9,866 matches
-
pașnică, transformând țara într-o dictatură naționalistă ce a durat până în 1940. După 1934, Ulmanis a înființat corporații guvernamentale care să cumpere firmele private în scopul „letonizării” economiei. În 23 august 1939, Uniunea Sovietică și Germania Nazistă au semnat un pact de neagresiune pe 10 ani, denumit pactul Ribbentrop-Molotov. Pactul conținea un protocol adițional secret, dezvăluit doar după înfrângerea Germaniei în 1945, conform căruia statele din Europa de Nord, de Est și Centrală urmau să fie împărțite în „sfere de influență” germană și
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
ce a durat până în 1940. După 1934, Ulmanis a înființat corporații guvernamentale care să cumpere firmele private în scopul „letonizării” economiei. În 23 august 1939, Uniunea Sovietică și Germania Nazistă au semnat un pact de neagresiune pe 10 ani, denumit pactul Ribbentrop-Molotov. Pactul conținea un protocol adițional secret, dezvăluit doar după înfrângerea Germaniei în 1945, conform căruia statele din Europa de Nord, de Est și Centrală urmau să fie împărțite în „sfere de influență” germană și sovietică. În Nord, Letonia, Finlanda și Estonia
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
durat până în 1940. După 1934, Ulmanis a înființat corporații guvernamentale care să cumpere firmele private în scopul „letonizării” economiei. În 23 august 1939, Uniunea Sovietică și Germania Nazistă au semnat un pact de neagresiune pe 10 ani, denumit pactul Ribbentrop-Molotov. Pactul conținea un protocol adițional secret, dezvăluit doar după înfrângerea Germaniei în 1945, conform căruia statele din Europa de Nord, de Est și Centrală urmau să fie împărțite în „sfere de influență” germană și sovietică. În Nord, Letonia, Finlanda și Estonia au intrat
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
să fie împărțite în „sfere de influență” germană și sovietică. În Nord, Letonia, Finlanda și Estonia au intrat în sfera sovietică. După o săptămână, la 1 septembrie 1939, Germania și la 17 septembrie, Uniunea Sovietică au invadat Polonia. După semnarea pactului, majoritatea germanilor baltici au părăsit Letonia în urma unui acord între guvernul lui Ulmanis și Germania Nazistă, în cadrul programului Heim ins Reich. În total, 50.000 de germani baltici au plecat înaintea termenului limită din decembrie 1939, 1600 rămânând temporar pentru
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
de relocări. Cei care au fost aprobați la o verificare rasială au fost mutați în principal în Polonia, primind pământ și afaceri în schimbul banilor obținuți din vânzarea bunurilor anterioare. La 5 octombrie 1939, Letonia a fost obligată să accepte un pact de „ajutor reciproc” cu Uniunea Sovietică, prin care sovieticii primeau dreptul de a staționa între 25.000 și 30.000 de militari pe teritoriul leton. Posturile funcționarilor statului au fost lichidate, ele fiind înlocuite cu cadre militare sovietice, iar 34
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
și forțele ruse s-au destrămat. Italia a fost aliatul Imperiului German și Austro-Ungar, incepand cu 1882, dar avea și planurile sale proprii privind recuperarea regiunilor Trentino, Istria și Dalmatia, aflate în teritoriul austriac . În 1902, Italia a încheiat un pact secret cu Franța care a anulat datoriile țării față de alianță anterioară. Italia a refuzat să se alipească forțelor germane și austriece la începutul războiului, deoarece alianță lor originară avea un scop doar defensiv, insă Austria a declarat război Șerbiei. Guvernul
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
începutul războiului, deoarece alianță lor originară avea un scop doar defensiv, insă Austria a declarat război Șerbiei. Guvernul Austriei începuse negocieri pentru a obtine neutralitatea Italiei, cu promisiunea că Italia va obține Tunisia, însă ea a intrat în Antanta, semnând Pactul de la Londra, în aprilie, si declarând război Austro-Ungariei, în mai 1915; peste cincisprezece luni, Italia a declarat război și Germaniei. În general, forțele italiene au avut o superioritate numerică, insă erau prost aprovizionate. Forțele Austro-Ungariei au beneficiat de pozițiile lor
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
mișcările ce susțineau naționalismul arab, naționalismul sirian și socialismul, ce reprezentau elemente nemulțumite ale societății. Printre nemulțumiți se numărau și minorități religioase, care cereau o reformă radicală. În noiembrie 1956, ca rezultat direct al Crizei Suezului, Siria a semnat un pact cu Uniunea Sovietică. Acesta a dat un punct de sprijin pentru influența comunistă în cadrul guvernului, în schimbul echipamentului militar. Atunci, Turcia a devenit îngrijorată de creșterea în putere a tehnologiei militare siriene, mai ales că părea posibil ca Siria să recucerească
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
de a exporta revoluția prin intermediul Cominternului. În ochii lui, el trebuia să se extindă doar datorită Armatei Roșii, sub control strict de la Moscova și ca o extensie a Imperiului Sovietic. Aceasta s-a produs în 1939, după anexările permise de pactul Ribbentrop-Molotov (care a permis recuperarea teritoriilor pierdute după Războiul Civil din Rusia), și apoi, după victoria din 1945. Toate aceste fapte aveau să fie caracterizate de Lev Troțki ca „” Revoluției Ruse (prin comparație cu reacțiunea care a urmat căderii lui
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
Stresemann din Germania, pentru Tratatele de la Locarno. (Austen Chamberlain din Regatul Unit câștigase Premiul Nobel pentru pace cu un an mai devreme pentru aceleași Tratate de la Locarno). Propunerea lui Briand și a lui Frank B. Kellogg (1927) pentru semnarea unui pact universal de scoatere în afara legii a războiului a dus anul următor la semnarea Pactului de la Paris, cunoscut și ca "Pactul Kellogg-Briand".
Aristide Briand () [Corola-website/Science/298323_a_299652]
-
Nobel pentru pace cu un an mai devreme pentru aceleași Tratate de la Locarno). Propunerea lui Briand și a lui Frank B. Kellogg (1927) pentru semnarea unui pact universal de scoatere în afara legii a războiului a dus anul următor la semnarea Pactului de la Paris, cunoscut și ca "Pactul Kellogg-Briand".
Aristide Briand () [Corola-website/Science/298323_a_299652]
-
mai devreme pentru aceleași Tratate de la Locarno). Propunerea lui Briand și a lui Frank B. Kellogg (1927) pentru semnarea unui pact universal de scoatere în afara legii a războiului a dus anul următor la semnarea Pactului de la Paris, cunoscut și ca "Pactul Kellogg-Briand".
Aristide Briand () [Corola-website/Science/298323_a_299652]
-
prietenie, cooperare și asistență mutuală a fost o alianță militară a țărilor din Europa Răsăriteană și din Blocul Răsăritean, care voiau să se apere împotriva amenințării pe care o percepeau din partea alianței NATO (care a fost fondată în 1949). Crearea Pactului de la Varșovia a fost grăbită de integrarea Germaniei de Vest „remilitarizată” în NATO prin ratificarea de către țările ocidentale a Înțelegerilor de la Paris. Tratatul de la Varșovia a fost inițiat de către Nikita Hrușciov în 1955 și a fost semnat la Varșovia pe
Pactul de la Varșovia () [Corola-website/Science/298320_a_299649]
-
fost grăbită de integrarea Germaniei de Vest „remilitarizată” în NATO prin ratificarea de către țările ocidentale a Înțelegerilor de la Paris. Tratatul de la Varșovia a fost inițiat de către Nikita Hrușciov în 1955 și a fost semnat la Varșovia pe 14 mai 1955. Pactul și-a încetat existența pe 3 martie 1991 și a fost în mod oficial dizolvat la întâlnirea de la Praga, pe 1 iulie 1991. Toate statele comuniste ale Europei Răsăritene au semnat acest pact, (cu excepția Iugoslaviei). Membrii Pactului de la Varșovia și-
Pactul de la Varșovia () [Corola-website/Science/298320_a_299649]
-
semnat la Varșovia pe 14 mai 1955. Pactul și-a încetat existența pe 3 martie 1991 și a fost în mod oficial dizolvat la întâlnirea de la Praga, pe 1 iulie 1991. Toate statele comuniste ale Europei Răsăritene au semnat acest pact, (cu excepția Iugoslaviei). Membrii Pactului de la Varșovia și-au luat angajamentul să se apere unii pe alții, dacă unul sau mai mulți dintre ei erau atacați. Tratatul declara de asemenea că semnatarii își bazau relațiile pe principiul neintervenției în afacerile interne
Pactul de la Varșovia () [Corola-website/Science/298320_a_299649]
-
14 mai 1955. Pactul și-a încetat existența pe 3 martie 1991 și a fost în mod oficial dizolvat la întâlnirea de la Praga, pe 1 iulie 1991. Toate statele comuniste ale Europei Răsăritene au semnat acest pact, (cu excepția Iugoslaviei). Membrii Pactului de la Varșovia și-au luat angajamentul să se apere unii pe alții, dacă unul sau mai mulți dintre ei erau atacați. Tratatul declara de asemenea că semnatarii își bazau relațiile pe principiul neintervenției în afacerile interne și pe respectul suveranițății
Pactul de la Varșovia () [Corola-website/Science/298320_a_299649]
-
1968). Albania a încetat să mai fie membru activ al alianței în 1961 ca urmare a rupturii chino-sovietice, criză în care regimul dur stalinist din Albania s-a situat de partea Chinei. Albania s-a retras în mod oficial din Pact în 1968. După terminarea oficială a celui de-al doilea război mondial, în conformitate cu discursul lui W. Churchill (prim ministru al Regatului Unit la acea dată), de la Fulton, s-a declanșat Războiul rece și a apărut conceptul de "cortină de fier
Pactul de la Varșovia () [Corola-website/Science/298320_a_299649]
-
cererea lui János Kádár și a facțiunii sale, iar rezistența (impropriu spus dacă trupele sovietice ar fi părăsit vreodată Ungaria) maghiară (parțial sprijinită moral, militar și mai ales financiariar de către N.A.T.O.) a fost înfrântă în două săptămâni. Forțele Tratatului (Pactului) de la Varșovia au fost folosite și în luna august 1968, după declararea-declanșarea evenimentelor interne din Cehia Primăverii de la Praga, când a fost invadată Cehoslovacia pentru a pune capăt reformelor puse în practică de guvernul lui Alexander Dubček. Șeful departamentului militar
Pactul de la Varșovia () [Corola-website/Science/298320_a_299649]
-
țărilor socialiste." În mod implicit, acestă doctrină rezerva chiar conducerii Uniunii Sovietice dreptul de a defini "socialismul" și "capitalismul" în conformitate cu propriile interese. După invazia Cehoslovaciei, Albania s-a retras în mod formal din , deși această țară încetase să mai sprijine pactul încă din 1962. Conducătorul României, Nicolae Ceaușescu, a denunțat invazia atât ca pe o violare a legilor internaționale, cât și ca pe o încălcare a principiilor de neintervenție mutuală în afacerile interne, spunând că autoapărarea colectivă împotriva agresiunii externe era
Pactul de la Varșovia () [Corola-website/Science/298320_a_299649]
-
României, Nicolae Ceaușescu, a denunțat invazia atât ca pe o violare a legilor internaționale, cât și ca pe o încălcare a principiilor de neintervenție mutuală în afacerile interne, spunând că autoapărarea colectivă împotriva agresiunii externe era singura misiune autorizată a Pactului de la Varșovia. NATO și Pactul de la Varșovia nu au intrat niciodată în conflicte armate directe, dar au fost părți în Războiul rece pentru mai mult de 35 de ani. În decembrie 1988, Mihail Gorbaciov, liderul Uniunii Sovietice din acea perioadă
Pactul de la Varșovia () [Corola-website/Science/298320_a_299649]
-
invazia atât ca pe o violare a legilor internaționale, cât și ca pe o încălcare a principiilor de neintervenție mutuală în afacerile interne, spunând că autoapărarea colectivă împotriva agresiunii externe era singura misiune autorizată a Pactului de la Varșovia. NATO și Pactul de la Varșovia nu au intrat niciodată în conflicte armate directe, dar au fost părți în Războiul rece pentru mai mult de 35 de ani. În decembrie 1988, Mihail Gorbaciov, liderul Uniunii Sovietice din acea perioadă, a propus așa-numita Doctrină
Pactul de la Varșovia () [Corola-website/Science/298320_a_299649]
-
propus așa-numita Doctrină Sinatra, care statua că Doctrina Brejnev avea să fie abandonată iar țările din Europa Răsăriteană erau îndreptățite să facă ceea ce doreau. Când a fost clar că Uniunea Sovietică nu va mai folosi forța pentru a controla Pactul de la Varșovia, au început să apară o serie de schimbări rapide în Europa Răsăriteană în 1989. Noile guverne din țările din Europa Răsăriteană au început să fie din ce în ce mai puțin interesate de menținerea Pactului de la Varșovia, iar în ianuarie 1991 Cehoslovacia
Pactul de la Varșovia () [Corola-website/Science/298320_a_299649]
-
va mai folosi forța pentru a controla Pactul de la Varșovia, au început să apară o serie de schimbări rapide în Europa Răsăriteană în 1989. Noile guverne din țările din Europa Răsăriteană au început să fie din ce în ce mai puțin interesate de menținerea Pactului de la Varșovia, iar în ianuarie 1991 Cehoslovacia, Ungaria și Polonia au anunțat că se vor retrage din organizația militară până la 1 iulie al aceluiași an. Bulgaria a luat o decizie asemănătoare în februarie și era clar că pactul era practic
Pactul de la Varșovia () [Corola-website/Science/298320_a_299649]
-
de menținerea Pactului de la Varșovia, iar în ianuarie 1991 Cehoslovacia, Ungaria și Polonia au anunțat că se vor retrage din organizația militară până la 1 iulie al aceluiași an. Bulgaria a luat o decizie asemănătoare în februarie și era clar că pactul era practic mort. Pactul de la Varșovia a fost în mod oficial dizolvat la întâlnirea de la Praga din 1 iulie 1991. Pe 12 martie 1999, fostele membre al Pactului de la Varșovia: Republica Cehă, Ungaria și Polonia au aderat la NATO. Bulgaria
Pactul de la Varșovia () [Corola-website/Science/298320_a_299649]
-
Varșovia, iar în ianuarie 1991 Cehoslovacia, Ungaria și Polonia au anunțat că se vor retrage din organizația militară până la 1 iulie al aceluiași an. Bulgaria a luat o decizie asemănătoare în februarie și era clar că pactul era practic mort. Pactul de la Varșovia a fost în mod oficial dizolvat la întâlnirea de la Praga din 1 iulie 1991. Pe 12 martie 1999, fostele membre al Pactului de la Varșovia: Republica Cehă, Ungaria și Polonia au aderat la NATO. Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România
Pactul de la Varșovia () [Corola-website/Science/298320_a_299649]