9,893 matches
-
castrelor. S-au descoperit multe unelte, arme și chiar o statuie a zeiței Victoria precum și foarte multe monede romane, semn că romanii dispuneau de sume apreciabile de bani proveniți probabil din plata pe care legionarii o primeau odată cu lăsarea la vatră. Au fost găsite monede emise în timpul împăraților: Traian, Antonius Pius, Marcus Aurelius, Gordian al-III-lea și Aurelian. Dimensiunile castrului roman nu sînt pe deplin cunoscute nici astăzi datorită faptului că cea mai mare parte a zidurilor a fost acoperită de aluviunile
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
pentru topirea metalelor datînd de la sfîrșitul secolului al V-lea și începutul secolului al-VI-lea. Prezența Imperiului Roman în Oltenia, direct sau indirect, timp de aproape jumătate de secol, a avut o importanță deosebită pentru destinele romanității nord-dunărene. În vetrele locuințelor, din această perioadă, descoperite în zona centrală a Craiovei au fost găsite monede începînd de pe timpul lui Traian și continuînd în timpul lui Septimius Severus, Elagabalus, Severus Alexander, Aurelian, Dioclețian, Constantin I, Constantin II și altele încă nedeterminate. Tot în timpul
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
fostul Palat de Justiție (astăzi sediul central al Universității) de arhitectul Ion Socolescu. Edificiul este o ilustrare a neoclasicismului în arhitectură. Catedrala actuală Sfântul Dumitru a fost ridicată în 1889 pe locul fostei biserici distruse de cutremurul din 1840 în vatra veche a orașului. A fost inaugurat, după planurile arhitectului francez Lecomte de Nouy, parcul Romanescu (denumit inițial Parcul Bibescu) unul dintre cele mai mari parcuri urbane europene. Au fost înființate Grădina Botanică și parcul pădure Terasa Jiului. S-a reușit
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
vechi prezențe ale omului în România. Este vorba despre câteva falange datate în paleoliticul mijlociu (cca. 100.000-33.000 î.Chr). Tot aici au fost descoperite unelte de cuarțit și piese de os prelucrate. O descoperire remarcabilă o constituite o vatră de foc din aceeași perioadă. Inventarul găsit în interiorul și în jurul acesteia demonstrează că o parte de hrană era friptă. La limita vestică a Țării Hațegului se află Porțile de Fier ale Transilvaniei (anticul Tapae), locul unde s-a desfășurat bătălia
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
diverse perioade, al unor rubrici și emisiuni la Radio Cluj, TVR Cluj, NCN Cluj, Echinox, Cadran. Editorialist, în diverse perioade, la CD Radio, Monitorul de Cluj, Radio Cluj, Ziua de Cluj. Colaborări ocazionale la "Dilemă", "Contrapunct", "22", "România literară", "Steaua", "Vatra", "Tribuna", "Familia", "Apostrof", "Poesis", "Calende", "Ramuri", "Luceafărul" etc. Este prezent în:
Adrian Suciu () [Corola-website/Science/305728_a_307057]
-
suprafață de 11 ha. Bonitatea medie a solului în teritoriul comunei o constituie 69 balo / hectar. Sat pitoresc cu două biserici. Șoseaua urcă pe lângă satele Slobozia, Horodiște și Mincenii de Jos la drumul național Chișinău-Orhei-Rezina. Pe timpul dacilor liberi, pe actuala vatră a Lalovei, era un sat aglomerat, care a fost pângărit și ars în timpul invaziei hunilor din a. 376 d. Hr. Tot de pe atunci, pe moșia satului au rămas și trei movile funerare - cimitire ale cotropitorilor hordelor barbare, năvălite de peste Nistru
Lalova, Rezina () [Corola-website/Science/305759_a_307088]
-
cazul pieselor pentru găteala capului. Cămășile fetelor din Apața și Crizbav sunt cusute cu fir roșu, cele ale femeilor sunt cusute „pe crețuri”, iar șorțurile — dantelate. [[Imagine:RasnovBv.jpg|thumb|right|250px|Râșnov - [[așezare]] compact-adunată]] Specific românești sunt "așezările cu vatră", către care converg toate celelalte străzi, radial. Un exemplu elocvent îl prezintă Șcheiul. Sașii au adus obiceiurile lor din zona de baștină, clădind casele după un plan caroiat și alungit. Exista o stradă principală, alungită, de-a lungul cărora se
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
1844.jpg|right|250px|thumb|Casă din Țara Bârsei (1844)<br>A - Tinda; B - Casa mare; C - Căscioara; D - Cămara]] Caracteristice Țării Bârsei au fost încăperile cu două camere: tinda și căscioara. Treptat, tinda a devenit odaia încălzită, prin strămutarea vetrei din căscioară. Chiar și în cetatea Brașovului, locuințele aveau de regulă două încăperi: o bucătărie și un atelier. Trecerea la locuința cu trei încăperi a avut loc cu precădere în sec. al XVIII-lea, cu o pondere mai mare în
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
dintre nevertebrate se poate aminti racul (Astacus torrentium). Bordura și împrejurimile munților au fost locuite din cele mai vechi timpuri. Dovezi materiale ale unei locuiri in perioada "paleolitică" s-au descoperit în peșteri ca Bordul Mare și Ciclovina Uscată-urme de vetre de foc, unelte de os și cremene, fragmente de schelete de Ursus spelaeus (Urs de peșteră), Equus caballuus (Cal), Canis lupus(Lup) care atestă așezări din comuna primitivă. Vestigii neolitice s-au descoperit în multe așezări de la poalele muntelui și
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
zona nordică , respectiv prin Pângărați în zona de sud) În ordinea apropierii și a clasificării pe competențe sunt de categoria a V-a - monospecialitate [Spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani (vest)], categoria a IV-a [Gură Humorului (nord), Fălticeni, Târgu Neamț (est), Vatra Dornei (nord-vest)] categoria a III-a [Piatră Neamț (sud), Suceava (nord)] și ategoriile I și ÎI [Iași (est), Târgu Mureș (vest, cu nivel superior)] Sunt în județul Neamț la Borca, Pipirig, Brusturi, Târgu Neamț, Bicaz, Piatra Neamț , iar în Suceava la
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
Dornei (nord-vest)] categoria a III-a [Piatră Neamț (sud), Suceava (nord)] și ategoriile I și ÎI [Iași (est), Târgu Mureș (vest, cu nivel superior)] Sunt în județul Neamț la Borca, Pipirig, Brusturi, Târgu Neamț, Bicaz, Piatra Neamț , iar în Suceava la Vatră Dornei, Gura Humorului, Fălticeni Cu exceptia rețelelor fixe, în general acoperirea serviciile GSM este de bună calitate la periferie, mai puțin în zonele interioare. Acoperirea cea mai largă o are Cosmote, pe locul ÎI Vodafone și III Orange. În general partea
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
iar a fost pus la index de regimul comunist. În 1990 cartea a fost reeditată, după ce a fost completată cu versuri noi ți i-a fist modificat titlul îm "Săgeți. Carul cu proști și alte poeme". A continuat cu volumele "Vatra" (1980), "Parodii și epigrame" (1981), "Versuri lirice și satirice, Rezonanțe" (1985), "Penița și bărdița" (1988), "Fulgere basarabene", "Eu nu mă las de limba noastră, de limba noastră cea română" (1997), " Leul n-are frigider", "Pălăria gândurilor mele" (2000), "Puncte de
Petru Cărare () [Corola-website/Science/306320_a_307649]
-
Literatură (2000). Opere: „Soare cu dinți”, Chișinău, 1962; „Trandafir sălbatic”, Chișinău, 1965; „Parodii”, Chișinău, 1965; „Stele verzi”, Chișinău, 1967; „Zodia musafirului”, Chișinău, 1970; „Versuri”, Chișinău, 1970; „Săgeți”, Chișinău, 1972; „Oglinzi”, Chișinău, 1974; „Urzicuțe”, Chișinău, 1979; „Între patru ochi”, Chișinău, 1979; „Vatra”, Chișinău, 1980; „Parodii și epigrame”, Chișinău, 1981; „Cadențe”, Chișinău, 1985; „Penița și bărdița”, Chișinău, 1988; „Săgeți, carul cu proști și alte poeme” (reeditat), Chișinău, 1990; „Fulgere basarabene”, Chișinău, 1992; „Fulgere basarabene. Săgeata”, Chișinău, 1997; „Pălăria gîndurilor mele”, Chișinău, 2000; „Punctul
Petru Cărare () [Corola-website/Science/306320_a_307649]
-
îi conferă o individualitate pregnantă. Astfel, valea Bistriței Aurii se interpune între și Munții Zimbroslava și Munții Țibău din nord, Obcina Mestecăniș din nord-est și Munții Giumalău din est. Sectorul Bistriței Aurii, limitrof masivului, se desfășoară între „casele Rotunda" și Vatra Dornei, pe o lungime de 45 km; pe această distanță râul coboară de la 1 000 la 800 m altitudine absolută. În partea de nord-vest Pasul Rotunda (1 271 m) se insinuează ca o puternică inflexiune între Munții Suhard și Munții
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
lungime de 22 km, valea Coșnei are un talveg ce coboară de la 1150 m (cît are la obîrșie, în Pasul Suhard) la 860 m (în punctul de confluență cu Dorna). La rîndul ei, Dorna, de la confluența cu Coșna pînă la Vatra Dornei, curge în zona limitei sudice, cale de 15 km. La confluența Dornei cu Bistrița Aurie se află cea mai coborîtă cotă din zona Masivului Suhard, respectiv 791 m altitudine absolută. Masivul Suhard a apărut în urma marilor cutări ale scoarței
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
Suhard se află aproape în totalitate în bazinul hidrografic al Bistriței; o mică parte din vestul masivului aparține bazinului hidrografic al Someșului Mare, a cărui obîrșie se află chiar aici. BISTRIȚA AURIE, cum este denumit sectorul Bistriței din amonte de Vatra Dornei izvorăște din Munții Rodnei și, pînă la confluența cu Dorna, curge pe o lungime de 70 km, din care 45 km formează limita nordică, nord-estică și estică a Munților Suhard. Bistrița Aurie, renumit rîu al Moldovei, prin frumusețea lui
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
și Haju. Dorna este cel mai mare afluent din întregul curs al Bistriței, avînd, la vărsare, un debit mediu de circa 6,5 mc/s. Aportul său, împreună cu cel al Negrii Șarului, sporește într-atît debitul Bistriței încît la ieșirea din Vatra Dornei acesta se dublează. Dorna izvorăște din Munții Călimani și drenează o arie largă ce include și Masivul Suhard. Principalul său afluent, Coșna, lung de 22 km, își adună numeroși afluenți din Suhard, și anume: Runcu, Dieciu, Zimbru, Pietrișu, Diaca
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
vîrful Icoana și la vest de vîrful Omu. Cel mai interesant, de formă ovoidală, este cel situat sub vîrful Icoana, lîngă traseul de culme. În zona Munților Suhard apar și o serie de izvoare minerale carbogazoase. Ele sînt prezente Ia Vatra Dornei, la Dorna Candrenilor, în Poiana Vinului și în Poiana Coșnei. Acestea sînt valorificate în stațiunea Vatra Dornei și prin îmbuteliere. În bazinul superior al rîului Diaca, afluent al Bistriței Aurii, în punctul Borcut, se află un izvor mineral cu
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
sub vîrful Icoana, lîngă traseul de culme. În zona Munților Suhard apar și o serie de izvoare minerale carbogazoase. Ele sînt prezente Ia Vatra Dornei, la Dorna Candrenilor, în Poiana Vinului și în Poiana Coșnei. Acestea sînt valorificate în stațiunea Vatra Dornei și prin îmbuteliere. În bazinul superior al rîului Diaca, afluent al Bistriței Aurii, în punctul Borcut, se află un izvor mineral cu un debit de 0,1 l/s. Datorită configurației reliefului și în Masivul Suhard zonalitatea vegetației este
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
câteva areale de lângă laguna Ceamurlia se dezvoltă lacoviștile aluviale și solenturile. Așezările din Dobrogea de Nord sunt cunoscute încă din cele mai îndepărtate timpuri și reprezintă elemente de cotinuitate, multimilenara pe acest teritoriu român. Mărturii stau și astăzi cetățile din vetrele așezării daco-romane de la malurile Dunării (Aegyssus, Noviodunum). Suprafață acestei unități estimată la aproape 3200 km2, cuprinde o populație de 236.709 locuitori din care 53% trăiau în mediul urban. În 2000 acesta a scăzut, ajungând la 234.034 cu o
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
general pe vizitarea punctelor de interes, dar în cazul turismului de wek-end sau cel de vacanță,cu camparea în zonele pitorești din parc (Culmea Pricopanului, Creasta principala, rezervatia Valea fagilor, valea Luncavița în zona "La Scapeți"), va ajunge la apariția vetrelor de foc, a resturilor menajere, deranjarea vânatului.
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
agricultură și creșterea animalelor. Și în această zonă se practicau aceste îndeletniciri, adăugându-se și eploatarea rudimentara a fierului, prin minerit și prin cuptoare care scoteau fierul direct din minerit.Se practică o agricultură cu caracter purtător, cu desțelenire împrejurul vetrei satului pentru a evita secătuirea pămînturilor.Se cultivau diverse cereale, plante textile și zarzavaturi și erau crescute vite. Majoritatea preocupărilor s-au păstrat până în ziua de azi. Sunt cultivate cereale cum ar fi grâul, porumb, secara, orz, ovăz. Sunt crescute
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
moldovenii. Oamenii se ocupau cu agricultura, culturile predominante fiind secara și ovăzul, dar și hrișca și cînepa, principalul material textil pentru îmbrăcăminte. Creșteau vite - 40% din oasele găsite la reședința din Cuhea le aparțin, precum și 50% din cele găsite în vatra Sarasăului - cel mai adesea din rasa Brună de Maramureș, bine adaptată condițiilor aspre din această zonă. Oile erau duse vara la munte pentru pășunile bune pe suprafețe imense, iar porcii - rase primitive, asemanătoare celor sălbatici, erau mînați în turme la
Voievodatul Maramureșului () [Corola-website/Science/306347_a_307676]
-
bronzului. În paralel, a fost curățată și săpată până la solul viu secțiunea S1/2001, aflată în afara celor două magistrale. În această secțiune au fost identificate, sub nivelul de piatră, o serie de complexe: gropi, locuințe din care s-au păstrat vetrele și urmele structurii de lemn. Materialul provenit din aceste complexe, constând din fragmente ceramice, osteologice și de bronz, aparține începutului primei epoci a fierului. Campania arheologică din vara anului 2004 a avut ca obiectiv cercetarea integrală a uneia din locuințele
Situl arheologic de la Uroi () [Corola-website/Science/306425_a_307754]
-
distrugere violentă. Complexul, cu vase sparte pe loc, aparține epocii dacice: din inventar fac parte vase lucrate cu mâna, din pastă grosieră și vase lucrate la roată din pastă fină, de culoare cenușie. În exteriorul complexului a fost înregistrată o vatră distrusă și o structură de piatră.
Situl arheologic de la Uroi () [Corola-website/Science/306425_a_307754]