KorAP: Find »[drukola/base=tovarăș & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...366 367 368 ...482 >

12,028 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872

Boureanu, cu lipsa de intenție rea, ca și mine la "Pasărea furtunii", a căzut într-o concepție a artei". Și pentru a fi cît mai pe linie, în contextul în care unul din marile pericole ce pîndeau literatura era formalismul, tovarășul Dumitriu concluzionează: "măsura în care imaginea artistică e supraîncărcată, va-să-zică lipsa de contopire, independența formei față de conținut, asta e o manifestare de formalism". Tot despre Satul fără dragoste, Ion Vitner se plînge că "nu înțelege o serie de cuvinte, lucru

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
manifestare de formalism". Tot despre Satul fără dragoste, Ion Vitner se plînge că "nu înțelege o serie de cuvinte, lucru inadmisibil". Paul Georgescu, vigilent și speriat de ce s-ar putea întîmpla la lectură, atenționează că "cititorul merge la interpretări și tovarășul Boureanu sunt convins că nu le-a redat cu intenție", iar de aici pînă la groaza că: "ce se întîmplă dacă se publică și urmează un elogiu la postul de radio Londra?" nu-i decît un pas, pe care criticul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
La scurt timp, își afirmă bucuria și salută reorganizarea comunistă a Academiei. Reorganizarea va continua și în învățămîntul preuniversitar, dar nu mai puțin în cel universitar. În final, una din marile victime ale acestei reorganizări va fi chiar G. Călinescu. Tovarășii îi interzic, la sfîrșitul lui ianuarie 1949, a mai ține cursuri la catedra de literatură română modernă, unde era titular, și, după cum nota într-un raport către "organele superioare" un anume Bujor Ionescu, a predat "cursuri efectiv pînă în 1949

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
aici, că rolul literaturii într-un regim socialist este de a ridica conștiința la nivelul existenței. Oricînd și oriunde, marele creator a intuit încleștările de clasă, sugerînd imaginea viitoare a unei existențe mai bune. Poetul a fost totdeauna "vates", poet. (...) Tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej ne-a explicat cu o mare limpezime chipul cum un mare muncitor, instruit la ideologia socialistă, poate să atingă "umanismul socialist", care este un umanism al creației și, deci, al culturii preluate de clasa muncitoare. (...) Operele lui Lenin

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
și necesar ca un intelectual ca mine să spulbere orice bănuială că ar lua parte la construcția socialistă printr-un entuziasm de vorbe, fără a demonstra că se simte mîndru de a se supune disciplinei partidului. Vă rog, deci, iubiți tovarăși, să examinați cererea mea de a fi primit în rîndurile voastre ca membru de partid". În același număr, adresează scrisori similare M. Ralea, Demostene Botez, Alex. Codarcea. Toți vor fi primiți "fără stagiu de candidat". Asistăm, prin acțiunile și scrierile

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
literare". Demne de reținut sînt și indicațiile privind propunerile de candidați: "Veți propune în primul rînd tinere elemente scriitoricești, talentate, active, cu perspective de dezvoltare și cu o atitudine sănătoasă, principială în muncă. În al doilea rînd veți propune și tovarăși care au manifestat interes pentru problemele literaturii, fie în cadrul dezbaterilor în cenacluri și cercuri literare, fie ca autori ai recenziilor în ziarul local sau gazete de perete (încă, probabil, și în prezent sînt membri ai U.S. în baza articolului partinic

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
combative" gen: "Cîntecul Congresului pentru Pace ("Ni-i liberă țara, de aceea/ Vrem liber întregul pămînt./ Viteazul popor din Coreea/ Cu arma-i învață pe-aceea/ Ce năruie viața-n pămînt") de N. Țațomir, Cu primăvara în suflet ("Cu atîția tovarăși de luptă/ Venisem și eu la Congres,/ Cîntarea din suflete ruptă/ Prinsese un cald înțeles") de N.I. Pintilie, Sentința ("E timpul meu/ să iscălesc apelul.../ Condeiul/ Îl simt armă/ Armă-l vor toți cei ce-or ști dintr-însul să

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
să elibereze un dosar sau altul și acela, probabil, cenzurat. Pornind de la Memoriile lui Jean-François Revel, cea care a scris La apa Vavilonului se alătură acestuia în critica adusă comunismului și comuniștilor: "Nu doar ieri, ci și azi. Comuniștii, foștii tovarăși de drum, simpatizanții, progresiștii, stîngiștii, adică acei intelectuali din Occident, refuzînd să tragă concluziile ce se impun după catastrofa comunistă, îi apar ca niște moștenitori confortabili ai necinstei intelectuale ce devenise sub comuniști o lege". Aici este vituperat Sartre, întruchipare

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
a lucrărilor autori de opere realist-socialiste. Cuvîntul președintelui de onoare (pe atunci și președinte al Marii Adunări Naționale echivalentul comunist al Parlamentului de astăzi) va direcționa ploaia de rapoarte, corapoarte și cuvîntări ale delegaților prezenți. După deschiderea de către Mihail Sadoveanu, tovarășul Miron Constantinescu va rosti salutul Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român adresat Congresului Scriitorilor din R.P.R. După plecăciunile de rigoare către literatura sovietică, inspiratoare a scriitorimii române, iluminată totodată de ideile marxist-leninismului, delegatul PMR constată cu satisfacție că, prin combaterea

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
ideile marxist-leninismului, delegatul PMR constată cu satisfacție că, prin combaterea de către partid a teoriei antipopulare a "artei pentru artă", scriitorii valoroși (numai ei, ceilalți nu! n. n.) au fost ajutați să se elibereze de balastul decadentismului. Ca deținător al adevărului partinic, tovarășul Miron Constantinescu, va afirma, de la înalta tribună a Congresului: "Literatura noastră este o literatură cu adevărat liberă, deoarece toți scriitorii talentați s-au situat în mod liber, deschis, pe baza propriei lor convingeri, de partea forțelor progresiste ale societății". Și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
realismului socialist: a asigura cea mai deplină respectare a adevărului obiectiv, fapt cu totul diferit de atitudinea obiectivist-burgheză față de realitate, ce cultivă așa-zisa teorie a "adevărului integral". Altfel spus, nu există decît adevărul vehiculat de orwellianul Minister al Adevărului. Tovarășul Miron Constantinescu, în nu prea multe fraze, comunică misiunea partidului și cerințele la care trebuia să se alinieze scriitorul nou: "Partidul educă pe scriitori în spiritul dezvăluirii și înfățișării adevărurilor vieții în lucrările lui. Cu cît mai clar și mai

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
o orientare, o tendențiozitate în desfășurarea fenomenelor, în care, istoricește, omul începe să aibă un rol din ce în ce mai important". Beniuc se simte dator a-l cita și pe Mihail Sadoveanu, dar nu direct, ci spicuit dintr-un citat mai larg al tovarășului Gheorghiu-Dej la al II-lea Congres al P.M.R.: "Literatura nu poate fi izolată de interesul permanent al obștei muncitoare. Țara noastră n-are ce face cu literații "care nu fac politică" și cu cei care pretind că dormitează în turn

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
fertiliza gîndirea revoluționară a omenirii, prin experiența și munca vie a proletariatului socialist, care va crea o permanentă întrepătrundere între experiența trecutului (socialismul științific, care a desăvîrșit dezvoltarea socialismului de la formele sale primare, utopice) și experiența prezentului (actuala luptă a tovarășilor muncitori)". De la scrierea acestor luminoase cuvinte au trecut 50 de ani și iată că ele s-au adeverit și în țara noastră, ele au devenit expresia modului de libertate pe care l-am ales și-l înțelegem noi și l-

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
dator, în coraportul ce vizează probleme ale poeziei, să evidențieze realizările poetice ale timpurilor noi: "Printre poemele ample înfățișînd viața nouă trebuiesc amintite Despre pămînt de Maria Banuș, În satul lui Sahia de Eugen Jebeleanu, Vară fierbinte de Victor Tulbure, Tovarășul Matei a primit Ordinul muncii de Veronica Porumbacu, Sub frasinii de la răscruce, Copii de pe valea Arieșului și Mișcarea de revoluție de Baconsky, Așa a fost în Baltica de Ștefan Iureș, Cincisutistul de Ion Brad, Întoarcerea în patrie de T. G.

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
nostru, al clasei noastre muncitoare. Astfel, ciclul 1907 de Tudor Arghezi, poemele Bălcescu de Eugen Jebeleanu, Chivără roșie și În frunte comuniștii de M. Beniuc, Cîntec de leagăn al Doncăi și În tîrg la Iași 1917 de Marcel Breslașu, Balada tovarășului care a căzut împărțind Scînteia în ilegalitate de V. Tulbure, Războiul și Tudor din Vladimiri de Mihai Dragomir, ciclul Ilie Pintilie de V. Porumbacu, Lumini ce nu se sting de Virgil Teodorescu, Ucenicul partidului de Ștefan Iureș, Rapsodia marinarilor de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
oaspeților iubiți, veniți din străinătate și unii dintre ei veniți în mijlocul nostru chiar din țările imperialiste să vă fac o declarație pe care puteți s-o socotiți, dacă vreți, senzațională". Cu o retorică penibilă, a la Cațavencu, își prezintă declarația: "Tovarăși, sînt de acord în ceea ce mă privește cu ceea ce spun posturile de radio imperialiste despre persoana mea. Aveți în fața dumneavoastră unul dintre scriitorii din R.P.R. "vînduți" comuniștilor din România. Și o să vă explic de ce. Cine sînt comuniștii din România? De ce

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
așa de lesne cunoașterii noastre. În cercetarea lui, nu pornim la întîmplare, ci înarmați cu instrumentele sigure ale concepției marxist-leniniste și cu elanul umanist, fără de care un poet al poporului nu poate exista". Vorbind despre prietenia literară, afirmă despre un tovarăș de luptă: "Personal, mă mîndresc cu prietenia comunistului și criticului Ov. S. Crohmălniceanu". Astăzi, Nina Cassian își publică jurnalul scris în perioada stalinistă, în vremea cînd era una din principalele promotoare ale literaturii proletcultiste și realist-socialiste, însoțit de comentarii actuale

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
a venit și aici o echipă de anchetatori, mulți, de la Ministerul de Interne. Am fost și eu chemat, printre alții. Ne-au chestionat amănunțit despre ceea ce s-a petrecut la Pitești. S-a aflat acum că autorul reeducărilor a fost "tovarășul colonel Zeller". Care a fost găsit împușcat în parcul din Arad. Cu pistolul în mînă. Sinucidere. Dar deasupra lui Zeller, evreu ungur, era evreul Nicolski, venit din URSS! Țurcanu și ceilalți reeducatori au fost judecați pentru crime împotriva umanității. Duși

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
Flacăra nume compromise din trecut, cum ar fi Leonida Secrețeanu, Horia Oprescu, și acest lucru nu ne-a plăcut deloc. Nu vrem să citim în viitor rînduri semnate de dușmanii noștri". Era și imposibilă translarea din tabăra "dușmanilor" în a "tovarășilor" deoarece, după cum afirma Mihai Roller la Adunarea generală a scriitorilor din R.P.R. (9-10 martie 1948), "există două ideologii, două tabere politice, există și două culturi". Culturi evident nemiscibile. Construirea comunismului a fost însoțită de cunoscutele planuri trienale, cincinale etc., mitul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
Onea, dintre "metodele de simplă securitate", cu mine, descrie autorul Principiilor clasice și noile tendințe ale dreptului constituțional, a preferat-o pe a îndelung repetatelor loviri cu capul de pereți; alteori sînt călcat în picioare (poartă cizme). Mai e și tovarășul maior Jack Simon, mustăcios și rece, cu glas cristalin, care-mi pune în vedere că a hotărît, în calitatea mea de ovrei legionar, să mă omoare cu mîna lui. Deocamdată sînt pus pe rangă, soluție disproporționată față de amenințare, dar neplăcută

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
bolșevicilor, participă la măsluirea alegerilor din '46. Tatăl încearcă să-l recupereze de sub influența comunistă, să-l aducă acasă, unde să aibă grijă de gospodărie. Vor locui împreună între '47 și '48. Tatăl schimbă în acest interval cîteva concubine. Vechii tovarăși îl ceartă că i-a părăsit, atenționîndu-l că tatăl îi distruge a doua oară viitorul. La începutul lui decembrie '48, după o ușoară altercație, tatăl își alungă fiul, refuzînd a-i da cele trebuincioase la drum: "I-am cerut căciula

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
casetă, în martie 1993, profesorului Fronea Bădulescu de la Asociația foștilor deținuți politici din București. Nu premeditasem, nu era ceva premeditat, dar în scurt timp eu am ieșit afară și mi-am adus aminte, acest părinte m-a nenorocit, are dreptate tovarășul Pavel Ștefan, mai bine să-i dau în cap, unde m-oi duce pe urmă, m-oi duce, da' să termin o dată. Și în scurtul ăsta timp iau hotărîrea să-l ucid. M-am dus, am luat un topor, noi

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
noi ne scandalizasem un pic, dar fără agresivitate. El iese afară din casă, era întuneric, nu aveam lumină electrică, el iese nepregătit, și-i dau ca un laș cu toporul în cap, îi dau două lovituri...". După aceea aleargă la tovarășul Cristache Vasile, ce îl trimite înapoi asigurîndu-l că va fi bine. Este încurajat inclusiv de tovarășul Pavel Ștefan că va fi în scurt timp grațiat, recuperat, redat societății etc., cu o condiție: trebuie să lucrezi foarte bine. Din mărturisirea lui

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
aveam lumină electrică, el iese nepregătit, și-i dau ca un laș cu toporul în cap, îi dau două lovituri...". După aceea aleargă la tovarășul Cristache Vasile, ce îl trimite înapoi asigurîndu-l că va fi bine. Este încurajat inclusiv de tovarășul Pavel Ștefan că va fi în scurt timp grațiat, recuperat, redat societății etc., cu o condiție: trebuie să lucrezi foarte bine. Din mărturisirea lui putem conchide: s-a conformat întocmai, a fost un torționar model, de-o incredibilă ferocitate. Introdus

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
suspiciunii generalizate. Țandără avea un comitet secret care supraveghea comitetul constituit oficial, conform indicațiilor colonelului. După reușita deplină în organizarea lagărului, va primi sarcină să meargă periodic, pe cîte 30-35 de zile, la Spitalul nr. 9, cu promisiunea personală a tovarășului Teohari Georgescu că în scurt timp va fi grațiat, dacă, se înțelege, va lucra bine. Era în 1951. Dus la Văcărești, aici vor veni doi civili să-l instruiască cum să facă pe-a nebunul spitalul fiind de boli psihice

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]