10,163 matches
-
culturală a Hușilor. Iată: „Sunt plecat din Huși, pentru lucru, oraș al amintirilor mele din copilărie și adolescență, al vinului bun, al livezilor cu pomi fructiferi, orașul soarelui, al culorilor rumene și al luminii. Pentru mine Hușul reprezintă frumusețea peisajului veșnic scăldat în lumina, într-un cuvânt ce a reprezentat Arles pentru Vincent Van Gogh, care e unul din pictorii pe care eu îi iubesc cel mai mult și în cel mai înalt grad, nu numai pentru viziunile lui coloristice de
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Hușilor așezată că într-un căuș de palmă unde tumultul molcom al orașului se pierde sub valurile dealurilor, va înțelege altfel eternizarea peisajelor în „clipă” furată din caruselul timpului. Regăsesc în plastică peisagista o frescă atemporala a mișcării naturii în „veșnică trecere”, cum ar spune poetul. „Orașul dintre vii” a rămas pentru Viorel Huși, tărâmul paradiziac al copilăriei, de aceea a simțit o tainica chemare spre „acasă”. Aici a fost fericit, ocrotit, sănătos. Îndată ce a plecat din Huși, au apărut sentimentul
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
în delegație, căreia i-am propus să mai întîrzie o zi în oraș. Sînt acuzat că am fost vulgar cu ea. Cum?! Cînd?! Unde am greșit?! De mii de ani, datoria primului pas în dragoste revine bărbatului. Oare nu tocmai veșnicul zîmbet încurajator al doamnei blonde mi-a dat speranțe? Pretind că măcar la atîta lucru mă pricep; în anul acela întîi de facultate, femeia de la mansarda blocului Yanis m-a învățat totul, dar mai ales dacă pot face curte femeii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
pensionată pentru limită de vârstă, în ciuda promisiunilor anterioare că va fi menținută în învățământ. A.C. Scrisori către Monica 1947- 1951 „Dar, draga mea, sunt și am să fiu tot timpul lângă tine, în umbră, oricând, oriunde, în orice clipă: MAMA, veșnica, cea care nu moare niciodată, câtă vreme numele ei trece ca un fulger, într-un zâmbet, într-un nume, într-o amintire.“ 1/1947 I Marți, 9 septembrie 1947 M-am întors de la gară, draga mea, într-o stare de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
a regilor, a amândurora... și tot ce reprezenta un trecut acum odios, hulit... [...] M. 67/1948 Joi, 29 iulie [1948] [...] Dar, draga mea, sunt și am să fiu tot timpul lângă tine, în umbră, oricând, oriunde, în orice clipă: MAMA, veșnica, cea care nu moare niciodată, câtă vreme numele ei trece, ca un fulger, într-un zâmbet, într-un nume, într-o amintire. [...] 68/1948 31 iulie [1948], sâmbătă Alo, Parisul? Aici Mangalia. [...] 73/1948 2 august [1948], duminică dimineața Și
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
moment în care își serbează bucuria de a-și putea împărtăși dragostea. Domnul îi binecuvântează pe toți aceia care iubesc și în mod sigur Domnul îi binecuvântează astăzi pe Luke și pe Becky, pentru că azi ei își vor jura credință veșnică unul altuia. Se întoarce către mine și aud în spatele meu foșnetul făcut de cei prezenți, în încercarea de a vedea cât mai bine ce se întâmplă. — Rebecca, îl iubești pe Luke? spune Michael. Îi juri credință la bine și la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
stă [evreilor] În drum”, și că „mulțumită acestui port se ridică o barieră inutilă, plină de ură, Între evrei și creștini” <endnote id="(194, pp. 75-77)"/>. Exemple de „desplăcute tratarisiri” aplicate evreilor, de „glume și chiar brutalități ale gloatelor” erau veșnicele distracții ale găști- lor de derbedei, care Încercau să facă diverse „farse jidanilor”. Printre acestea - În afară de bătaie, aruncare cu pietre, strigăte injurioase -, la mare preț erau trasul evreilor de barbă sau de perciuni și aruncarea de bucăți de smoală moale
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au scris pagini docu mentare, de la Iuliu Barasch În 1842 („maidanul din Cracovia - nota el - este un rai față cu Târgul Cucului din Iași”) <endnote id=" (194)"/> până la F. Brunea-Fox („Iașul [...] cu ulicioarele evreiești, triste, sărace, scufundate parcă Într-o veșnică beznă”) <endnote id="(792, p. 233)"/> și Tudor Arghezi În epoca interbelică: „La Iași, am cercetat vastele cartiere [evreiești] de mahala, construite din moloz, muca vale și mucegai, Încleiate cu materiale umede și provizorii. Doi, trei, poate patru și cinci
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atât frumusețea, cât misterul erotic pe care-l emană alteritatea : „De aproape Însă, fără ca frumusețea ei să-și piardă din strălucire, dânsa avea ceva respingător, În ea se simțea, mai mult decât În alte femei, Eva, străina, dușmana neîmpăcată și veșnică, Împrăștietoare de ispită și de moarte”, ca „o floare neagră de tropice, plină de otravă și de miere” <endnote id="(794, pp. 16-19)"/>. Cam În același stil este descrisă senzuala Ghenea (Golda) Kersanova, „fiica unui evreu bogat, fabricant de lichioruri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
poate fi, dacă nu blocat, cel puțin frânat. De regulă, sistemele greoaie și monstruoase devin vulnerabile În fața praștiei unei idei simple și ingenioase. Portretul profesional 1. Evreul negustor Neguțătoria ca „lucru de ocară” Într-un straniu clasament pe națiuni, evreul (veșnicul cămătar, cârciumar și negustor necinstit) pare să ocupe primul loc la proba Înșelării altora, cel puțin conform următoarei zicale românești : „Un grec Înșală doi români, un armean doi greci, un ovrei doi armeni” <endnote id="(3, p. 47)"/>. În conformitate cu această
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
specifică dacă sunt de creștini sau de evrei) vor fi scoase din Iad și mutate Într-un soi de Purgatoriu - ceea ce este inedit pentru credincioșii creștin-ortodocși -, „un loc de odihnă, nu de mare fericire ca la Raiu, dar nici la veșnică muncă” <endnote id="(22, p. 315 ; 113, I, p. 130)"/>. De data aceasta nu se mai face discriminarea din textul religios, evreii nemaifiind excluși În mod explicit de la mântuire. Într-un alt text hagiografic apocrif, Viața Sfântului Vasile cel Nou
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau „sarazini”) <endnote id="(12, I, pp. 258-264, și II, pp. 133- 145)"/>. Deasupra tuturor este scrisă Înfricoșătoarea poruncă adresată de Isus - la Judecata de apoi - neamurilor așezate „de-a stânga jețului” : „Duceți-vă de la mine, blestemaților, În focul cel veșnic care este gătit diavolului și Îngerilor lui” (Matei 25, 41). Figurarea de-a valma a catolicilor, evreilor și musulmanilor În preajma Iadului nu trebuie să ne mire. Pentru imaginarul colectiv al românilor creștin-ortodocși, „letinul”, „ovreiul” și „turcul/tătarul” sunt cam la fel de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
răzbunării divine : „Și a pus Dumnezeu lui Cain un semn, ca nimeni care-l va Întâlni să nu-l omoare” ( Facerea 4, 15). Ca și În cazul „evreului rătăcitor”, veșnicia lui Cain face parte din pedeapsă. Astfel, pedeapsa Însăși devine veșnică. Povestea lui Cain părea să aibă toate datele necesare pentru a deveni modelul legendei „jidovului rătăcitor”. Într-un fel, ea a jucat acest rol, dar numai până la nașterea legendei lui Ahasverus. În 1208, de exemplu, În Bula papei Inocențiu al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rătăcitor” Însuși a fost asociat câteodată cu țiganul vagabondând prin Europa Centrală. Nu este de mirare că și despre țigani, cei care „merg fără-ncetare” (ca Într-un rondel de Alexandru Macedonski), s-a fabricat o legendă care să motiveze veșnica lor pribegie. E vorba de o legendă etiologică din mitologia țiganilor din Ungaria și Transilvania, publicată de I.H. Schwicker În 1883, care este evident o prelucrare a legendei lui Ahasverus. Se spune că niște țigani ar fi trecut prin fața lui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mică” de pe „ulițele strâmte ale mahalalei jidovilor” din Suceava și care ucide pentru bani, ca să plece „la Ierușalaim” <endnote id="(685, pp. 238-241)"/>. Dar, mai mult decât un personaj legendar, Ahasverus este pentru Eminescu o metaforă filozofică pentru definirea mișcării veșnice a materiei/ființei În univers : „Într-o eternă tranziție, Într-un pelerinaj din ființă În ființă, un Ahasver a[l] formelor lumii” <endnote id="(685, p. 378)"/> ; sau : „E unul și același punctum saliens care apare În mii de oameni
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
erau studenți la Viena. Și poeta Carmen Sylva (Elisabeta, regina României) a publicat la Leipzig, În 1882, un amplu poem epic În germană, intitulat Iehova : Ahasverus Îl caută fără speranță pe Dumnezeu și-l găsește În cele din urmă În veșnica devenire a Naturii <endnote id="(782, p. 155)"/>. Imaginea lui Ahasverus În poezia romanticilor români a fost influențată de spațiul cultural german din secolul al XIX-lea. Ea diferă totuși profund de modul În care Richard Wagner, de pildă, a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de pe lume. Că n-am nici virtuțile, nici vițiile rasei”. Și cu toate acestea, el crede despre sine că este „jidovul umil și rătăcit” și e convins că la fel Îl receptează viitoarea sa soție : „Tu vezi În mine pe veșnicul student, pe jidovul rătăcitor, pe un fel de «Taugenichts» [= netrebnic], pe un comunist zdrențăros și fără demnitate” <endnote id="(867, pp. 103, 189, 255)"/>. În volumul de poeme Peter Schlemihl (București, 1932), poetul Ilarie Voronca (Eduard Marcus) se simte un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de evrei. Blestemul Din cauza „infracțiunii de deicid”, portretului „evreului imaginar” i s-au adăugat alte două vicii stereotipe : mirosul urât pe care - din cauza blestemului proferat de Sfânta Maria - l-ar răspândi corpul său (vezi capitolul „Jidan murdar, jidan Împuțit”) și veșnica rătăcire prin lume, la care - conform tradiției populare - l-ar fi osândit prin blestem Isus Cristos Însuși (vezi capitolul „Legenda jidovului rătăcitor”). Adevărata ispășire a păcatului de deicid se produce pe lumea cealaltă, unde „jidovii ceia ce-au răstignit pre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
neamuri jidovești, aflat Într-un miscelaneu românesc din secolul al XVIII-lea. La fel ca În tradiția vest-europeană <endnote id="(4, p. 168)"/>, sunt prezentate păcatele pe care le-ar fi săvârșit fiecare dintre cele douăsprezece triburi „jidovești”, precum și pedepsele veșnice la care au fost osândite, conform unei stranii aplicări a legii talionului. Jidovii din „Neamul lui Simion”, de exemplu, care „au pironit pre Isus pre cruce și l-au Încununat cu cunună de spini”, suferă „tot anul” de „dureri de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu autorapidul. Nu pot rămîne, căci tot Duminică seara vine la București și „Clujul”! Te țin la curent cu toate. E. Camilar </citation> (23) <citation author=”Eusebiu Camilar” loc=" [București]" data =”16. I. [1]965”> Dragi Călini! Trec Miercuri, cu veșnicul autorapid. Vreau și un exemplar din Ateneu! Aduc versuri de ale Zuței . Eusebiu Camilar La mulți ani, asemenea! </citation> (24) <citation author=”Eusebiu Camilar” loc="București" data =”14. II. [1]965”> Dragă Căline, Totul n-a fost decît o farsă
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
putea să fie nevoit a suporta umilința „pupării papucilor sultanului”. Sigur că nu s-a ajuns la așa ceva dar Încă de la Începutul lungii sale domnii (1866-1914) Carol se gândise, deja, la o eventuală independență față de Înalta Poartă. Ocazia descotorosirii de veșnicele obligații financiare și politice față de turcii otomani s-a ivit În anul 1877 când Rusia se pregătea intens de un război cu eternul său rival din zonă. Luând-o Înaintea evenimentelor, pe 9 (s.v.)/21 mai (s.n.) 1877, Mihail Kogălniceanu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
vreunei sinagogi sau biserici dar În Hușul zilei de 20 octombrie 1946 reprezentanți de vază ai politicienilor din ambele tabere lingvistice și-au dat mâna la una din sinagogile orașului „...În fața a peste 250 de credincioși evrei” pentru a celebra „veșnica” prietenie româno-rusă printr-un Te-Deum. Profitând de această minunată ocazie, „...un delegat al CDE-ului a vorbit despre importanța și beneficiile (subl.ns.) pentru evrei a acestei prietenii”. Mai mult ca sigur că urechile celor aflați la pălăvrăgeala propagandistică s-
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mațelor goale, livrărilor de cereale În contul despăgubirilor de război stipulate de Convenția de Armistițiu semnată la Moscova la data de 12 septembrie 1944 li s-au adăugat și „ajutoarele” date românilor dar nu În aceeași cantitate ci cvadruplată, spre veșnica afurisenie a bârdanelor nesătule de la Răsărit conduse de „tătucul” Stalin. După cum se poate vedea fără ajutorul vreunui aparat de mărire a slovei, minciuna comunistă a avut picioare scurte, acum aflându-se Întregul adevăr spre veșnicul oprobriu al ticăloșitului sistem În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
aceeași cantitate ci cvadruplată, spre veșnica afurisenie a bârdanelor nesătule de la Răsărit conduse de „tătucul” Stalin. După cum se poate vedea fără ajutorul vreunui aparat de mărire a slovei, minciuna comunistă a avut picioare scurte, acum aflându-se Întregul adevăr spre veșnicul oprobriu al ticăloșitului sistem În care ne-am scăldat (fără vina multora dintre noi) vreme de 45 de ani. După cum scrisese fostul responsabil Naty Terdiman Într-un raport de activitate anterior, populația evreiască totală a județului Fălciu și a orașului
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
al lui Lenin care, „na ruskom iazîke” (pe limba rusă), spusese năprasnic: „Kto ne s nami, tot protiv nas!” Cine nu este cu noi, este Împotriva noastră!). Adică, mai pe șleau: la tăierea capetelor cu voi! Aflați la cuțite cu veșnicii lor dușmani, sioniștii, bolșevicii evrei au recurs la acțiuni extreme de genul celei evocate În acest document: „În urma instrucțiunilor telegrafice primite dela Comitetul Central s’au ținut 2 ședințe cu Îndrumătorii care au mers din casă În casă pentru a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]