10,187 matches
-
critică, nemulțumită asupra sinelui, ceea ce va atrage mai mult victimizarea în anii mai mari și se va însoți de lipsa de prieteni, depresie și maladaptări sociale la vârsta adultă. Victimizarea poate contribui la dezvoltarea unor procese cognitive patogene, cu o reflecție distorsionată, precum și la învățarea rolului de victimă. Dar poate duce și la evoluția victimei spre rolul de agresor sau la o combinație între cele două roluri, ambele nesănătoase. Agresorul e descris ca o persoană dominantă, rigidă, cu nevoia de a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la iveală neglijența și chiar o atitudine cinică a unor cadre medicale. în astfel de situații, care în ultimii ani au fost destul de frecvent semnalate opiniei publice, se iau măsuri, mai ales punitive, dar nu se creează acel spațiu de reflecție asupra actului medical, în care personalul medical să se poată recunoaște, exprima fără teama de oprobiu și să își conștientizeze momentele și gesturile de scădere a capacității profesionale de îngrijire a bolnavului. Unul dintre neajunsurile responsabile de evenimentele descrise mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
medical să se poată recunoaște, exprima fără teama de oprobiu și să își conștientizeze momentele și gesturile de scădere a capacității profesionale de îngrijire a bolnavului. Unul dintre neajunsurile responsabile de evenimentele descrise mai sus este lipsa unui spațiu de reflecție a personalul medical, în unitățile de sănătate publică din România. în astfel de spații, profesioniștii sănătății ar putea conștientiza analogia dintre durerea fizică și cea psihică a pacientului, devenind astfel capabili de a transmite pacientului sentimentul că e înțeles. Mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și a medicamentelor, iar pacientul nu joacă nici un rol. Investigația relevă un număr prea mare de respondenți (o treime) care nu au o definiție a durerii ceea ce semnifica nu doar lipsa de pregătire în acest domeniu, ci și lipsa de reflecție cu privire la acest subiect cu care se confruntă zilnic, într-o rutină insensibilă și dezumanizantă. Mulți respondenți consideră că durerea ține de starea psihică și deci nu intră în „obiectul muncii lor”. De aceea, ei consideră că exprimarea durerii, locul potrivit
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în toate spitalele a unor psihologi ar putea fi o soluție cu dublu efect. Acesta, cu o specializare în domeniu, ar putea fi un receptor al acuzelor pacienților și, pe de altă parte, ar putea sprijini crearea unor rutine de reflecție a personalului medical cu privire la actul medical pe care îl dezvoltă în raport cu pacienții sau cu alte cuvinte cu privire la violența pe care o manifestă mai mult sau mai puțin conștient în actul de îngrijire a sănătății. Psihologul poate facilita abordarea holistică a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
f) agresorul are acces permanent la victimă. 5. gravitatea maltratării se evaluează comparativ cu nevoile copilului pentru o dezvoltare sănătoasă; de aceea în evaluarea consecințelor maltratării se ține seama de stadiul de dezvoltare în care se află copilul-victimă. Capacitatea de reflecție și exprimare a copilului sunt factori determinanți în posibilitatea copilului de a face față precum și în succesul intervențiilor reparatorii; 6. maltratarea provoacă suferință fizică și psihică copilului, ceea ce influențează maturizarea și funcționarea neurobiologică a copilului; 7. suferința este de natură
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
1. Dezvoltări teoretice timpurii Sunt identificate opt modele timpurii, grupate în două categorii teoretice: Modele intenționale ale schimbărilor evolutive, de creștere și dezvoltare a persoanei. Intenția de schimbare pozitivă este specifică intervențiilor terapeutice. Sunt modele care subliniază importanța procesului de reflecție al persoanei, care reușește să construiască astfel un sens nou din suferința cu care se confruntă. Tot în această categorie este inclus modelul dezechilibrului psihologic al lui Mahoney, dezechilibru care creează șansa schimbării, a construirii unui nou sens. Al treilea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la nivel biologic, cât și la nivel psihologic; procesele biologice specifice stresului sunt un răspuns universal, dar există o dinamică specifică acestor procese care ține de funcționarea individului; schimbările biologice se pot produce chiar și în absența schimbărilor psihologice; raționarea (reflecția) este, din punctul de vedere al evoluției ființei umane, cel mai nou și cel mai sofisticat mecanism de reducere a stresului. Acest model este o încercare de integrare a dovezilor biologice privind natura adaptativă a răspunsului la stresul traumatic, cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un atașament sănătos, securizant, față de cel care îl îngrijește; un temperament facil, o natură bună, caldă, care să-l facă plăcut celorlalți; prieteni la școală și participări la grupuri de interese generaționale și tabere; un limbaj și o capacitate de reflecție superioare comparativ cu generația din care face parte. întreaga literatură pe tema rezilienței (Werner, Smith, 2001; Masten, 1994; în Johnson, Wiechelt, 2004; Bowlby, 1989) subliniază importanța primelor legături dintre copil și persoanele în a căror protecție și îngrijire se află
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sau printr-o ostilitate mascată în bunăvoință; 263REZILIENȚA 5. izbucniri nepotrivite (scene) reprezintă exprimarea directă, activă a unei dorințe inconștiente ori a unui impuls și implică evitarea conștientizării efectelor, a consecințelor acestor scene. în fața unei situații dureroase, traumatice înlocuiește gândul, reflecția printr-o acțiune compulsivă. Este ceea ce în psihiatrie și în psihologia copilului maltratat intră în conceptele de pasagge à l'acte sau acting out; 6. disocierea, frecvent descrisă în situații traumatice, când, pentru a le face față, persoana nu mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în sistemul educativ, necesită o pedagogie a rezilienței. Scopul ultim al unei astfel de pedagogii ar fi dezvoltarea abilităților copilului de a reflecta, de a se bucura, de a fi fericit și de a relaționa armonios cu ceilalți. Capacitatea de reflecție antrenează toate funcțiile cognitive, inclusiv creativitatea și capacitatea de a soluționa problemele ivite, într-un mod poate netradițional, dar ingenios și cu sentimentul controlului asupra realității problematice. Capacitatea de a se bucura de viață sau de a fi fericit este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
stăpânirea trăirilor. 2. Dialogul reflectiv cu copilul. A nu veni cu soluții și ordine privind rezolvarea unei probleme, a implica copilul și a-l sprijini pentru a-și exprima opinia sunt abilități ale parentalității ce dezvoltă în copil capacitatea de reflecție atât de necesară în orice situație problematică. Capacitatea de a reflecta este generatoare de soluții adecvate. Deprinderea de a reflecta asupra situațiilor în care se află sprijină capacitatea copilului de a se stăpâni, de a nu reacționa doar pradă emoțiilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
luate într-o stare intens emotivă (pozitivă sau negativă) scapă controlului rațional și conduc la eșec. La copil, procesele neuroendocrine care susțin luarea unei decizii sunt încă imature până în jurul vârstei de 11 ani. Sprijinind și antrenând copilul pentru exercițiul reflecției, îl ajutăm să găsească soluții adecvate scopurilor sale. Reacțiile impulsive, lipsite de reflecție, pot conduce copilul la rupturi în relațiile cu ceilalți, la pierderi. Exercițiul reflecției este util în momentul de criză și este generator de reziliență postcriză. Probabil cea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
conduc la eșec. La copil, procesele neuroendocrine care susțin luarea unei decizii sunt încă imature până în jurul vârstei de 11 ani. Sprijinind și antrenând copilul pentru exercițiul reflecției, îl ajutăm să găsească soluții adecvate scopurilor sale. Reacțiile impulsive, lipsite de reflecție, pot conduce copilul la rupturi în relațiile cu ceilalți, la pierderi. Exercițiul reflecției este util în momentul de criză și este generator de reziliență postcriză. Probabil cea mai importantă sarcină a familiei în pregătirea copilului pentru viitor, pentru viață este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
încă imature până în jurul vârstei de 11 ani. Sprijinind și antrenând copilul pentru exercițiul reflecției, îl ajutăm să găsească soluții adecvate scopurilor sale. Reacțiile impulsive, lipsite de reflecție, pot conduce copilul la rupturi în relațiile cu ceilalți, la pierderi. Exercițiul reflecției este util în momentul de criză și este generator de reziliență postcriză. Probabil cea mai importantă sarcină a familiei în pregătirea copilului pentru viitor, pentru viață este educarea lui pentru a-și dezvolta autocontrolul și reflecția. Școala ar trebui să
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ceilalți, la pierderi. Exercițiul reflecției este util în momentul de criză și este generator de reziliență postcriză. Probabil cea mai importantă sarcină a familiei în pregătirea copilului pentru viitor, pentru viață este educarea lui pentru a-și dezvolta autocontrolul și reflecția. Școala ar trebui să continue dezvoltarea capacității de reflecție a copilului, stimulându-i cunoștințele, învățându-l procedee de analiză a informației și valorizându-i concluziile originale. Nici în familie și nici în școală însă această zestre pentru viitorul sănătos al
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de criză și este generator de reziliență postcriză. Probabil cea mai importantă sarcină a familiei în pregătirea copilului pentru viitor, pentru viață este educarea lui pentru a-și dezvolta autocontrolul și reflecția. Școala ar trebui să continue dezvoltarea capacității de reflecție a copilului, stimulându-i cunoștințele, învățându-l procedee de analiză a informației și valorizându-i concluziile originale. Nici în familie și nici în școală însă această zestre pentru viitorul sănătos al copilului nu este suficient stimulată în cultura noastră. Unul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
România, este tocmai dreptul la opinie 1. Nesolicitându-i-se opinia, neimplicând copilul în situații, indiferent că motivul invocat este acela de a proteja copilul sau neîncrederea în capacitatea copilului de a avea o opinie, nu vom sprijini capacitatea de reflecție a lui, în ciuda inteligenței pe care o posedă. Dialogul reflectiv transmite copilului că opinia sa este importantă, că adultul dorește să o cunoască și că este dispus să o ia în considerare. înțelegerea lumii fizice și a celei sociale în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în care funcționează familia, aspectele generate de macrosistem (valori, norme ce se reflectă la nivelul societății) sunt în cel mai înalt grad generatoare de reziliență sau dimpotrivă, de adversități ce vor tulbura viața familiei. Așa cum la nivelul individului, capacitatea de reflecție este un mecanism esențial de ieșire pozitivă din criză și chiar de vindecare posttraumatică, în cazul familiei, exersarea „unui optimism înțelept”, a umorului (să râdem împreună de ceva și nu să râdem unul de celălalt, să facem ironii unul pe seama
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
crucială a unei vieți sănătoase și că doar căderea în patologie blochează comportamentele narative ale persoanei. Școala poate dezvolta în contextul variatelor activități școlare și extracurriculare abilitatea copiilor și a tinerilor de a reflecta și a povesti coerent. Capacitatea de reflecție poate fi stimulată prin promovarea în rândurile copiilor a unor activități axate pe reflecție, cum ar fi șahul. Abilitățile de a reflecta și nara sunt importante atât pentru aflarea sensului de care are nevoie ființa umană pentru a se situa
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ale persoanei. Școala poate dezvolta în contextul variatelor activități școlare și extracurriculare abilitatea copiilor și a tinerilor de a reflecta și a povesti coerent. Capacitatea de reflecție poate fi stimulată prin promovarea în rândurile copiilor a unor activități axate pe reflecție, cum ar fi șahul. Abilitățile de a reflecta și nara sunt importante atât pentru aflarea sensului de care are nevoie ființa umană pentru a se situa față de orice eveniment, cât și pentru conectarea experienței personale cu a colectivului (familie, grup
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
semnificații. Perspectiva din care sunt făcute aceste observații e genetică - se vorbește despre origine, despre felul în care se formează reprezentările sonore în limbă, despre nașterea cuvintelor. Însă dincolo de aspectul diacronic, se poate identifica dimensiunea limbii pe care o vizează reflecțiile lui Herder. Indiferent dacă e vorba de sinonimie sau polisemie, realitatea limbii e constituită aici din verticalități: relații de vecinătate paradigmatică, de omologie, de paralelism etc. Herder se referă la cuvinte apropiate care se contaminează prin sensuri comune, cuvinte concurente
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
al XIX-lea, pe care îl vede ca pe un partener de dialog la mare distanță. "O sută de ani înaintea eseurilor mele"44, mărturisește aproape mistic în interviul acordat lui Pomorska. Și continuă în același registru înalt, vorbind de reflecția în marginea paralelismului ca de o "datorie": "Să revenim la această obligație devenită urgentă pe care ne-a fixat-o Hopkins: să procedăm la o cercetare generalizată a paralelismului chiar și în sistemele de creație poetică unde nu intervine decât
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
semitică a paralelismului gramatical într-o lucrare care s-a bucurat de circulație în epocă, De sacra poesia hebraerorum. Și s-a petrecut atunci ceea ce avea să se întâmple și la 1860 și la 1960: ilustrarea etnografică a chemat o reflecție teoretică. Cel care i-a răspuns "teoretic" în secolul al XVIII-lea a fost J.G. Herder, printr-un text de mari dimensiuni, publicat în 1782. Mai mult decât o ilustrare exotică a unei poezii primitive, paralelismul devine aici expresia însăși
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
disponibilitate teoretică. Într-un studiu deja consacrat asupra originilor discurslui teoretic s-a constituit în secolul al XX-lea, Galin Tihanov observa că tocmai actorii proveniți din micile culturi europene periferice, cehi, ruși, polonezi au fost artizanii noului domeniu de reflecție 50. Cercetătorul bulgar a demonstrat că la baza efortului lor reflexiv stă atenția particulară acordată problemelor limbii în societățile naționale emergente. Ceea ce trebuie adăugat e faptul că în toate aceste culturi ideologia chemată să gestioneze disponibilitățile creatoare ale limbajului și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]