64,222 matches
-
cu mediul au fost posibile prin eu. Istoria este înțeleasă, în contextul personalismului energetic, ca raționalizare a eului. Inițial, acesta este un fel de "instinct psihic"; ulterior, el devine atitudine anticipativă raționalizată (din ce în ce mai raționalizată). (2) luând ca sistem de referință "teoria personalității" în al doilea ori-zont al ei de tematizare a omului (ca "filosofie" a personalității): a. eul este condiția emotivității, este "forma" emoțiilor, cadrul lor organizator, funcționând ca un fel de "rațiune afectivă". Simțirea eului este o motivare subiectivă "pe
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
devine anticipație personalist-energetică. Corespondențele dintre filosofia lui Rădulescu-Motru și cea a lui Kant, semnalate mai sus, evidențiază atât apropierile cât și deosebirile dintre cei doi gânditori în privința felului de a înțelege omul. Capitolul II Ordinea de finalitate în personalismul energetic; teoria personalității II.1. Conceptul determinismului prin finalitate Funcția structurantă a conceptul determinismului prin finalitate pentru discursul personalist-energetic a fost justificată încă din primul capitol al acestei lucrări. Ne propunem acum să reîntemeiem și să ilustrăm această idee. De fapt, dorim
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ca finalitatea să fie posibilă printr-un agent care nu este omul (problemă discutată deja într-un subcapitol anterior, I.2.c., cu ocazia stabilirii structurii formale a conceptului kantian al finalității). Nici una dintre aceste condiții nu este satisfăcută de teoria personalității a lui C. Rădulescu-Motru. De fapt, această teorie este un personalism. Într-un studiu despre fundarea naturalistă și fundarea umanistă a filosofiei culturii, E. Cassirer 153 socotește că fundarea determinismului istoric se poate opera în trei variante: fizicalist, psihologist
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nu este omul (problemă discutată deja într-un subcapitol anterior, I.2.c., cu ocazia stabilirii structurii formale a conceptului kantian al finalității). Nici una dintre aceste condiții nu este satisfăcută de teoria personalității a lui C. Rădulescu-Motru. De fapt, această teorie este un personalism. Într-un studiu despre fundarea naturalistă și fundarea umanistă a filosofiei culturii, E. Cassirer 153 socotește că fundarea determinismului istoric se poate opera în trei variante: fizicalist, psihologist și metafizic. Potrivit celei dintâi, faptele umane sunt supuse
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care adună, în unitatea de viață umană: eu, aptitudini de muncă, profesiuni și chiar vocații. Temeiul "material" al determinismului prin finalitate este însuși mersul istoric al personalizării către personalitatea energetică. De asemenea, confirmarea conceptului determinismului prin finalitate se înfăptuia prin teoria vocației, potrivit căreia vocația apare ca anticipație (prin funcție) și personalitate (prin structură). Anticipația inițială care prefigurează eul și "sparge" contururile determinismului prin cauzalitate se fixează în structura globală a existenței. Ea rupe evoluția liniară a lumii, cum ar spune
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
energia și care-i dă, totodată, un sens "personalist". Prin anticipația finală, anume vocația, determinismul prin finalitate dobândește îndreptățire deplină. Cele două planuri cosmic și istoric pe care conceptul în cauză le desfășoară se suprapun până la identitate, în vocație. Prin teoria timpului (și a destinului) din Timp și destin, conceptul determinismului prin finalitate este justificat formal. Fără o asemenea operație, conceptul în cauză și-ar fi pierdut sensul filosofic, iar personalismul energetic filosofia care îl susține ar fi trebuit să fie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ale lui H. Bergson este ușor de sesizat, uneori chiar la nivelul limbajului. În plus, fondul demersurilor celor doi filosofi este psihologia; iar afirmațiile lor de principiu se prelungesc în orizontul filosofiei. Sunt însă clare și deosebirile. Noțiunea principală a teoriei bergsoniene asupra timpului este durata, înțeleasă ca "procesul de organizare sau de întrepătrundere reciprocă a faptelor de conștiință"161 care își urmează cursul în interiorul eului. Ea este eterogenă în raport cu sine, pentru că nu conține momente identice. C. Rădulescu-Motru înțelege prin durată
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
afirmarea unității lumii întemeiată pe principiul evoluției existenței-ca-energie către producerea corelației energetice finale a personalității. Fiind dat conform primei operații doar prin ceea ce nu este, conceptul determinismului prin finalitate circumscrie un spațiu semantic vag. Forma aceasta negativă este reprezentată în teoria personalismului energetic, prin urmare, ea trebuie semnalată în intensiunea acestui concept. Aceste două operații sunt chiar cele care alcătuiesc structura formală a conceptului kantian al finalității. Pe de o parte, întreaga ordine istorică a personalității are a face cu o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
formală a conceptului kantian al finalității. Prima operație îngăduie și în personalismul energetic și în filosofia kantiană un discurs despre om, iar a doua, pe temeiul celei dintâi, face posibilă o disciplină al cărei principiu este finalitatea: teleologia, la Kant, teoria vocației (și a educației), la C. Rădulescu-Motru. II.3. Întemeierea "materială" a determinismului prin finalitate: ipostazele personalității II.3.a. Unitate sufletească și finalitate în personalitatea mistică (anarhică) Personalismul energetic propune, alături de justificarea formală a determinismului prin finalitate, operată pe
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
deschisă o perspectivă proprie unei reconstrucții filosofice; prin cea de-a doua, personalismul energetic dobândește și specific, o anumită determinare în privința "formei" sale discursive și a unei aporetici corespunzătoare, fapt care îi trece anumite secvențe ale sale în condiția de "teorie" (teoria personalității, teoria vocației, teoria culturii, teoria muncii, teoria educației, teoria voinței și a caracterului, teoria destinului etc.); și tot prin ultima operație, aceea a întemeierii materiale a personalismului energetic prin descrierea formelor istorice ale personalității, acesta se deschide către
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o perspectivă proprie unei reconstrucții filosofice; prin cea de-a doua, personalismul energetic dobândește și specific, o anumită determinare în privința "formei" sale discursive și a unei aporetici corespunzătoare, fapt care îi trece anumite secvențe ale sale în condiția de "teorie" (teoria personalității, teoria vocației, teoria culturii, teoria muncii, teoria educației, teoria voinței și a caracterului, teoria destinului etc.); și tot prin ultima operație, aceea a întemeierii materiale a personalismului energetic prin descrierea formelor istorice ale personalității, acesta se deschide către modelul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
proprie unei reconstrucții filosofice; prin cea de-a doua, personalismul energetic dobândește și specific, o anumită determinare în privința "formei" sale discursive și a unei aporetici corespunzătoare, fapt care îi trece anumite secvențe ale sale în condiția de "teorie" (teoria personalității, teoria vocației, teoria culturii, teoria muncii, teoria educației, teoria voinței și a caracterului, teoria destinului etc.); și tot prin ultima operație, aceea a întemeierii materiale a personalismului energetic prin descrierea formelor istorice ale personalității, acesta se deschide către modelul filosofic propriu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
reconstrucții filosofice; prin cea de-a doua, personalismul energetic dobândește și specific, o anumită determinare în privința "formei" sale discursive și a unei aporetici corespunzătoare, fapt care îi trece anumite secvențe ale sale în condiția de "teorie" (teoria personalității, teoria vocației, teoria culturii, teoria muncii, teoria educației, teoria voinței și a caracterului, teoria destinului etc.); și tot prin ultima operație, aceea a întemeierii materiale a personalismului energetic prin descrierea formelor istorice ale personalității, acesta se deschide către modelul filosofic propriu personalismului, activ
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prin cea de-a doua, personalismul energetic dobândește și specific, o anumită determinare în privința "formei" sale discursive și a unei aporetici corespunzătoare, fapt care îi trece anumite secvențe ale sale în condiția de "teorie" (teoria personalității, teoria vocației, teoria culturii, teoria muncii, teoria educației, teoria voinței și a caracterului, teoria destinului etc.); și tot prin ultima operație, aceea a întemeierii materiale a personalismului energetic prin descrierea formelor istorice ale personalității, acesta se deschide către modelul filosofic propriu personalismului, activ în filosofia
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de-a doua, personalismul energetic dobândește și specific, o anumită determinare în privința "formei" sale discursive și a unei aporetici corespunzătoare, fapt care îi trece anumite secvențe ale sale în condiția de "teorie" (teoria personalității, teoria vocației, teoria culturii, teoria muncii, teoria educației, teoria voinței și a caracterului, teoria destinului etc.); și tot prin ultima operație, aceea a întemeierii materiale a personalismului energetic prin descrierea formelor istorice ale personalității, acesta se deschide către modelul filosofic propriu personalismului, activ în filosofia europeană, însă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
doua, personalismul energetic dobândește și specific, o anumită determinare în privința "formei" sale discursive și a unei aporetici corespunzătoare, fapt care îi trece anumite secvențe ale sale în condiția de "teorie" (teoria personalității, teoria vocației, teoria culturii, teoria muncii, teoria educației, teoria voinței și a caracterului, teoria destinului etc.); și tot prin ultima operație, aceea a întemeierii materiale a personalismului energetic prin descrierea formelor istorice ale personalității, acesta se deschide către modelul filosofic propriu personalismului, activ în filosofia europeană, însă pe alte
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
specific, o anumită determinare în privința "formei" sale discursive și a unei aporetici corespunzătoare, fapt care îi trece anumite secvențe ale sale în condiția de "teorie" (teoria personalității, teoria vocației, teoria culturii, teoria muncii, teoria educației, teoria voinței și a caracterului, teoria destinului etc.); și tot prin ultima operație, aceea a întemeierii materiale a personalismului energetic prin descrierea formelor istorice ale personalității, acesta se deschide către modelul filosofic propriu personalismului, activ în filosofia europeană, însă pe alte temeiuri decât personalismul energetic, în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lume și om. De altminteri, el credea că filosofia personalității, pe care încerca să o construiască pornind de la ipoteza personalismului energetic, este un demers necesar, întrucât psihologia, știința ce trebuie să aducă o cunoaștere a persoanei omenești, nu oferă o teorie satisfăcătoare asupra acesteia, ci doar ipoteze, unele dintre ele opuse: "Cearta dintre psihologi trebuie dusă înaintea unei instanțe superioare de judecată, în care să fie reprezentate toate științele, sau mai toate științele"174. Această instanță superioară este, desigur, filosofia. Iar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ca mijlocitor în constituirea altor "scopuri" în evoluția personalizată a energiei. Accentul pus pe descrierea componentei mentale a personalității va fi din ce în ce mai slab pe măsură ce opera lui C. Rădulescu-Motru se va completa și împlini. Pentru că interesul lui de a oferi o teorie a personalității va cunoaște o mutație: de la psihologie, la filosofie; locul descrierii mentalității este luat de circumscrierea teoretică a personalității în genere și a formelor sale; viziunea generică va înlocui explicația locală. Totuși, prezentarea formelor personalității capătă consistență dacă sunt
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ea însăși este moment al personalizării energiei ce pregătește alte momente ale acestui curs. Al doilea înțeles al sufletului mistic: structura sufletească a copilului, este abordat de filosoful român în contextul discuției despre vocație. Sistemele contemporane de psihologie, între care teoriile lui Pierre Janet, ale lui Jean Piaget nu i se par satisfăcătoare, deoarece folosesc un înțeles necorespunzător al eului și afirmă un raport nefiresc între eu și personalitate. De exemplu, P. Janet consideră că "eul filosofilor (despre care vorbesc filosofii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
posibilă, la rândul ei, numai prin experiență socială. În planul eului, această trecere către conștiința de sine semnifică raționalizarea sa, iar în plan "practic", schimbarea statutului omului în lume: el devine, din personificator, cuceritor al naturii. Trebuie să observăm, urmând teoria eului a lui Rădulescu-Motru, că eul joacă rolul de termen mediu între conștiință și personalitate. El se află în cea dintâi manifestare omenească; este nucleul sufletesc al unității primitive de viață umană, dar și al celei finale. Totodată, el face
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
propriu al poporului este cu atât mai expresiv răsfrânt cu cât dependența lui de caracterele permanente ale energiei mediului regional este mai credincios păstrată. Popoarele cu o cultură originală găsesc în cultură o creștere spirituală a rădăcinilor lor pământești"202. Teoria lui C. Rădulescu-Motru despre cultură capătă adăncime în contextul discuției relațiilor dintre cultură și civilizație din Vocația... . Nu este în intenția mea prezentarea in extenso a relației cultură-civilizație. Dar soluția acestei probleme este binevenită în contextul de față, al tematizării
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
existența poporului, originalitatea lui culturală. Ideea medierii energiilor naturii de către societate, prin cultură și civilizație, în cazul personalității energetice, are importanță dublă: întâi, pentru că semnifică suficient umanizarea și desăvârșirea ordinii "impuse" de determinismul prin finalitate; apoi, pentru că face posibilă o teorie a vocației sub o întemeiere propriu-zis antropologică. Desigur, spațiul umanului este determinat prin condiționatul natural și prin idealul de personalizare; acestea două sunt coordonatele lui; dar ele nu impun ordinea lor specifică, ci se contopesc în unitatea ființei umane. Personalitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
la aceea care se află în acord cu mesianismul poporului. Principiul de bază este următorul: În om este atâta realitate câtă este în el energia de muncă"215. Scopul noii educații al aceleia care va respecta regulile desprinse dintr-o teorie personalist energetică asupra omului va fi, afirmă C. Rădulescu-Motru, crearea de caractere (în sens moral). Caracterul este dimensiune fundamentală a personalității energetice. El apare ca o desăvârșire morală aflată în unitate cu conștiința rostului faptelor omenești. Personalitatea mistică (anarhică), "tipul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personal, omul de vocație face din interesele comunității interese proprii; primul trudește, al doilea muncește liber. Acum înțelegem că doar conceptul personalității energetice în înțelesul de "profesionist de vocație" are caracter normativ (de model). Și în legătură cu această accepțiune înțelegem și teoria educației a lui C. Rădulescu-Motru și "programul" național pe care îl schițează în Românismul... și în Etnicul... . Personalitatea energetică este ideal și realizare în același timp. Într-un fel, ea depășește personalitatea propriu-zisă ca sistem de aptitudini proprii unui gen
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]