbe-Kapteyn de pe malul lacului Maggiore. Acolo a scris într-o singură zi nuvela „Fata căpitanului”. Aproape toată luna august a petrecut-o într-un han modest din micul sat Täsch de lângă Zermatt, în apropierea graniței dintre Elveția și Italia; acolo se aflau medicul cardiolog Roger Godel și soția sa, Alice, prieteni de familie
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]