15,863 matches
-
pune în ștreang ori îl va sugruma chiar cu pletele doamnei. V. a fost o personalitate suprinzătoare, unind cărturarul subțire, poliglot și erudit cu dregătorul activ și abil. Legiuitor, diplomat, istoric, orientalist, el a înțeles să fie, în numele iubirii de patrie, într-o vreme de înstrăinare culturală, și un deschizător de drum în cultivarea limbii române prin gramatică, poetică și lirică. Cultura sa, întinsă, era clasică („lăudații” Aristofan, „Isiod”, „Euripidu”, „vestitu Omir”, Aristotel, Salustiu, „Ovidie” și „Verghilie”, „Tasu”, „Ariostu”, „Petrarha”, filosoful
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
care și-a recunoscut „nedăstoinicia” („om plin de amatie și neștiință”), își intitulează cartea Observații sau Băgări dă seamă asupra regulelor și orânduelelor gramaticii rumânești. Necesitatea scrierii acesteia este pentru el de neocolit, căci ține de datoria morală față de „limba patriei noastre prin care cuvântăm, limba cu care ne închinăm marelui Dumnezeu proslăvindu-l întru închinăciunea Troiții cei de o ființă, limba cu care cuvântând petrecem viețuirea aceasta vremelnică și nădăjduind dobândirea acei statornice ne străduim a o câștiga”; fără gramatică
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
care au fost compuse, nu se poate ști cine pe cine a prelucrat). El însuși a încercat orgoliul deschizătorilor de drum și, în mod fericit, a fixat pentru viitorime principiile unui legat simbolic transmis poeților neamului: „creșterea limbii” și „a patriei cinstire”. Îndoindu-se de puterea lui de a se apropia de un mare ideal și în expresie („Musă, putere dă, mă rogu, la graiurile mele./ Zi-m cumu să-ncepu?”), experimentează: umple gramatica sa de „chipuri” sau eșantioane metrice, creionează
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
fi viu) îl arată madrigalist tributar sentimentalismului neoanacreotic, cu un singur catren, „miraculosul testament” (Nicolae Manolescu), prin sinceritate, esențialitate și înălțime morală, V. rămâne o voce profetică pentru poezie: „Urmașilor mei Văcărești!/ Las vouă moștenire:/ Creșterea limbei românești/ Ș-a patriei cinstire”. Neîncheiată, inegală, dar și cu sclipirea unor rezultate alese, contribuția lui culturală cu direcția ei luministă, e de neocolit: este între primii gramaticieni prețuitor al poeticii și cel dintâi poet care leagă simțământul de spiritul limbii și de o
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
pierderii, cel care are idei - armistițiilor, iar cel care poate gândi un singur postulat - victoriei. Mai mare peste inimile noastre de poeți, Ienăchiță Văcărescu a știut să rostească două postulate ale zonei estetice: 1) creșterea limbii românești 2) și-a patriei cinstire. NICHITA STĂNESCU SCRIERI: Observații sau Băgări dă seamă asupra regulelor și orânduelelor gramaticii rumânești, Râmnic, 1787; ed. Viena, 1787; Istorie a preaputernicilor înpărați othomani, în Tezaur de monumente istorice pentru România, II, îngr. și pref. Al. Papiu-Ilarian, București, [1864
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
amplul studiu Istoria Basarabiei sub dominație rusească, tipărit în 1937 sub titlul Istoria Basarabiei, Ion Pelivan abordează aceeași temă în Basarabia sub oblăduirea moscovită (1938), Al. I. Lepădatu relevă drepturile imprescriptibile ale românilor basarabeni de a se fi unit cu patria în articolul Basarabia la Conferința de Pace de la Paris (1943). Gh. Bezviconi îl evocă în 1943 pe Ion Halippa, istoric și teolog din Chișinău, care la începutul celui de-al doilea război mondial a fost ucis de bolșevici împreună cu fiul
VIAŢA BASARABIEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290517_a_291846]
-
prospețimea metaforei, de influență folclorică, din cartea de debut (Muguri), va fi alterată ulterior de un patetism convențional, răspunzând „comenzii sociale” a momentului. Plachetele pentru ostași Reportaj liric (1963) și Poeme în marș (1969) conțin fie scrisori de dragoste adresate „patriei socialiste”, fie declarații de atașament partinic. Cu trecerea timpului, poetul își definește mai precis menirea și își limpezește orizontul liric. În Ctitorie în albastru (1972) și Voievod de stea (1973) nu va mai rămâne decât o impetuozitate exterioară a declamației
VICOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
Adriana Iliescu, „Camera 210”, RMB, 1969, 7 626; Ion Lungu, „Camera 210”, TR, 1969, 16; Traian Filip, „Camera 210”, ATN, 1969, 11; Gheorghe Andrei, „Dincolo de azur”, CL, 1970, 2; Radu Vaida, Cartea la care lucrez (interviu cu Dragoș Vicol), „Pentru patrie”, 1970, 5; Sorin Movileanu, „Nopțile dinspre ziuă”, „Viața militară”, 1970, 7; Sorin Movileanu, „Dincolo de azur”, „Viața militară”, 1970, 10; Daniel Dimitriu, Dragoș Vicol, CL, 1972, 21; George Muntean, Darul povestirii directe, RL, 1975, 44; Haralambie Țugui, „Satul cu oameni frumoși
VICOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
realizează practic ziarul „Românul”, al cărui director este Nicolae Rădescu, semnând consecvent editorialele până la ultimul număr, în 1963. Colaborările sale la publicațiile românești ale exilului cuprind „Curierul român” (Paris), „Uniunea română”, „România muncitoare”, „La Nation roumaine”, „Țara” (Roma), „Romania” (Roma), „Patria” (München) și „America”. În plan cultural V. și-a legat numele, alături de Mircea Eliade, N.I. Herescu, Constantin Antoniade, Leontin Jean Constantinescu, D. I. Ciotori, de realizarea la Paris a Asociației „Mihai Eminescu”, a susținut, în cadrul Universității Libere organizate de Petre Sergescu
VILLARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290574_a_291903]
-
Scrieri, V, 204-207; Virgil Ierunca, Un mare scriitor: Mihail Villara, „Lumea”, 1946, 35; Mihnea Marmeliuc, „Frunzele nu mai sunt aceleași”, „Liberalul”, 1946, 135; Ștefan Popescu, Premiul Editurii Cultura Națională 1946, ORT, 1946, 13-14; Petre Gheață [Alexandru Paleologu], Mihai Fărcășanu, „Glasul patriei”, 1964, 9; Piru, Panorama, 383-386; Tina Cosmin, The Flight of Andrei Cosmin, Londra, 1972; Andrei Brezianu, Odihnind, acum..., „Agora” (Philadelphia, SUA), 1987, 1; D.Z. [Dinu Zamfirescu], Mihail Fărcășanu, „Dialog” (Dietzenbach), 1987, 77-78; Ierunca, Subiect, 72-78; Negoițescu, Scriitori contemporani, 461-464
VILLARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290574_a_291903]
-
sau Eugen Lupu, Carol I, ca exponent al regalității În România, nu putea fi catalogat decât În termeni absolut negativi. Într-o Sinteză asupra tendințelor rezultate din lecturarea lucrărilor editoriale și a studiilor din publicațiile periodice având ca tematică istoria patriei (ianuarie 1973 iulie 1974), elaborată de Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor, din 12 august 1974, având specificația „secret de serviciu” pe prima pagină, găsim o serie de referiri la Mihail Kogălniceanu. Intervenția cenzorului sugera anumite minusuri, dar și unele
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
Încă din primele rânduri că „ediția critică exhaustivă a operelor complete ale lui Mihail Kogălniceanu, prevăzută să apară În nouă volume, conform hotărârii Secretariatului C.C. al P.C.R. este dedicată aniversării a 100 de ani de la proclamarea independenței de stat a patriei noastre” , este una aproape exclusiv favorabilă volumului. Cenzorul remarcă pe Întreg parcursul documentului elaborat de el că atitudinea lui Mihail Kogălniceanu față de Rusia este ostilă. Acesta semnalează poziția corectă a lui Kogălniceanu În chestiunea reluării celor trei județe din sudul
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
discipline de sinteză 25 De la „imaginea celuilalt” la geografiile simbolice 43 Capitolul al II-lea Transilvania sub semnul Întrebărilor: dezbateri despre naționalism, istorie și identitate 51 Transilvania federală: o frumoasă iluzie 52 Universitatea clujeană și naționalismul 62 Nordul și sudul patriilor imaginare 67 Revoluția ca fantasmă a schimbării 70 Capitolul al III-lea Teme de fond În istoria Transilvaniei moderne: patria, Europa, revoluția, sărbătoarea 73 Construirea ideii de patrie la românii ardeleni 74 Imaginea Europei la românii ardeleni 79 De ce au
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
despre naționalism, istorie și identitate 51 Transilvania federală: o frumoasă iluzie 52 Universitatea clujeană și naționalismul 62 Nordul și sudul patriilor imaginare 67 Revoluția ca fantasmă a schimbării 70 Capitolul al III-lea Teme de fond În istoria Transilvaniei moderne: patria, Europa, revoluția, sărbătoarea 73 Construirea ideii de patrie la românii ardeleni 74 Imaginea Europei la românii ardeleni 79 De ce au făcut țăranii români revoluție? 86 Ziarul și (contra)revoluția 98 Sărbătoare, alteritate și conflict social 105 Capitolul al IV-lea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o frumoasă iluzie 52 Universitatea clujeană și naționalismul 62 Nordul și sudul patriilor imaginare 67 Revoluția ca fantasmă a schimbării 70 Capitolul al III-lea Teme de fond În istoria Transilvaniei moderne: patria, Europa, revoluția, sărbătoarea 73 Construirea ideii de patrie la românii ardeleni 74 Imaginea Europei la românii ardeleni 79 De ce au făcut țăranii români revoluție? 86 Ziarul și (contra)revoluția 98 Sărbătoare, alteritate și conflict social 105 Capitolul al IV-lea Mentalități, atitudini și sentimente: o istorie scrisă cu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cum ar fi regionalizarea, universitatea maghiară sau rolul istoricilor În promovarea naționalismului. Al treilea capitol abandonează tonul polemic În favoarea celui analitic-savant, atacând câteva dintre marile teme de studiu cultivate de istoriografia Transilvaniei, din perspectiva unei istorii a reprezentărilor sociale: imaginea patriei și a Europei, revoluția și sărbătoarea sunt principalele subiecte abordate. Capitolul al patrulea schițează o istorie a mentalităților transilvane, care presupune, În opinia mea, o puternică implicare comprehensivă a subiectivității istoricului În reconstituirea lumii pe care o evocă. În consecință
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
extrem de eficient, care asigură, pentru toți, bunăstarea și dezvoltarea economică. Astăzi, Uniunea Europeană este o monedă, este un dispozitiv birocratic util, este un garant al respectării practicilor democratice. După părerea mea Însă, nu este, deocamdată, și o identitate. Nu este o patrie pentru care fiii săi să fie dispuși să facă vreun sacrificiu semnificativ, uneori nici măcar financiar. În schimb, este o ideologie, adică o sursă de speranțe și de obiective care legitimează acțiunile politicienilor și conferă un sens aspirațiilor noastre sociale. Dacă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
susțină construcția care ne interesează). În ultimă instanță, se poate spune că ideologia poate transforma orice spațiu Într-o geografie simbolică, punând asupra acestuia amprenta unor interese, convingeri sau atitudini specifice grupului social care construiește reprezentarea respectivă. De exemplu, orice „patrie”, orice contur al unei țări poate fi transformat Într-o geografie simbolică În măsura În care discuția pe această temă nu este neutră, detașată, ci presupune o implicare emoțională sau ideologică din partea unui anumit grup social. Mai trebuie subliniat și faptul că geografiile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
am urmărit de-a lungul rândurilor de față: acela de a atrage atenția asupra geografiilor simbolice, a perspectivelor metodologice și a rezultatelor științifice pe care acest nou domeniu de cercetare le poate aduce În studiul identității și al alterității. Orice patrie, orice „Transilvanie”, subiectivă prin definiție, poate fi Înțeleasă și explicată mai bine În calitatea ei de geografie simbolică. Capitolul II Transilvania sub semnul Întrebărilor: dezbateri despre naționalism, istorie și identitate Transilvania federală: o frumoasă iluzie Și astăzi, ca și altădată
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
civilizației românești, este obstrucționată de faptul că românii o definesc nu ca o parte oarecare, ci ca nucleu al specificului lor, ca esență și „inimă a românismului”. Această calitate atribuită Transilvaniei se manifestă În diferite ipostaze istorice concrete: ea este patria regelui Decebal XE "Decebal" și, În același timp, leagănul latinității românilor, devenind, astfel, spațiul privilegiat al etnogenezei și al originilor; tot ea va fi mai târziu zona În care este redescoperită latinitatea, prin Școala Ardeleană, construindu-se, astfel, modelul identitar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
răzbească peste fluctuațiile conjuncturale? Dacă vor socoti că interogațiile mele sunt pertinente, voi lăsa de data aceasta pe seama cititorilor plăcerea de a formula răspunsuri. În ceea ce mă privește, dacă dezbaterea pe marginea „autonomiei Transilvaniei” nu mi-a oferit o nouă patrie și nici nu mi-a modificat În mod radical relațiile cu cea existentă, mi-a adus, În schimb, noi prieteni din Transilvania și mi-a consolidat relațiile cu cei pe care soarta mi-i dăruise deja. Când i-am predat
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
departe -, nu mă Îndoiesc că studenții de astăzi și cei care vor veni după ei vor reuși să lase În urmă acest trecut plin de ciudățenii dramatice și să construiască un viitor diferit, inclusiv pentru universitatea clujeană. Nordul și sudul patriilor imaginare: opinii despre o istorie transetnică a Transilvaniei Până astăzi, cu puține excepții, majoritatea istoricilor specializați În trecutul Transilvaniei nu au produs decât istorii parțiale dedicate acestui subiect. Parțialitatea derivă fie din faptul că lucrările respective au abordat doar istoria
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sunt chiar străbunii noștri - au conviețuit cu adevărat laolaltă, români, maghiari, germani și alte naționalități, În aceeași provincie, pe același teritoriu, În aceleași unități politice și administrative. După orice definiție dată acestui concept, ei au trăit și trăiesc În aceeași patrie, adică În vatra strămoșilor lor. Și atunci: de ce nu există o istorie comună, integrală a acestei patrii, care să-i cuprindă pe toți? Răspunsul la aceste Întrebări, după cum voi Încerca să arăt mai jos, nu este nici ușor de dat
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
provincie, pe același teritoriu, În aceleași unități politice și administrative. După orice definiție dată acestui concept, ei au trăit și trăiesc În aceeași patrie, adică În vatra strămoșilor lor. Și atunci: de ce nu există o istorie comună, integrală a acestei patrii, care să-i cuprindă pe toți? Răspunsul la aceste Întrebări, după cum voi Încerca să arăt mai jos, nu este nici ușor de dat și nici foarte Încurajator. Trebuie spus mai Întâi că orice istorie este legitimă, așadar dezirabilă pentru cel
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În istoriografia engleză sau americană. Până atunci Însă, va trebui să mai curgă multă apă pe Dunărea care Îi desparte, În mod irevocabil, pe Înțelepții acestor două triburi ciudate, aruncându-i pe unii În „nordul”, iar pe alții În „sudul” patriilor lor imaginare. Revoluția ca fantasmă a schimbării Toată lumea este de acord că revoluția de la 1848 constituie un moment crucial În istoria Transilvaniei, atât din perspectiva celor care au trăit-o, cât și a posterității care a transformat-o În legendă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]