11,293 matches
-
supuse unui pericol, și va raporta despre măsurile luate, în conformitate cu art. VI. 7. După caz, fiecare parte va promova programe de cercetare cu privire la conservarea și managementul liliecilor. Părțile se vor consulta reciproc asupra acestor programe de cercetare și se vor strădui să coordoneze astfel de programe de cercetare și conservare. 8. Oriunde este cazul, atunci când evaluează pesticidele pentru utilizare, fiecare parte va lua în aten pesticidele pentru utilizare, fiecare parte va l lua în atenție efectele potențiale ale pesticidelor față de lilieci
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
de cercetare și conservare. 8. Oriunde este cazul, atunci când evaluează pesticidele pentru utilizare, fiecare parte va lua în aten pesticidele pentru utilizare, fiecare parte va l lua în atenție efectele potențiale ale pesticidelor față de lilieci de lilieci și se va strădui să înlocuiască tratamentul lemnului cu chimicale care sunt puternic toxice fa tratamentul lemnului cu chimicale care sunt puternic toxice fa tratamentul lemnului cu chimicale care sunt p puternic toxice fa tratamentul lemnului cu chimicale care sunt puternic toxice față de lilieci
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
se poate ajunge doar dacă grădinița și școala se adaptează permanent nevoilor specifice și particularităților copiilor, oferind o educație diferențiată și personalizată, organizând situații de învățare adecvate nu numai vârstei ci și particularităților biopsihosocioculturale ale fiecărui copil. În grădiniță ne străduim să aplicăm aceste teorii prin individualizarea obiectivelor, a mijloacelor și metodelor de predare-învățareevaluareautoevaluare. Educația centrată pe copil, cu respectarea diferențelor individuale (privitoare la temperament, priceperi și deprinderi, potențial intelectual, interese, aptitudini) impune ca necesară adecvarea corespunzătoare a volumului de informații
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Camelia DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93139]
-
la baza fiecărei lecții. Ca oricare alt cadru didactic la lecțiile mele mă conduc de metodologia modernizată, adecvată, de strategiile și tehnicile de predare a unei limbi străine. Funcția primordială a fiecărei limbi în societate este comunicarea. În context mă strădui să dezvolt interesul elevilor față de limba franceză. Mă bazez pe metoda comunicativă în învățarea limbii străine, conform căreia elevii, învățând, creînd, pot să participe la discuții asupra multiplelor 7 probleme din domeniul vieții, fiecare împărtășindu-și experiența cotidiană sub aspect
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Valentina CEBAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93133]
-
la tema „Dragostea - cel mai puternic sentiment care există în lume”. Iata de exemplu cum își expune gîndurile, sentimentele profunde pe hîrtie eleva gr. 31, Veronica Țurcanu. Prin creația proprie - poezia, elevii iși împărtășesc gândurile, visurile, fantezia, imaginația. Eu mă strădui să apreciez obiectiv munca lor. IX. Una din metodele, ce demonstrează istețimea, spiritul creativ, curiozitatea, inteligența elevilor este situația de problemă - Problematizarea. Prefer să le propun elevilor diferite situații interesante, care cer de la ei o gândire logică, uneori critică, expunerea
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Valentina CEBAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93133]
-
bazează pe imitația vieții, cum ar fi românul, ori dramă. Intrigă, continuă Poe, este "perfecțiunea infinită, pe care artistul adevărat o poartă mereu în minte - acel țel de neatins spre care privirile îi sunt mereu îndreptate, dar pe care se străduiește să îl atingă, dacă știe cum să se amăgească". Duce argumentul chiar mai departe și, într-o notă, publicată în Democratic Review, în noiembrie 184463, reluată, apoi, aproape fără schimbări importante, în Eureka (1848), declară că perfecțiunea este imposibilă în
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
disociază continuu. Furor poeticus: inspirație, geniu "Creația semnifică, înainte de toate, emoție." Henri Bergson Spațiul poetic este, in lectură barbiana, "un spațiu topologic al ființei", deschis spre o experiență și o realitate mai profunde, pe care artistul, prin tatonări continue, se străduie să le fixeze în expresii simbolice, cât mai adecvate. Creatorul autentic de frumos, trăiește sub imperative absolute, de aici și condiția să tragică: în fiecare moment, el trebuie să aleagă o soluție, ce se poate dovedi valida, sau nu, dar
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
rămâne totuși o parte esențială a educație cetățenilor, pentru ca, observă Platon, procesul prin care cunoaștem adevăruri mai înalte, începe cu identificarea și prețuirea frumuseții din lucrurile individuale - deci cunoașterea are, practic, si o componentă senzorială, doar că trebuie să ne străduim să depășim acest nivel. Cum nu toți oamenii, datorită ignorantei lor, vor parcurge acest proces și vor ajunge la conștiința Adevărului, aceștia din urmă vor trebui să fie convinși că Adevărul are, totuși, o însemnătate vitală pentru ei. Ficțiunea, "nobilă
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
a frumuseții din fața noastră. Este un efort frenetic de a atinge frumusețea transcendență. Este o anticipare a unei frumuseți viitoare [s.n.]. Este o pasiune ce nu poate fi satisfăcută de priveliști sublunare, de sunete, ori sentimente; sufletul, astfel însetat, se străduiește să iși aline febră, prin eforturi zădarnice de creație. Inspirat de un extaz vizionar generat de frumusețea de dincolo de mormânt, el se străduiește să anticipeze, prin noutatea multiforma a combinației dintre lucrurile și gândurile ce există în Timp, o parte
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
pasiune ce nu poate fi satisfăcută de priveliști sublunare, de sunete, ori sentimente; sufletul, astfel însetat, se străduiește să iși aline febră, prin eforturi zădarnice de creație. Inspirat de un extaz vizionar generat de frumusețea de dincolo de mormânt, el se străduiește să anticipeze, prin noutatea multiforma a combinației dintre lucrurile și gândurile ce există în Timp, o parte a acelei frumuseți ale cărei elemente, probabil, aparțin doar Eternității; iar rezultatul unui astfel de efort, din partea unor suflete înzestrate corespunzător, reprezintă ceea ce
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
prin percepția individuală detașata a vietii - "spiritualitate a vederii"58, poetul percepe o realitate sensibilă și unică, în continuă schimbare, i.e., durata, depășind percepția generica a oamenilor. Actul plăsmuirii unește această durată originară, cu dimensiunea temporală proprie creatorului. Acesta se străduiește să adapteze mijlocele de expresie de care dispune (în speță limba) pentru a le stabili determinări cât mai precise în opera ce se naște astfel. Din acest motive, actul de creație artistică nu este rodul unei imaginații aride, pentru ca, prin intermediul
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
barbiana, de exemplu. Problemă limbajului poetic este pusă în termenii deja cunoscuți, cu unele nuanțări, ce amintesc, deopotrivă, de Poe și de Bergson: Dar, pentru a exprima aceste moduri ale naturii "increate", limba uzuală apare prea organizată [s.n.]: Rimbaud se străduiește deci s-o sărăceasca deliberat, s-a simplifice până la un sistem redus defuncțiuni ale discursului. Se vorbește despre limba naivă "îngereasca", a lui Rimbaud, despre lipsa de șir și despre ritmurile ei împrumutate jocurilor de copii. În realitate, suntem în fața
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Costin D. Nenițescu (1902-1970), unul dintre cei mai mari chimiști români Prof. Elena Cornea Liceul Teoretic “Miron Costin” Pașcani "Pentru a reuși să transmiți știință, trebuie sa fii tu însuți creator de știință sau cel puțin să te străduiești să fii" (Costin Nenițescu) Costin D. Nenițescu s-a născut la 15 iulie 1902 în București. A murit 29 iulie 1970 în Bușteni. A fost fiul lui Dimitrie Nenițescu, doctor în drept și științe politice, avocat, secretar general al Ministerului
Caleidoscop by Elena Cornea () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93249]
-
fiind "inteligent", atunci educatorul îi acceptă mai ușor dificultatea, oferindu-i ajutor și consiliere; dacă elevul a fost clasificat ca fiind "prost" sau "leneș", atunci este posibil ca educatorul să interpreteze același comportament ca un indiciu că elevul "nu se străduiește suficient" sau că "sigur nu a fost atent" atunci când i-a fost explicată sarcina de lucru). Nu în ultimul rând, elevii (în special elevii din clasele mici) interiorizează elementele referitoare la imaginea despre sine, primite de la persoane importante pentru ei
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
nu avem acces; prin urmare, este mai realist și mai eficient să ne canalizăm interesul pe "intrări" și pe "ieșiri" decât pe procesele în sine. În contextul acestui model, învățarea este rezultatul unei suite de condiționări în care educatorul se străduiește să definească cunoștințele de dobândit nu într-o manieră "mentalistă" (utilizând termeni ca spirit de analiză sau de sinteză, înțelegere, capacitate de generalizare și abstractizare etc., care se referă la ce se întâmplă în interiorul acelei cutii negre), ci în termeni
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
mult aceste căi rapide, mai ales cele care ocolesc gândirea logică. Politicianul propagandist exploatează starea de nesiguranță a celor mulți, profitând de ambiguitățile limbii, de generalizări pripite și anumite epitete, mai ales negative, adaptează logica după bunul său plac, se străduiește să stârnească sentimentele care pot întuneca Minciuna, în general, și minciunile politicianului în special, sunt facilitate de limbaj. Profitând de faptul că semnele lingvistice, semnificantul și semnificatul, judecata limpede și discernământul (teama, ura, mândria) sau o gamă largă de simboluri
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]
-
care au la bază unul dintre primele principii ale naturii umane - maximum de efect, cu minim de efort -, productivitatea este în creștere. Legătura dintre interesul individului și interesele celorlalți indivizi se realizează prin "mâna invizibilă": "așa cum fiecare individ se va strădui, în măsura posibilităților sale, atât să-și folosească capitalul în sprijinul muncii autohtone, cât și să direcționeze această muncă, astfel încât produsul acesteia să aibă cea mai mare valoare cu putință, el va face toate eforturile ca venitul anual al societății
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
the ECOPROD Hoghiz one. Keywords: social justice, social capital, social networks, social entrepreneurship, corporate social responsibility, NGO. Cu ocazia Zilei Mondiale a Justiției Sociale din 2015, Excelența Sa Domnul Ban Ki-moon, Secretarul General al Națiunilor Unite, îndemna statele membre "Să ne străduim să construim o lume a justiției sociale în care toți oamenii pot trăi și lucra în libertate, demnitate și egalitate"1. Tema justiției sociale este una foarte prezentă pe agenda publică din ultimii ani, mai ales ca o consecință a
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Probleme afective ale interacțiunii cu orașul contemporan „Metropola se străduiește să atingă punctul mitic pornind de la care lumea va fi făurită În Întregime de către om pentru a deveni reflexia perfectă a dorințelor sale.― (Koolhaas 1994: 293) Modul În care Rem Koolhaas În ―Delirious New York, vede viitorul metropolei, este un punct
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
imagini legate de boală, de pildă, de ulcer, de cancer ; în Troilus și Cresida imagini referitoare la mâncare si la aparatul digestiv ; în Othello, imagini care evocă "fiarele în luptă, gata să se sfâșie unele pe altele..." Caroline Spurgeon se străduiește să arate modul în care această infrastructură a unei piese îi afectează sensul ; cu privire la Hamlet ea arată că motivul bolii sugerează nevinovăția prințului si putreziciunea întregului stat al Danemarcei. Valoarea obiectivă a operei ei constă în această căutare a unor
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
lui Hemingway) năzuiește la obiectivitatea pieselor de teatru, la puritatea dialogului. Dar, ca și epopeea, romanul tradițional alternează dialogul, sau prezentarea directă, cu narațiunea ; într-adevăr, epopeea a fost considerată de Scaliger și de alți câțiva autori, care s-au străduit să elaboreze o ierarhie a genurilor, drept cel mai important dintre genurile literare, pentru că ea le include pe toate celelalte. Dacă epopeea și romanul sunt forme compuse, atunci, pentru identificarea genurilor fundamentale, se impune să le descompunem, separând ceea ce e
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
pildă, spune că poezia face ca limba să fie "nouă", "neobișnuită". Acest criteriu al noutății a fost foarte răspândit, cel puțin-de la mișcarea romantică încoace - de la acea "Renaștere a miraculosului", cum a n<umit-o Watts-Dunton. Wordsworth si Coleridge s-au străduit amândoi, în mod diferit, dar corelativ, să facă limba neobișnuită", unul căutând să dea o notă stranie elementelor familiare, iar celălalt să domesticească extraordinarul, în vremea din urmă fiecare nouă "mișcare" literară a avut același scop : să elimine orice reacție
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
mișcare" literară a avut același scop : să elimine orice reacție automată, să promoveze o reînnoire a limbii (o "Revoluție a cuvântului") și o ascuțire a receptivității. Mișcarea romantică a preamărit copilul pentru percepția lui mereu trează, proaspătă. Matisse s-a străduit să învețe a picta lumea așa cum o vede un copil de cinci ani. Disciplina estetică, susține Walter Pater, interzice obișnuința, ea însemnând tocirea percepției. Noutatea este un criteriu, dar nu trebuie să uităm că este vorba de noutatea de dragul perceperii
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
lingvistice. Ambii au căutat să definească limba/ limbajul, să delimiteze riguros obiectul lingvisticii, să propună metodologia cea mai adecvată, să opereze distincții esențiale ș.a.m.d. Amândoi "au văzut idei" referitoare la natură adevărată a limbajului și amândoi s-au străduit să acopere toate zonele realității lingvistice, așa că amândurora li se potrivește faimoasa declarație a lui Român Jakobson (parafrazându-l pe Terentius), Linguista sum: linguistici nihil a me alienum puto. Și unul, și altul au fost profesori extraordinari, buni cunoscători ai
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
de întrebare sau adresare directă, îl determină pe copil să gândească, să analizeze, să compare, să clasifice, să concluzioneze, să generalizeze, să abstractizeze. Punând mereu copilul în situația de a rezolva probleme, să găsească soluții, răspunsuri, îl învățăm să se străduiască mintal. Astfel, se contribuie la dezvoltarea unitară a gândirii și limbajului, creșterea capacității de cunoaștere, la îmbogățirea și dezvoltarea limbajului, la diversificarea posibilităților de exprimare. În grădiniță copilul vorbește mai mult cu alți copii despre ceea ce a văzut, a auzit
Caleidoscop by Carmen Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93506]