11,500 matches
-
a muntenilor. Om al polonilor, așa cum o arată și formulele de supunere din actul dat la 1 aprilie, el se temea să nu fie înlocuit printr-o intervenție ungaro-munteană. Încă din 1456, înainte ca Iancu de Hunedoara să moară, în urma rănilor primite în lupta pentru apărarea Belgradului, voievodul Transilvaniei și guvernatorul regatului ungar se gândise să pună în Moldova un partizan al politicii sale în locul lui Petru Aron. Planul urma să fie realizat cu sprijinul lui Vlad Țepeș. Prin această înscăunare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
început seara și a durat până în zori. Și sub sabia noastră au căzut multe capete, de înalți demnitari, de căpitani și de mari nobili pe care nu le putem enumera numele. Noi l-am rănit chiar pe rege cu trei răni mortale, și el nu va putea supraviețui. Și altă armată a căzut sub sabia noastră, și le-am poruncit alor noștri să adune corpurile (celor uciși) într-o movilă, în număr de șapte mii, și sunt încă mulți ale căror
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se apere și să scape cu viața”, dar imprecizia, logica greu de ghicit a frazei, ne demonstrează că români își atinseseră scopul: să ajungă până la rege și să-l ucidă. Ștefan, în scrisoarea trimisă regelui polon, credea că regele, în urma rănilor primite în Baia, a murit în timp ce era dus pe targă prin munți sau s-ar putea să moară. În ciuda faptului că atacul n-a mai constituit o surpriză pentru adversar, Ștefan nu a renunțat la planul său. Și-a împărțit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
el a fost lovit de o săgeată „getică”, cu două colțuri, nu departe de șira spinării („acolo a răbdat-o, nu fără mare neajuns, vreme de patru ani, odată ce fierul, după scoaterea lemnului, rămăsese înfipt mai adânc. Și de vreme ce obrintindu-i rana, tot își dădea drumul, mai apoi, natura respingându-l, a fost scos cu încetul”). Ștefan și oamenii săi au căutat să-l atace pe Matei și când, acesta, rănit, s-a retras în casa în care a fost găzduit, oamenii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
luptă, organizarea campaniilor militare se făcea când da colțul ierbii, ca să aibă hrană pentru cai. Matei știa ce face, așa că nu l-a luat cu frig numai după ce a ajuns la Baia. Frigul a venit, așadar, din altă parte, din rănile primite și de la numărul mare de morți și de răniți din tabăra sa. Matei Corvin n-a fost victorios și, rănit, a dat ordin de retragere în Transilvania pe drumul cel mai scurt și, mai ales, pe calea care rămăsese
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Teama, însă, nici atunci nu-l cuprinse pe Ștefan, ci, dorind cu orice preț lupta, s-a bătut în chipul cel mai vitejesc. Totuși, turcul îl învinse, omorându-i numai ca la 200 de oameni. Ceilalți, aproape toți acoperiți de răni, fură siliți să se retragă și cu ei se retrase chiar Ștefan, păstrându-se pentru viitor și pentru lucruri mai bune, pe care le aștepta de la soartă.” Putea Ștefan să evite bătălia de la Războieni ? Evident că da. Dar, ar fi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
adus decât cai răniți și platoșe găurite”. Polonezii n-au pierdut doar câteva care, ci „6.000 de care acoperite”, iar teutonii „toate carele lor”. Chiar Wapowski scria că polonii care au reușit să scape, „Ieșind din pădure, plini de rănile pe care le primiseră în lupta de mai înainte, ajunseseră la adăpost în tabăra celor care ieșiseră din pădure în ziua precedentă, unde se afla regele”. Regele a rămas în tabără în zilele de 26 și 27 octombrie, după care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la lupta din Codrii Cosminului, dar admite că, pe lângă aliații lui Ștefan, au participat și „țăranii moldoveni pe care domnul nu i-a putut stăpâni”. Speculațiile în legătură cu participarea domnului au pornit de la faptul că domnul era bătrân și suferea din cauza rănii de la picior. Există un singur izvor, Cronica Byhovec, în care se afirmă că „Iar în acea vreme Ștefan, voievodul Moldovei, era foarte neputincios de picioare și, vrând să-și satisfacă voia sa, a uitat de neputința și boala sa [și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Incursiunea, care ar fi trebuit să aibă loc în Moldova în 1504, a eșuat, deoarece mercenarii, nefiind plătiți, s-au răsculat. Boala și moartea marelui erou Rănit la asediul Chiliei în 1462, Ștefan cel Mare avea să sufere din pricina acelei răni până la sfârșitul vieții sale. Domnul a căutat să se îngrijească și, astfel, în 1468, se afla la curtea de la Suceava ca „bărbier”, genovezul Zoan (Ioan). În 1474, domnul îl ruga pe Paolo Ognibene să-i caute la Veneția un doctor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
astfel, în 1468, se afla la curtea de la Suceava ca „bărbier”, genovezul Zoan (Ioan). În 1474, domnul îl ruga pe Paolo Ognibene să-i caute la Veneția un doctor „pentru îngrijirea și tămăduirea unei vătămări care îl supără la picior.” Rana căpătată în timpul asediului Chiliei a afectat și osul, provocând o osteomielită acută, cu caracter de lungă durată, „având perioade în care fistulele se închid și altele - datorită unor influențe nefavorabile - în care fistulele se redeschid”. La bătrânețe, boala s-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că voievodul e bătrân și i se apropie moartea. Hieronim da Cesena, un bărbier (chirurg) trimis de la Buda și un medic evreu trimis de Mengli Ghirai, constatând că nu se mai poate face nimic, au optat pentru soluția extremă: cauterizarea rănii, pornind de la preceptele lui Hipocrat: „bolile care nu se vindecă prin medicamente se vindecă prin fier; cele pe care nu le vindecă fierul, le vindecă focul; cele pe care nu le vindecă focul trebuie socotite incurabile”. Hotărârea de a cauteriza
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pornind de la preceptele lui Hipocrat: „bolile care nu se vindecă prin medicamente se vindecă prin fier; cele pe care nu le vindecă fierul, le vindecă focul; cele pe care nu le vindecă focul trebuie socotite incurabile”. Hotărârea de a cauteriza rana a fost greșită. Ținând seama de slăbiciunea domnului, ea a produs un șoc care i-a adus moartea peste două zile. Moartea iminentă a domnului a produs îngrijorare nu numai în rândul supușilor săi, care erau conștienți de pierderea unui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ținutul Neamț “să nu îndrăznească să îi judece pe acești oameni ai mânăstirii, nici gloabă să nu ia de la ei, nici pentru omor, nici pentru urma răufăcătorilor, nici pentru tâlhărie, nici pentru furt, nici pentru răpire de fată, nici pentru rană sângeroasă și nici pentru tortură cu vânătăi, și nici pentru altceva, nici pentru faptă mare, și nici pentru faptă mică, să nu îndrăznească să îi judece pe acești oameni ai mânăstirii, și nici să nu îi tulbure, nici să nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
era vinovat că a dat de grădina Floarei Florilor și a căzut mai încolo amețit și abia pe seară de tot s-a putut dezmetici”. Vulturul beteag, și el o ipostază avimorfă încărcată de sacralitate, anticipează categoria personajelor donator, căci rana lui este provocată în atemporal, în timpul opus profanului („când mâncau șoarecii pe pisici și erau mai înalți ăi pitici”). Sur-Vultur îl duce pe erou în uranian, și tot el îi provoacă acestuia moartea, figurată de căderile din înalt premeditate de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
străine"63, "Gunoaiele pomilor"64 "Rărirea fructelor"65, "Trebile de iarnă"66, " Gospodăria fructelor în pungi de hârtie"67, "Culegerea fructelor"68, "Păstrarea fructelor"69, "Trebi de făcut primăvara"70, "Vânzarea fructelor"71, "Dușmanii și boalele fructelor"72, "Despre ocrotirea rănilor de pomi pe timp de iarnă"73. Materialele sale erau diverse; de la recomandări pentru achiziționarea de soiuri de meri de la cele mai bune pepiniere din țară, la modul de altoire, de creștere, de întreținere a pomilor, până la valorificarea lor. Articole
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
în lapte dulce și deasupra pus mâl de la fântâna Chelsiei. Am năcăjit o jumătate de vară. Și toamna m-am dus la școală în clasa a III-a desculț, că nu mă puteam încălța că încă mai curgea câte o rană! O amintire de samă din copilăria mea. Cred că nu aveam mai mult decât 2-3 ani, când într-o iarnă a venit la noi căpitanul tati, Ionescu și cu Doamna sa, cu o săniuță cu 2 cai negri și cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
lași rucsacul și să te întinzi pe pat! îmi masez ușor picioarele fierbinți, îndurerate, și-mi zic: Emile, ce poți tu să faci pentru persoanele suferinde? Este bine să faci orice pentru a le alina durerile, pentru a le vindeca rănile, dar, te rog, nu le ține morală, indiferent de motivul pentru care au ajuns să sufere! Gândul spontan mă amuză, dar cred că este corect așa. Continui să mă masez. Cât de necesară este o alinare și cât de inutile
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
reprezentând încoronarea cu spini a lui Isus. întins pe salteaua subțire de pe podea, în sacul meu de dormit, eram pătruns de povara și exigențele pelerinajului. Privind incoana, îmi simțeam acut proprii spini interiori, și nu erau puțini. Dureau și produceau răni și sângerări ale spiritului, ale conștiinței; era propria încoronare cu spini. Sensibilitatea mea exagerată pe fond neuro- vegetativ amplifica totul. Trebuia să fie de față Francisco Goya (pictura icoanei intra în stilul luiî, - să-i explic toată durerea mea interioară
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
din spatele cărora te priveau ochii curioși, strălucitori și plini de viață. Surpriză: este din nordul Germaniei și de acolo a plecat pe jos spre Santiago la data de 1 mai. Nu-l dor picioarele, nu are nici o bătătură, nici o rană, se simte în plină formă și intenționează să ajungă la capătul călătoriei, la mormântul apostolului. El reprezintă una din multele surprize ce le-am avut până acum. îl rog respectuos să-mi explice care-i secretul acestei performanțe și-mi
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
existențiale mă trezesc cele trei italience gălăgioase care au venit să-și gătească cina în bucătaria hanului. Boadilla del Camino, 31 iulie Aseară am adormit greu, târziu. Mi-au revenit niște dureri puternice în tălpile picioarelor și mă gândeam la rănile insuportabile din picioarele lui Isus răstignit. Durerile mele sunt niște infime participări la suferințele lui, pe drumul spre Santiago. Cu aceste gânduri pioase, într-un târziu adorm, acompaniat de sforăitul unui spaniol și de mișcările prin somn ale italianului de sub
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
fapt acoperindu-mă și mai tare cu sângele ce îmi curge pe cămașă. Mă așez pe o bancă, cu fața în sus și-mi zic ,,Frumoasă încheiere a drumului de astăzi”. Spre seară, hemoragia mai scade, la fel și din rănile de pe frunte și buze, și merg la biserica de aici. Este deschisă dar nici un preot și nici un program pentru Sf. Liturghie. Doar un om din sat stă la intrare, lângă o masă, și confecționează brățări foarte frumoase din bumbac. Pentru
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
din data de 20 august, de la Santiago la Barcelona. Apreciez gestul generos al unui domn de la han care mi-a oferit gratis laptopul pentru rezervare și plata online. Aici am lăsat și perechea de bocanci cumpărați de la Burgos. îmi cauzau răni la degete și am decis să merg doar cu sandalele. Sper să nu mai am surprize neplăcute, iar pe de altă parte m-am bucurat pentru că bagajul meu a devenit puțin mai ușor. Mai am în plan să las pe
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
haine și veșminte, din când în când, pentru a-ți da seama că, de fapt, ca om ești mic, chiar neînsemnat, iar lumea merge înainte și fără tine, poate chiar mai bine. Pe drum, dacă suferi, te oprești, îți îngrijești rănile, dar între timp toți ceilalți trec pe lângă tine. Tu nu ești însemnat. Important este drumul pe care-l parcurgi, iar dacă tu nu-l mai poți parcurge, drumul continuă oricum. Aceasta este o lecție pe care am tot învățat-o
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
singur trupul, în plus și rucsacul de pe spate, cu modesta viteză de 4 sau 5 km/h. Poți să atingi și 6, dacă ești mai rezistent și mai zvelt. Iar aceasta, alături de oboseală, soarele dogorâtor, sete, foame sau dureri și răni fizice, reprezintă o dificultate în a te „măsura” cu spațiul în cu totul alți timpi, adaptați nu mașinăriilor ci doar propriei tale ființe. Din lumea tehnicii și a comunicațiilor exterioare, te vezi constrâns să te întorci în tine însuți. începi
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
și astăzi de vizitatori. Un exemplu semnificativ poate fi sistemul de apeducte subterane din Nazca, care permitea aprovizionarea cu apă din subsol. De asemenea, se spune că medicii incași efectuau operații pe creier pentru a reduce presiunea apărută în urma diferitelor răni la cap; nu mai vorbim de construcțiile extraordinare ale fostei capitale incașe și a renumitului Machu Picchu (Vârful vechi, în limba quechua), oraș aflat la o altitudine de 2.430 m, un fel de centru exclusivist al proslăvirii zeităților incașe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]