9,257 matches
-
și omul, producându-i o înțepătură dureroasă; altele ("Dasyhelea") se hrănesc cu nectar. Unele specii sunt prădătoare a altor insecte, iar altele ("Atrichopogon", "Forcipomyia") ectoparazite a insectelor mai mari. Femelele depun ouăle în băltoace, mlaștini, vase cu apă, găuri în trunchiurile de arbori, sau sub scoarța putredă a trunchiurilor. Larvele sunt acvatice sau terestre și pot fi găsite în zone umede, sub scoarță, lemn putred, mâl sau plante acvatice. Larvele au corpul vermiform, cu tegumentul neted și aproape transparent. Nimfele seamănă
Ceratopogonide () [Corola-website/Science/332714_a_334043]
-
Dasyhelea") se hrănesc cu nectar. Unele specii sunt prădătoare a altor insecte, iar altele ("Atrichopogon", "Forcipomyia") ectoparazite a insectelor mai mari. Femelele depun ouăle în băltoace, mlaștini, vase cu apă, găuri în trunchiurile de arbori, sau sub scoarța putredă a trunchiurilor. Larvele sunt acvatice sau terestre și pot fi găsite în zone umede, sub scoarță, lemn putred, mâl sau plante acvatice. Larvele au corpul vermiform, cu tegumentul neted și aproape transparent. Nimfele seamănă cu cele de culicide și au două tuburi
Ceratopogonide () [Corola-website/Science/332714_a_334043]
-
sau modificați în țepi (subfamilia "Erinaceinae"), capabile să se strângă ghem, în caz de pericol. Familia include specii de insectivore relativ mari, a căror talie variază de la cea a unei cârtițe până la cea a unei pisici. Au o lungimea cap + trunchi cuprinsă între 10,5 și 44,5 cm; coada = 1-32,5 cm; greutatea = 15-1400 g. Picioarele sunt scurte, cu câte cinci degete la fiecare picior. Degetele sunt terminate cu gheare simple, neadaptate pentru săpat. Au mers plantigrad, călcând pe toată
Erinaceide () [Corola-website/Science/332717_a_334046]
-
formă de canini. Sunt animale terestre diurne și nocturne și folosesc adăposturi superficiale sau chiar pe suprafața solului. Deși duc o viață terestră, la nevoie se pot cățăra și pot înota. Când nu sunt în căutarea hranei, stau ascunse pe sub trunchiuri și rădăcinile arborilor, printre pietre, în grămezi de vreascuri, în cuiburile termitelor și chiar în galerii. Spre deosebire de alte insectivore, erinaceidele hibernează în sezonul rece; atunci, bătăile inimii scad de la 188/minut la numai 21/minut. Trăiesc prin păduri, tufișuri, parcuri
Erinaceide () [Corola-website/Science/332717_a_334046]
-
Java și Borneo (Brunei, nordul provinciei Kalimantan, Sabah și nordul Sarawakului). Trăiește în zonele de câmpie, cu păduri și vegetație bogată, dar mai ales în pădurile montane (până la 3400 m) umede cu subarboret dens. Au o talie mică. Lungimea cap + trunchi = 10-15 cm; coada = 1-3 cm; greutatea = 45-70 g. Longevitatea este de 5 ani. Se aseamănă cu cu șoarecele de câmp ("Microtus arvalis") sau cu gimnurul, dar au coada scurtă. Corpul este alungi. Picioarele sunt destul de scurte. Capul este mare. Urechile
Gimnurul mic () [Corola-website/Science/332737_a_334066]
-
tufișuri sau pe arborii de cafea. Pe sol se mișcă prin salturi mici, când nu sunt speriați; în caz de pericol însă, fug cu mare viteză. Merg pe aceleași poteci, și astfel pot fi urmăriți până la ascunzișurile lor secrete de pe sub trunchiuri sau pietre. Construiesc cuiburi din frunze în crapaturile stâncilor sau în gropi printre rădăcinile copacilor. Probabil sunt solitar, deși au fost înregistrate grupuri mici care pot fi femele cu pui mari. Nu intră în hibernare. Se hrănesce cu diferite nevertebrate
Gimnurul mic () [Corola-website/Science/332737_a_334066]
-
le ("Bradypodidae") este o familie care cuprinde leneșii, mamifere arboricole, nocturne, filofage, cu mișcări extraordinar de încete și care obișnuiesc să stea agățate de crengi cu spatele în jos. Trăiesc în America Centrală și America de Sud Lungime capului + trunchiului 40-77 cm; coada 4,7-9 cm; greutate 2.3-5.5 kg. Au corpul acoperit cu păr foarte des și lung. Capul lor este scurt și rotund, botul scurt, gâtul se poate răsuci până la 180°, ochii și pavilionul urechii mici, coada
Bradipodide () [Corola-website/Science/332856_a_334185]
-
ele de ramuri fără nici o sforțare a mușchilor. În legătură cu această poziție răsturnată, în care obișnuiesc să doarmă, părul lung, des, gros și tare al bradipodidelor are o înclinare ventrodorsală diferită decât la majoritatea mamiferelor. Părul de pe picioare este îndreptat spre trunchi, iar părul de pe trunchi este îndreptat spre spate, permițând astfel scurgerea apei (regiunea unde trăiesc aceștia este foarte abundentă în ploi). Între peri se dezvoltă o mulțime de alge verzi care acoperă corpul animalului și-l ascund perfect printre crengile
Bradipodide () [Corola-website/Science/332856_a_334185]
-
nici o sforțare a mușchilor. În legătură cu această poziție răsturnată, în care obișnuiesc să doarmă, părul lung, des, gros și tare al bradipodidelor are o înclinare ventrodorsală diferită decât la majoritatea mamiferelor. Părul de pe picioare este îndreptat spre trunchi, iar părul de pe trunchi este îndreptat spre spate, permițând astfel scurgerea apei (regiunea unde trăiesc aceștia este foarte abundentă în ploi). Între peri se dezvoltă o mulțime de alge verzi care acoperă corpul animalului și-l ascund perfect printre crengile verzi unde stă adăpostit
Bradipodide () [Corola-website/Science/332856_a_334185]
-
Chineză, a fost o revoluție care a răsturnat ultima dinastie imperială din China (Dinastia Qing), în urma ei înființându-se Republica Chineză (ROC). Revoluția a fost denumită Xinhai (Hsin-hai), deoarece a avut loc în 1911, anul Xinhai (辛亥) o ramură din trunchiul ciclului sexagenar din calendarul chinezesc. Revoluția a constat din mai multe revolte și răscoale. Punctul de cotitură a fost Revolta Wuchang de pe 10 octombrie 1911, drept rezultat al proastei Mișcări pentru Protecția Căilor Ferate. Revoluția s-a încheiat cu abdicarea
Revoluția Xinhai () [Corola-website/Science/333536_a_334865]
-
cartierul Edirnekapı (fosta Poartă a lui Charisius). Spațiul în care drumurile se bifurcau a fost gândit să fie centrul fizic ("mesomphalos") al orașului. Statuile "tetrarhilor" (doi auguști și doi cezari) într-un act de îmbrățișare urmau să fie amplasate pe trunchiurile a două coloane adiacente, împreună cu alte statui. Aceasta era una dintre piețele în care aveau loc ceremoniile procesionale imperiale. Statuile i-ar putea reprezenta pe împărații Dioclețian și Maximian și pe cezarii lor Galerius și Constantius Chlorus. "Patria" îi identifică
Philadelphion () [Corola-website/Science/333573_a_334902]
-
a venit în Delta Dunării, scăpând din crescătoriile din Rusia. Astăzi este răspândit de-a lungul tuturor râurilor din România, dar mai frecvent în Lunca și Delta Dunării. Aspectul său general este acela al unui șobolan mare, cu lungimea corpului + trunchi de 23-40 cm, la care se adaugă coada de 18-29 cm, deci cam de trei sferturi din lungimea corpului. Greutatea este de 680-1816 g. Longevitatea este de patru ani. ii au adaptări speciale pentru înot: picioarele posterioare au cinci degete
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
dependent de prezența cursurilor de apă, are blana mai moale, tuberculii plantari și palmari mai reduși, iar incisivii superiori proeminează puternic înainte și are un comportament scormonitor. Astfel șobolanul de apă de munte ("Arvicola scherman") are următoarele dimensiuni: lungime cap + trunchi: 135-165 mm; membrele posterioare: 22-27 mm; coada: 55-70 mm, greutate: 65-130 g, iar șobolanul de apă ("Arvicola amphibius"): lungime cap + trunchi: 150-190 mm; membrele posterioare: 28-32 mm; coada: 80-120 mm, greutate: 100-250 g. Șobolanul de apă de munte este răspândit
Șobolan de apă de munte () [Corola-website/Science/333713_a_335042]
-
înainte și are un comportament scormonitor. Astfel șobolanul de apă de munte ("Arvicola scherman") are următoarele dimensiuni: lungime cap + trunchi: 135-165 mm; membrele posterioare: 22-27 mm; coada: 55-70 mm, greutate: 65-130 g, iar șobolanul de apă ("Arvicola amphibius"): lungime cap + trunchi: 150-190 mm; membrele posterioare: 28-32 mm; coada: 80-120 mm, greutate: 100-250 g. Șobolanul de apă de munte este răspândit în zonele montane din sudul și centrul Europei: Alpi, Carpați, Munții Cantabrici, Masivul Central (Urrieles) din Spania, Pirinei. A fost găsit
Șobolan de apă de munte () [Corola-website/Science/333713_a_335042]
-
scurmătoare, unele adaptate și la viața acvatică, a căror talie variază, în general, între cea a unui șobolan și cea a unui șoarece, dar există și forme mai mari, ca bizamul. Coada lor este turtită lateral și mai scurtă decât trunchiul cu capul împreună. Măselele celor mai multe specii au creștere continuă, sunt brăzdate pe fețele lor labială și linguală și au o suprafață de masticație cu desene caracteristice. Majoritatea arvicolinelor sunt extrem de similare ca mărime generală, înfățișare, structură și formă a corpului
Arvicoline () [Corola-website/Science/333685_a_335014]
-
continuă, sunt brăzdate pe fețele lor labială și linguală și au o suprafață de masticație cu desene caracteristice. Majoritatea arvicolinelor sunt extrem de similare ca mărime generală, înfățișare, structură și formă a corpului. Ele sunt rozătoare mici a căror talie (cap + trunchi) variază în lungime de la 7,5 la 62 cm, iar în greutate de la 11 la 1820 g. Talia lor variază, în general, între cea a unui șobolan și cea a unui șoarece, dar există și forme mai mari, ca bizamul
Arvicoline () [Corola-website/Science/333685_a_335014]
-
Talia lor variază, în general, între cea a unui șobolan și cea a unui șoarece, dar există și forme mai mari, ca bizamul. Au corpul cilindric, bondoc; coada și picioarele scurte, care sunt în general sub 50% din lungimea cap + trunchi; ochii și urechile de obicei mici și adesea ascunși în blană, capul mare și rotunjit. Coada relativ scurtă (mai scurtă decât trunchiul cu capul împreună) este acoperită cu mici solzi și peri scurți, rari și aspri. În jurul ochilor și pe
Arvicoline () [Corola-website/Science/333685_a_335014]
-
bizamul. Au corpul cilindric, bondoc; coada și picioarele scurte, care sunt în general sub 50% din lungimea cap + trunchi; ochii și urechile de obicei mici și adesea ascunși în blană, capul mare și rotunjit. Coada relativ scurtă (mai scurtă decât trunchiul cu capul împreună) este acoperită cu mici solzi și peri scurți, rari și aspri. În jurul ochilor și pe bot au peri senzitivi numeroși și uneori foarte lungi. Pungile bucale absente Blana este groasă, cu peri deși, subțiri și moi, de
Arvicoline () [Corola-website/Science/333685_a_335014]
-
o greutate de până la 450 g. Cele trei specii de șoareci de copac ("Arborimus") sunt adaptate la o viață arboricolă și în consecință au cozi mult mai lungi decât la alte specii de arvicoline, de până la 70-80% din lungimea capului + trunchiului. Șoarecii prometeu ("Prometheomys") și șobolanii-cârtiță ("Ellobius") sunt cele mai aberante specii de arvicoline și, spre deosebire de alte specii, sunt foarte adaptate la un stil de viață fosorial (= scurmător, care scurmă pământul). Ei au un corp cilindric cu o coadă foarte scurtă
Arvicoline () [Corola-website/Science/333685_a_335014]
-
Europei și Asiei, care trăiește în zone împădurite, mai ales în cele cu subarboret, de pe versanții stâncoși ai munților. În România este răspândit în zona de munte din Transilvania și Muntenia. Este un rozător de talie mică. Lungimea corpului (cap + trunchi) este de 8-11 cm; a cozii de 4-6 cm; iar greutatea de 15-36 g. În stare liberă are o durată de viață scurtă, de 1,5-2 ani, iar în captivitate atinge vârsta de 3 ani. Este uneori confundat cu pârșul
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
Masivul Ceahlău, Retezat, Ciucaș; Bucegi și Gârbova; Munții Godeanu și Făgăraș) Trăiește în zone împădurite, mai ales în cele cu subarboret, de pe versanții stâncoși ai munților: în pădurile de foioase în care predomină fagul și în cele de conifere, cu trunchiuri doborâte la sol, în luncile și văile cu pante însorite, dar cu bogat înveliș de vegetație. Preferă totuși rariștile din inima pădurii și pe cele de pe margini, de unde pot ieși și la câmp. Duce viață galericolă, săpându-și o rețea
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
vegetație. Preferă totuși rariștile din inima pădurii și pe cele de pe margini, de unde pot ieși și la câmp. Duce viață galericolă, săpându-și o rețea superficială de galerii în sol, la adâncimea de 10-20 cm, prin frunzar, printre pietre, pe sub trunchiuri de copaci căzuți, sau pe lângă rădăcinile arborilor. La capătul galeriilor are camere de odihnă și pentru provizii. Rețeaua de galerii este folosită intens. Denumirea de șoarece scurmător derivă de la faptul că scurmă, și nu face galerii adânci. Culcușul și-l
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
rinolofide ("Rhinolophidae") cu un areal care se întinde din Irlanda și centrul Angliei, peste Europa (inclusiv în România și Republica Moldova), până în Turkestan, la sud este întâlnit în Africa de Nord. În România este cea mai mică specie a genului "Rhinolophus". Lungimea cap + trunchi este de 31-44 mm, coada de 20-30 mm, iar greutatea corpului 3-9 g. În jurul nărilor și în spațiul dintre ochi sunt prezente niște foițe nazale cu dispoziție și forme caracteristice și care poartă numele de potcoavă. Blana formată din păr
Liliac mic cu potcoavă () [Corola-website/Science/333723_a_335052]
-
Șoarecele subpământean (Microtus subterraneus, sinonim Pitymys subterraneus) este un șoarece din familia Cricetidae, subfamilie Arvicolinae, de talie mică (lungimea cap + trunchi = 7-10 cm; greutatea = 12,5-23,5 g.), răspândit în principal în Europa, inclusiv în România și Republica Moldova. Șoarecele subpământean este un rozător arvicolin de talie mică, având lungimea cap + trunchi = 75-106 mm; coada = 22-35 mm; greutatea = 12,5-23,5 g.
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
din familia Cricetidae, subfamilie Arvicolinae, de talie mică (lungimea cap + trunchi = 7-10 cm; greutatea = 12,5-23,5 g.), răspândit în principal în Europa, inclusiv în România și Republica Moldova. Șoarecele subpământean este un rozător arvicolin de talie mică, având lungimea cap + trunchi = 75-106 mm; coada = 22-35 mm; greutatea = 12,5-23,5 g. Longevitatea este numai 1-2 ani. Are o blana deasă, cu peri lungi, subțiri și moi. Blana are o culoare brun-închisă sau cenușiu-închisă pe spate, mai deschisă pe laturile corpului și
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]