9,634 matches
-
de genul celor făcute în Idee repede... ("Sămânța lui cea sfântă [a creștinismului] a început îngrabă să rodească și între lăcuitorii Romani. [...] lăcuitorii Romani priimind creștinismul se-făcură creștini, și botezându-se rămaseră credincioși tot d-auna dogmelor și țeremoniilor Bisericii Răsăritului", pp. 24-25) nu își au corespondent în Manual..., redactat într-un registru discursiv mult mai sobru. Creștinarea timpurie a românilor a făcut ca aceștia să devină un focar de creștinare și civilizare în Balcani pentru popoarele barbare cărora le-a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de pe urma contactului cu românii, care i-au adus pe calea cea dreptă a religiunii răsăritene. Cînd au venit și s'au așezat Bulgarii și Slavii în părțile acestea, ei era idololatrii. Dar din multa atingere a lor cu creștinii din partea răsăritului, s'a întîmplat ca la anul 870 să se boteze toți" (Aaron, 1839, p. 28). Desigur, "Romanii lăcuitori ai Daciei ea creștini încă dupe vremea lui Constantic cel mare" (Aaron, 1839, p. 29). Ținând cont de faptul că Dacia a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în pragul celui de-al Doilea Război Mondial. Acest fapt devine și mai transparent dacă privim performanța statului român în domeniul instituționalizării sistemului educațional și al creșterii ratei de înregimentare a populației școlare în raport comparativ cu performanța statelor din răsăritul Europei. Tabel 9. Evoluția ratei de înregimentare a populației școlare în funcție de regiuni, 1870-19409 Regiunea 1870-75 1880 1890 1900 1910 1920 1930 1935-40 Europa de nord-vest 56,0 (12) 56,1 (14) 60,1 (13) 67,3 (13) 69,1 (13
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pentru bătăuși" (p. 9). În pofida contraponderii reprezentate de opțiunile pro-occidentaliste, extrema dreapta a înclinat decisiv balanța eșichierului politic în favoarea sa. Opțiunile pentru totalitarism în detrimentul democrației, pentru colectivismul organicist în dauna individualismului civic, alegerea misticismului fanatic împotriva sobrietății raționale și pentru răsăritul ortodox în defavoarea occidentului secular au fost alegerile care au îmboldit glisarea societății românești înspre epoca dictaturilor, a cărei uvertură politică a fost regimul autoritar al lui Carol al II-lea, inaugurată în 1938. A urmat scurtul, dar tragicul - prin anvergura
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Bogdan, 1904). În manualul său din 1902 de Istoria omeniei pentru clasa a II secundară, I. Găvănescul stăruie asupra necesității predării istoriei universale din perspectivă românescă, fapt ce reclamă deplasarea "centrul[ui] de gravitate și punctul[ui] din apus în răsărit". Înțelegerea universalului trebuie să pornească de la particularul românesc, motiv pentru care Găvănescul găsește de cuviință să organizeze istoria universală plecând de la istoria românilor (Nastasă, 1999, p. 103). Școala critică, personificată în I. Bogdan - învestit acum cu prerogative ministeriale ce îl
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Configurându-se cu un retard temporal comparativ cu naționalismul liberal apusean, formula răsăriteană a fost facilitată în sociogeneza sa de un alt complex de factori. Dintre aceștia, decisiv s-a dovedit a fi occidentalizarea politică și mentalitară a societăților din răsăritul Europei. Începutul acestei masive cotituri occidentaliste a Răsăritului poate fi găsit în amplul program lansat de Petru cel Mare în Rusia încă din debutul secolului al XVIII-lea. Țările române s-au dezbrăcat (literal și figurativ) de veșmintele levantine începând
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
naționalismul liberal apusean, formula răsăriteană a fost facilitată în sociogeneza sa de un alt complex de factori. Dintre aceștia, decisiv s-a dovedit a fi occidentalizarea politică și mentalitară a societăților din răsăritul Europei. Începutul acestei masive cotituri occidentaliste a Răsăritului poate fi găsit în amplul program lansat de Petru cel Mare în Rusia încă din debutul secolului al XVIII-lea. Țările române s-au dezbrăcat (literal și figurativ) de veșmintele levantine începând cu anii 1830, momentul crucial fiind adoptarea Regulamentelor
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe plan organizațional, a neamului românesc. Spre deosebire de statul democratic, care "se întemeiază pe numărul populației, fără deosebire de rasă și de religie", fiind, mai grav, alcătuit dintr-o "plebe amorfă, anonimă și fără memorie, care-și schimbă părerea cu fiecare răsărit de soare" (așa cum reiese din definiția lui E. Renan: națiunea este un plebiscit de fiecare zi), statul etnocratic își are temeiile în pământul strămoșesc, sângele românesc, sufletul național și credința ortodoxă (Crainic, 1997, pp. 246, 242). Unul dintre principiile axiale
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sămânța de oameni, din care s'a format poporul" - Lupaș acceptă teoria tristadială a etnogenezei, a substratului dacic, stratului latin și adstratului slav, cu un accent pe primele două; 3. Factorul religios reprezentat în istoria românilor de ortodoxie și Biserica răsăritului ca "razim și pavăză a naționalității române" din toate timpurile (p. 8); 4. Factorul rațional reprezentat de limba românească, "icoană vie a originii noastre" latine; 5. Factorul tradițional reprezentat de "comunitatea istorică de obiceiuri, datine și amintiri" (p. 12) în
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Roller, aceeași formulă clasică Ex oriente lux are ca referent Kievul, iar mai apoi Moscova. Slavii, odată stabilizați teritorial și organizați statal, devin un factor de progres istoric, o forță motrice a progresului, lovind în "orânduirea sclavagistă a imperiului de răsărit și grăb[ind] procesul descompunerii sclavagismului și desvoltării relațiilor feudale" (Roller, 1952, p. 56). Misiunea istorică a slavilor s-a răsfrânt și asupra românilor, societatea acestora din urmă fiind propulsată pe rampa evoluției istorice în urma contactului benefic cu slavii: "Lupta
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de a ilustra "rolul universal-istoric al Rusiei" în salvarea culturii europene în general și a românilor în particular. Manualele școlare promovează astfel un mesianism rus - universal și românesc deopotrivă -, prezentând istoria românilor ca un apendice al istoriei marelului popor de la răsărit. O altă mutație substanțială se produce în privința concepției referitoare la unitatea poporului român. Decisivă este reconotarea unității naționale în unitate muncitorească, pe fondul unui proces atotcuprinzător de socializare a naționalului. Pe aceleași linii deja trasate, tema independenței este reconceptualizată, pe
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o singură perdea cu franjuri ori foarte bogată, din mai multe pânzeturi adăugate una peste alta - oricum, sensul este acela al descoperirii spațiului interior, întunecat, pentru a pătrunde lumina lunii înăuntru. Iar acest sens - numai apostroful îl stabilește. Lumina de la răsărit. Dar chestiunea luminii din odaie nu este doar a lui Eminescu. S-o urmărim, tot în opera poetului, înconjurând, însă, un chip feminin într-o odaie a unei case cu cerdac. Desigur, ne referim la Sonetul cerdacului, postumă eminesciană descifrată
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Gorceix despre elaborarea ei în anul 1919: „Fiind prizonier de război framncez /de/ pe frontul de la Verdun, după două evadări spre Elveția nu reușii altceva decât să devin prizonier austriac. Atunci mi a venit ideea să caut o salvare spre Răsărit. După ce am străbătut, împreună cu un prieten, Austria și Ungaria, am ajuns, în luna mai 1918, la granița românească dinspre apus. Dar rețeaua posturilor germane de rechiziționare acoperea Muntenia ca o adevărată pânză de păianjen: numai datorită minunatului devotament al țăranilor
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
să și sporească rândurile cu scriitori tineri... Ideologii sunt încă în băncile școlilor de partid, vor apărea ceva mai târziu; bătrânii care populează aceste documente cer cu deosebire lucruri practice și gândesc încă în limitele bunei cuviințe față de învingătorii de la răsărit ai războiului mondial. Semnificativă este, în acest sens, această judecare a lui Victor Eftimiu în lipsă (se vorbește de „sentință”): pentru o conferință publică unde se exprima foarte liber despre Caragiale, Eminescu și Slavici președintelui S.S.R. i se cere nici
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Că noi am venit / Floarea s-o luăm / La curți s-o ducem / La curți mari, domnești, / Curți împărătești, / Că acolo este / Loc de înflorit / Loc de odrăslit! / Sara a-nflori, / Dimineaț-a odrăsli." 95 ; De dimineață ne-am sculat, / Tot răsăritul l-am colindat / Și nimeni nimic nu ne-a întrebat. / Dar nu știm cum sunteți dumneavoastră / De ne luați sama noastră./ Dacă vreți să știți cine suntem / Și ce căutăm." (Orație la poarta miresei); "A nost tânăr împărat / De dimineață
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
muri.263 În Moldova, când se termină o lumânare de ceară, capetele se lipesc de pământ, pentru sufletele celor adormiți "fără lumină" 264. Dacă omul bolnav se chinuiește și nu poate muri, atunci "se așează pe pământ", cu fața spre răsărit (în Transilvania, Moldova și Țara Românească) 265 sau "se pune un jug sau o bucată de jug sub cap, sub perna pe care zace" (Bucovina) 266. După ce și-a dat duhul, se deschid ușile și ferestrele odăii, "ca să aibă pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
divizat în 16 părți, din care se pornea sau sosea 278. La slavi, focul ceresc, dar și cel casnic, era fiul lui Svarog care este Tatăl Soarelui, a lui Dajbog, templele slavilor aveau o deschidere pe unde se putea observa răsăritul soarelui 279. a. Nașterea La români, momentele esențiale ale vieții nașterea, nunta și petrecerea din această lume sunt vegheate de divinitățile domestice, reprezentate de focul vetrei care interzice sau dezleagă. Astfel, femeia care trebuie să nască nu are voie să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
curgătoare, cât și cele stătătoare, atât izvoarele, cât și fântânele, rămân sfințite, după unii, în decurs de două săptămâni, iar după alții, chiar șase săptămâni."369 În cele mai multe părți ale Bucovinei, în ziua de Sân-Toader, femeile se scoală dis-de-dimineață, până la răsăritul soarelui, înainte "de a-și scoate Sân-Toader caii săi la pășune", se spală pe cap, ca să nu li se pască părul peste an, ci să fie frumos și fin, pentru că numai în acea zi "Cresc cozile fetelor / Ca cozile iepelor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
stropească holdele cu apă sfințită pentru a fi rod bogat în anul respectiv.390 De Rusalii, apa are puteri apotropaice și este utilizată în descântecele de iele: "...Voi, șoimanelor! / De-ți fi / Din miez de noapte, / De-ți fi / Din răsăritul zorilor, / De-ți fi / Din apus, / De-ți fi / Din răsărit, / De-ți fi / Din vârtej, / De-ți fi / Din loc rău, / Eu nu v-am descântat să vă duceți voi în alt loc spurcat; / Și eu v-a descântat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
anul respectiv.390 De Rusalii, apa are puteri apotropaice și este utilizată în descântecele de iele: "...Voi, șoimanelor! / De-ți fi / Din miez de noapte, / De-ți fi / Din răsăritul zorilor, / De-ți fi / Din apus, / De-ți fi / Din răsărit, / De-ți fi / Din vârtej, / De-ți fi / Din loc rău, / Eu nu v-am descântat să vă duceți voi în alt loc spurcat; / Și eu v-a descântat, / Că voi apă ați băut / Și tot pe apă ați zburat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Săriți săteni, / Săriți poporeni, / Că arde / Înaltul cerului! / Da nu arde / Înaltul cerului, / Ci arde / Cușma ursitorului meu / Cel ales de Dumnezeu, / Cușma-n capul său / Și cămeșa pe dânsul / Și inima-ntr-însul" / Stea frumoasă / Și luminoasă! M-am uitat la răsărit / Și n-am văzut nimic; / M-am uitat la asfințit / Și-am văzut / Pajură păjurată / Și cu foc înfocată. / Pajură păjurată, / Un` te duci așa-nfocată? Mă duc codrii să-i pârlesc, / De verdeață să-i gătesc, / Și văile să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Sculați voi, cinstiți plugari, / Florile dalbe, flori de măr, / Că vă vin colindători / Noaptea pe la cântători / Și v-aduc noroc în casă / Și belșug ales pe masă, / Că pe cer s-a arătat / Un luceafăr minunat, / Și-a sosit din răsărit / Un voinic frumos, leit. Iată lumea că-nflorește, / Pământul că-ntinerește. (s. n. ) / Cântă-n luncă turturele, / La ferestre-rândunele. Noi vă zicem să trăiți / Întru mulți ani fericiți; Ca pomii să înfloriți / Și să nu îmbătrâniți. Vă mai zicem sănătate / Că
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
patru părți ale lumii / Și i-a pus numele Adam."137 Omul Cosmos reprezintă liantul mitic dintre lumile originare, lumea cerească și lumea pământească: "Dumnezeu că s-a gândit / Cerul și pământul o zidit (...) / Iar după-aceea-a făcut / Din jos despre răsărit, / Deasupra pe pământ, / Un rai mititel, / Mândru, frumușel, / Pe patru stâlpi de argint. / Și apoi l-a-mpodobit / Cu lumini de cununie, / Ca să ne fie / Nouă de veselie / Și de bucurie. / Și i-a pus proptele, / Mulțime de stele / Și sfeșnici / Luceferi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
aduse de soldați și negustori, din Asia Mică, Siria, Egipt Mithra, Cybele, Isis, Seraphis, Dolichenus sau grecești cultul agrest al lui Dionysos. Calendarul popular se cristalizează în perioada postromană, creștinismul pătrunzând în Dacia în sec. IV e. n. Descifrând semnele vremurilor răsăriturile și apusurile soarelui, succesiunea zilelor și a nopților, a verilor și a iernilor, a timpului ploios cu cel secetos , mentalitatea tradițională a transformat calendarul într-un instrument de mediere între om și natură.44 În concepția arhaică, la baza calendarului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
timp de manifestare a forțelor benefice, în timp ce noaptea, ca simbol al întunericului, reprezenta frigul, somnul, sterilitatea și moartea, forțele malefice. Calendarul popular are la bază tocmai aceste opoziții diurn / nocturn, benefic / malefic opoziții ipostaziate de "pragurile de trecere" ale soarelui răsăritul și apusul la echinocții și solstiții în strânsă legătură cu ritmicitatea fenomenelor terestre succesiunea anotimpurilor, ciclurile biologice ale animalelor, plantelor și păsărilor.45 Anul nou se stabilea în funcție de echinocții și solstiții, de începutul sau de sfârșitul ciclului vegetal sau de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]