10,832 matches
-
și tulburările care au izbucnit în Ungaria după stingerea dinastiei arpadiene au determinat pe stăpânii feudali de la sud de Carpați să se strângă în jurul voievodului Basarab. Principatul Țării Românești formează România contopindu-se cu Moldova prin Unirea din 1859. Teritoriul principatului Țării Românești (sau "Valahia" sau Muntenia în sensul larg al termenului) se împarte în: Dobrogea a fost mai întâi un despotat medieval care își trage denumirea de la despotele Dobrotici. În 1396 se contopește cu Țara Românească, dar puțin după aceasta
Principatele Române () [Corola-website/Science/305906_a_307235]
-
etaj și avea 25 de odăi, un număr impresionant pentru o locuință în Bucureștii acelei epoci. În 1837, casa somptuoasă a stolnicului Dinicu Golescu devine Curtea Domnească a lui Alexandru Ghica Vodă. Din 1859 până în 1866 aici a locuit domnitorul Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza. Din 10 mai 1866 casa devine locuința domnitorului Carol I. După incendiul din 1926 care a distrus corpul central, devine necesară înlocuirea ei. În 1935-1936 vechea casă este dărâmată. Palatul a fost construit după planurile arhitectului
Palatul Regal din București () [Corola-website/Science/305915_a_307244]
-
Pacea de la București din 1812 a fost un tratat de pace semnat pe , între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806-1812. Prin acest tratat, Principatul Moldovei a fost redus la o zonă geografică care a inclus cea mai mare parte a Moldovei Occidentale, în timp ce partea orientală, atribuită Imperiului Rus, a devenit o provincie, denumită atunci Basarabia, a Imperiului țarist (succesiv krai în 1812, oblast în
Tratatul de la București (1812) () [Corola-website/Science/305936_a_307265]
-
de la Tilsit de pe 25 iunie/7 iulie 1807 dintre Rusia și Franța și după întâlnirea de la Erfurt dintre Alexandru I și Napoleon, țarul a căpătat în cele din urmă acceptul suveranului francez pentru ocuparea de către Imperiul Țarist a celor două principate dunărene - Valahia și Moldova - în cazul victoriei rușilor în războiul cu otomanii din 1806-1812. Un armistițiu a fost semnat cu sârbii revoltați și s-a acordat autonomie Serbiei. Tratatul, semnat de comandantul rus Mihail Kutuzov, a fost ratificat de către Alexandru
Tratatul de la București (1812) () [Corola-website/Science/305936_a_307265]
-
o zi înainte de invazia lui Napoleon în Rusia. Având asemenea asigurări diplomatice, rușii au înaintat propuneri de pace negociate încă din octombrie 1811 la Giurgiu, după înfrângerea armatelor otomane la Ruse și Slobozia. Propunerile țariste prevedeau, în mod imperialist, ca "principatele Moldova, „Valahia Mare” și „Mică” (adică Muntenia și Oltania formând ȚaraRomânească) și Basarabia" să se alipească "pe veci la Imperiul Rus, cu orașele, cetățile și satele, cu locuitorii acestora de ambele sexe și cu averea lor", specificându-se că "fluviul
Tratatul de la București (1812) () [Corola-website/Science/305936_a_307265]
-
speranța de a limita pierderile otomane, nu de dragul „Sublimei Porți” ci pentru a stăvili expansiunea rusească spre Balcani și strâmtori. Constantinopolul a refuzat ferm propunerile inițiale țariste, și atunci Rusia s-a declarat mulțumită și cu ocuparea "doar" a teritoriului Principatului Moldovei dintre Siret și Nistru. Evoluțiile militare și politice i-au determinat pe unii politicieni și generali ruși să ceară guvernului țarist să accepte doar ocuparea Bugeacului (viitoarele județe Cahul, Ismail și Cetatea Albă), care dădea acces la gurile Dunării
Tratatul de la București (1812) () [Corola-website/Science/305936_a_307265]
-
un an, să se mute de ce parte a noii granițe ar fi dorit și să-și vândă averea după propriul interes. În timpul acestui an, s-a înregistrat încheierea unui număr extrem de mare de vânzări și de schimburi de moșii. Vechiul principat al Moldovei, după ce pierduse deja Bucovina în 1774, a fost astfel sfâșiat în două. Dacă, la început, țarul Alexandru I a încercat să câștge simpatia noilor supuși prin asigurarea unor condiții de dezvoltare autonome a provinciei, în scurtă vreme s-
Tratatul de la București (1812) () [Corola-website/Science/305936_a_307265]
-
își exprima atașamentul și credința față de Marea Biserică, rugându-l pe patriarhul ecumenic să ofere independența religioasă Șerbiei. In viata popoarelor ortodoxe, istoria bisericească s-a împletit mereu cu istoria lor politică. Așa se face că Șerbia, devenită în 1878 principat independent, isi dobândește în anul următor și neatârnarea din punct de vedere bisericesc, prin recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Sîrbe, de către patriarhul ecumenic Ioachim al III lea. Mitropolitul Mihail de Belgrad, prin scrisoarea nr. 2753 din 4/16 mai 1879, explică
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
s-ar afla fie în ocupația sătenilor de altă dată - creșterea vitelor, fie că ar fi derivată din birul care se plătea odinioară de către crescătorii de animale - “văcăritul”. În 1848, armata rusă de ocupație aduce la Văcărești deținuții revoluționari din principat care participaseră la Revoluția Română din 1848, iar în 1864, an al marilor răscoale țărănești, când guvernul conservator încarcerează aici pe țăranii arestați, întregul ansamblu monastic este transformat în penitenciar. Intervențiile făcute pentru dotarea monumentului în scopul noii destinații, succedate
Văcărești () [Corola-website/Science/303448_a_304777]
-
Opoziția anticomunistă din România a pledat în 1990 pentru adoptarea zilei de 22 decembrie drept sărbătoare națională, fapt consemnat în stenogramele dezbaterilor parlamentare. Prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în ziua de 10 mai 1866 jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite. În amintirea acestui eveniment, la 10 mai 1877, tot el a proclamat în fața parlamentului independența de stat a României. În data de 14 martie/26 martie 1881 camerele reunite ale parlamentului au votat transformarea țării din principat în
Ziua națională a României () [Corola-website/Science/303454_a_304783]
-
a Principatelor Române Unite. În amintirea acestui eveniment, la 10 mai 1877, tot el a proclamat în fața parlamentului independența de stat a României. În data de 14 martie/26 martie 1881 camerele reunite ale parlamentului au votat transformarea țării din principat în Regatul României. Pentru a marca evenimentul, ziua națională sărbătorită pe 10 mai 1881 a fost una din cele mai spectaculoase serbări din istoria României. După abdicarea forțată a regelui Mihai I în data de 30 decembrie 1947, Camera Deputaților
Ziua națională a României () [Corola-website/Science/303454_a_304783]
-
und Wirkungskreis oder eine Geschichte der slawischen Volksweisbeit in Briefen an Job. Görres, Professor an der Universität zu München"", unii cercetători au considerat că Alexandru și-ar fi dat doctoratul la München. Hâjdău a adus o contribuție importantă la unificarea principatelor române, în special prin discursurile din 1837 și 1840. Discursul din 1837, publicat în 1838 la Brașov și în 1839 la București, a fost piatră de temelie a unificării principatelor la 24 ianuarie 1859. Prin scrisoarea "Epistolă către români" (publicată
Alexandru Hâjdeu () [Corola-website/Science/303463_a_304792]
-
la München. Hâjdău a adus o contribuție importantă la unificarea principatelor române, în special prin discursurile din 1837 și 1840. Discursul din 1837, publicat în 1838 la Brașov și în 1839 la București, a fost piatră de temelie a unificării principatelor la 24 ianuarie 1859. Prin scrisoarea "Epistolă către români" (publicată la 2 ianuarie 1859), Hâjdău definește elementul cheie al "mesianismului românesc", denumit și "școala basarabeană", prin care dovedește participarea inteligentă (și de multe ori hotărâtoare, ca în 1918) a basarabenilor
Alexandru Hâjdeu () [Corola-website/Science/303463_a_304792]
-
cu gaz și orașul este legat prin cale ferată de rețeaua din imperiu și de portul de la Baziaș. În numai câțiva ani, aici se deschid bănci, se înființează Camera de Comerț. În anul 1859, se întâmplă 2 evenimente importante, Unirea Principatelor Române și războiul austro-franco-piemontez soldat cu înfrângerea Austriei, fapt care a determinat o apropiere a împăratului de aristocrația maghiară. Fruntașii români au aflat despre tratativele dintre austrieci și unguri în privința Banatului, ca regiunea să fie trecută sub administrare maghiară. Andrei
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
a dat istoriei românești câteva personalități importante legate în special de evenimentele din anul 1848 și cele din preajma Unirii Principatelor de la 24 ianuarie 1859. Familia boiernașilor Magheri își are originea în localitatea Vidra, parte a comunei Vârfurile din județul Arad. Și astăzi câteva repere toponimice ("crângul Magerești", "Dealul Mageresc") dar mai ales o parte a locuitorilor satului, poartă numele de
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
imn, de care s-a vorbit în organele de publicitate ale epocii”. Este vorba de un document Nr. 1184 din 30 iulie 1848 și publicat în „Monitorul Roman” Nr. 14 din 26 august 1848, inserat în colecția „Anul 1848 în Principatele Române”, în care, la 30 iulie 1848, comisarul de propagandă al districtului Vâlcea, Dumitru Zăgănescu, fratele căpitanului de pompieri Pavel Zăgănescu, eroul bătăliei din Dealul Spirii, raporta Ministrului Treburilor din Lăuntrul Țării Românești, cadrul în care fusese sărbătorită revoluția în
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
Ucraina din 2001). 93% din populație este de etnie română și toate satele din ținut sunt exclusiv românești. O situație deosebită este în satul Tureatca unde locuitorii se declară români, dar ca limbă maternă declară limba ucraineană. Teritoriul a aparținut Principatului Moldovei iar apoi României până în anul 1940, când trupele sovietice l-au ocupat, deși potrivit anexei secrete a tratatului de neagresiune sovieto-german de la 1939, Uniunea Sovietică nu pretindea decât ocuparea Basarabiei. Prin urmare, teritoriul a fost dat Ucrainei sovietice și
Ținutul Herța () [Corola-website/Science/299982_a_301311]
-
Iorgovan și cunoște o adevărată explozie, devenind o modă, în timpul ocupației austriece până după revoluția lui Tudor Vladimirescu.Timp de aproximativ 300 de ani, (cca.1560-1860) există un lung și neîntrerupt șir de haiduci celebri. Vremea haiducilor apune în preajma unirii principatelor, odată cu revoluționarul Popa Șapcă, ultimul care ridică la luptă cetele de haiduci. Cum datele despre haiduci sunt de multe ori contradictorii, considerați tâlhari de către stăpânitori și eroi de către popor, o prezentare a lor într-o lumină neutră este o sarcină
Haiduci și panduri din Oltenia () [Corola-website/Science/300002_a_301331]
-
redevenit activ politic. era descendent unei familii transilvane stabilite în Oltenia.. Haiduc celebru din zona Băileștiului, pandur în armata lui Tudor Vladimirescu, unul dintre conducătorii revoluției de la 1848 din Țara Românească, membru în guvernul provizoriu revoluționar pașoptist, generalul armatei din principat, luptător pentru Unirea Principatelor Române. Era văr cu Tudor Vladimirescu, prieten apropiat cu Nicolae Bălcescu și sprijinitor al lui Avram Iancu. La o vârstă foarte fragedă a fost obligat, împreună cu familia, să ia calea pribegiei, când, în august 1806, un
Gheorghe Magheru () [Corola-website/Science/300004_a_301333]
-
descendent unei familii transilvane stabilite în Oltenia.. Haiduc celebru din zona Băileștiului, pandur în armata lui Tudor Vladimirescu, unul dintre conducătorii revoluției de la 1848 din Țara Românească, membru în guvernul provizoriu revoluționar pașoptist, generalul armatei din principat, luptător pentru Unirea Principatelor Române. Era văr cu Tudor Vladimirescu, prieten apropiat cu Nicolae Bălcescu și sprijinitor al lui Avram Iancu. La o vârstă foarte fragedă a fost obligat, împreună cu familia, să ia calea pribegiei, când, în august 1806, un corp expediționar turc sub
Gheorghe Magheru () [Corola-website/Science/300004_a_301333]
-
în anul 1973, cu prilejul aniversării a 125 de ani de la Revoluția din 1848, s-a ridicat un obelisc și a fost inaugurat muzeul de la Râureni. Nevoit să se exileze la Viena, a continuat să susțină cauza revoluționară și unirea principatelor Moldova și Țara Românească. A revenit în Țara Românească în august 1857, iar în decembrie 1857 a fost ales deputat de Gorj în adunarea ad-hoc de la București. A fost unul dintre fondatorii Partidei Naționale, mișcare care a promovat unirea principatelor
Gheorghe Magheru () [Corola-website/Science/300004_a_301333]
-
principatelor Moldova și Țara Românească. A revenit în Țara Românească în august 1857, iar în decembrie 1857 a fost ales deputat de Gorj în adunarea ad-hoc de la București. A fost unul dintre fondatorii Partidei Naționale, mișcare care a promovat unirea principatelor române și a sprijiit democratizarea și modernizarea lor. Bulevardul Magheru din București și străzi din Sibiu și Timișoara îi poartă numele.
Gheorghe Magheru () [Corola-website/Science/300004_a_301333]
-
(în , în ) a fost organul constituțional și politic preparlamentar al Principatului Transilvania, creat în secolul al XVI-lea și format din reprezentanții stărilor celor trei stări privilegiate (nobilii, sașii și secuii) și ai religiilor recepte (romano-catolică, evanghelic-lutherană, calvină și, mai târziu, cea unitariană). Dieta întrunită la Târgu Mureș (20 ianuarie 1542
Dieta Transilvaniei () [Corola-website/Science/313028_a_314357]
-
celor trei stări privilegiate (nobilii, sașii și secuii) și ai religiilor recepte (romano-catolică, evanghelic-lutherană, calvină și, mai târziu, cea unitariană). Dieta întrunită la Târgu Mureș (20 ianuarie 1542) și la Turda (2 martie 1542) a pus bazele organizării politico-administrative a principatului transilvănean. Dieta adopta și decizii de ordin juridic, militar și economic, având totodată prerogativa alegerii unui principe în fruntea statului. Hotărârile juridice ale dietei au introdus discriminarea creștinilor ortodocși prin lege. În regulamentul de aplicare a articolului 28 al dietei
Dieta Transilvaniei () [Corola-website/Science/313028_a_314357]
-
dimensiuni diferite, decorate, una purtând chiar marca de proprietar, având înscris pe capac anul 1600. În lădița de lemn în care erau aceste căni se mai aflau 416 monede de argint bătute în perioada 1509 - 1610 de emitenții din zona Principatului Transilvaniei.
Cetatea Râșnov () [Corola-website/Science/313040_a_314369]