10,085 matches
-
socoteală, la intervale precizate în contractul de fiducie, beneficiarului și reprezentantului constituitorului, la cererea acestora. Articolul 784 Puterile și remunerarea fiduciarului (1) În raporturile cu terții, se consideră că fiduciarul are puteri depline asupra masei patrimoniale fiduciare, acționând ca un veritabil și unic titular al drepturilor în cauză, cu excepția cazului în care se dovedește că terții aveau cunoștință de limitarea acestor puteri. ... ------------- Alin. (1) al art. 784 a fost modificat de pct. 16 al art. 83, Secțiunea a 2-a, Cap
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( Legea nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233244_a_234573]
-
dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (4), deoarece permit imixtiunea unui organ administrativ în atribuțiile puterii judecătorești, ale art. 16, ale art. 21 alin. (3) și art. 23 alin. (12) privind principiul legalității pedepsei, deoarece ne aflăm în prezența unei veritabile sancțiuni penale, iar nu administrative. Depune concluzii scrise în acest sens. Avocatul Dana Tofan solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, susținând că prin dispozițiile de lege criticate se dă posibilitatea ministrului justiției să interfereze cu zona puterii judecătorești. Or, numai instanțele
DECIZIE nr. 1.069 din 14 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 alin. (2) raportate la art. 22 alin. (1) lit. e) şi lit. g) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234915_a_236244]
-
a interzicerii exercitării profesiei, ignorându-se astfel principiul separației puterilor în stat, prevăzut de art. 1 alin. (4) din Constituție. Astfel, în raport cu dispozițiile art. 22 lit. e) și g) din Legea nr. 188/2000 , excluderea din profesie apare ca o veritabilă sancțiune penală de interzicere a exercitării unei profesii, sancțiune care poate fi dispusă, însă, numai de către instanța penală pe baza unor motive strict enumerate de art. 65 din Codul penal. De asemenea, arată că nu se poate susține că ar
DECIZIE nr. 1.069 din 14 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 alin. (2) raportate la art. 22 alin. (1) lit. e) şi lit. g) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234915_a_236244]
-
prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii. 2. În ce privește critica de neconstituționalitate care vizează art. 119 și art. 129 din Codul de procedură civilă, analizând motivele invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul acesteia nu aduce veritabile argumente de neconstituționalitate dispozițiilor criticate, ci critică modul de interpretare și aplicare a acestora de către instanța de judecată. Or, potrivit art. 2 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta se pronunță
DECIZIE nr. 880 din 30 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, precum şi ale art. 119 şi art. 129 alin. 4 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234926_a_236255]
-
prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept și ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție. Examinând excepția de neconstituționalitate formulată, Curtea observă că autorul acesteia nu face o veritabilă critică de neconstituționalitate. Curtea reține că acesta, pentru a avea parte de o soluție favorabilă în cadrul litigiului, critică textul prin prisma unor insuficiențe legislative, ajungând la concluzia că acesta ar trebui completat pentru a corespunde exigențelor constituționale. Însă chestiunile invocate
DECIZIE nr. 946 din 7 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 256 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234965_a_236294]
-
2010, sau Decizia nr. 465 din 17 mai 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007, Curtea a reținut că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din
DECIZIE nr. 785 din 16 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234970_a_236299]
-
litigiu (care are ca obiect contestarea deciziei emise de Comisia specială de retrocedare a unor imobile ce au aparținut cultelor religioase din România) este statul român. Așadar, susținerile autorului excepției privesc aplicarea legii de către instanța de judecată, fără a fi veritabile critici de constituționalitate. Doar instanța de judecată are competența ca, pe baza probelor existente la dosarul cauzei, să stabilească calitatea de persoană îndreptățită să solicite retrocedarea imobilului, potrivit reglementărilor cuprinse în ordonanța criticată. Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri
DECIZIE nr. 820 din 21 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi (11) şi art. 3 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din Rom��nia, precum şi a prevederilor acestei ordonanţe în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234978_a_236307]
-
alegeri libere din primul Protocol adițional la Convenție. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele: I. În ceea ce privește dispozițiile art. 281 din Codul penal și ale art. 262 pct. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, autorul excepției nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate. Astfel, acesta este nemulțumit, în realitate, de modul de aplicare a prevederilor art. 262 pct. 1 lit. a) din Codul de procedură penală de către procurorul care a dat rechizitoriul în cazul său, precum și de modul de interpretare
DECIZIE nr. 685 din 31 mai 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 alin. 1 lit. a) şi b), art. 71 alin. 1 şi 2 şi art. 281 din Codul penal şi ale art. 262 pct. 1 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234707_a_236036]
-
Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, instanță care a dispus sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată în cauză. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că normele criticate sunt neconstituționale, deoarece instituie o veritabilă prezumție de temeinicie și legalitate a procesului-verbal de contravenție. Astfel, deși contravenția este o faptă de natură penală, sarcina probei este răsturnată în cazul plângerilor contravenționale, statul fiind dispensat de orice datorie de a proba, în schimb contravenientul este supus
DECIZIE nr. 844 din 23 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15, art. 16, art. 17 şi art. 19 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235017_a_236346]
-
de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prin textele de lege criticate sunt limitate domeniile în care pot fi negociate acordurile colective, încălcându-se astfel drepturile fundamentale la negociere colectivă și la nediscriminare. Astfel, consideră că se creează o veritabilă discriminare a funcționarilor publici în raport cu ceilalți salariați. Curtea de Apel Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a
DECIZIE nr. 1.010 din 14 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 72 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi a dispoziţiilor art. 8 şi art. 12 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235024_a_236353]
-
contradictoriu cu intimatul Autoritatea Rutieră Română - Agenția Alba. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale menționate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 alin. (3), deoarece reglementează forța probantă a procesului-verbal de contravenție, instituind o veritabilă prezumție de adevăr și legalitate a acestui act emis în regim de autoritate publică. Consideră că, deși contravenția este de natură penală, sarcina probei este răsturnată, contravenientul fiind expus abuzului agentului constatator, pe care este obligat să îl înlăture prin
DECIZIE nr. 1.582 din 13 decembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16, art. 17 şi art. 19 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238007_a_239336]
-
Interzicerea exercitării profesiei la instanțele sau parchetele unde soțul avocatului sau ruda ori afinul său până la gradul al treilea inclusiv îndeplinește funcția de judecător sau procuror, indiferent de secția, direcția, serviciul sau biroul în care își desfășoară activitatea, reprezintă o veritabilă sancțiune pentru avocatul respectiv. Imparțialitatea judecătorului și a procurorului nu poate fi asigurată însă printr-o asemenea sancțiune aplicată avocatului. Așadar, Curtea constată că dispozițiile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 sunt neconstituționale, contravenind art. 24 alin
DECIZIE nr. 1.519 din 15 noiembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238448_a_239777]
-
în fața legii și accesul liber la justiție prevăzute de art. 16 alin. (1) și art. 21 din Constituția României. Astfel, în opinia autorului, "prevederile procedurale" sunt neconstituționale deoarece "nu permit și nu reglementează exercitarea unei căi de atac împotriva unor veritabile acte procedurale cum ar fi repartizarea aleatorie, potrivit art. 95 din Regulamentul de funcționare al instanțelor". Totodată, arată că prevederile criticate nu instituie proceduri și garanții adecvate, care să recunoască, să protejeze și să garanteze dreptul de proprietate al chiriașilor
DECIZIE nr. 1.389 din 20 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 158 şi art. 159 din Codul de procedură civilă, ale art. 20 alin. (2) şi art. 50^1 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi ale art. 1201 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238485_a_239814]
-
Constituție, întrucât ar fi desființat o facta praeterita. Prin urmare, ceea ce se subsumează, în mod evident, conceptului de facta praeterita este dobândirea calității de pensionar. Însă, cu privire la drepturile rezultate în urma obținerii calității menționate, se observă că acestea se constituie în veritabile efecte rezultante ale actului de pensionare, ceea ce nu înseamnă că actul de pensionare determin�� a prioric și ad aeternam cuantumul pensiei/drepturilor aflate în plată. Astfel, prestațiile de asigurări sociale, subsecvente actului de pensionare, nu pot fi considerate ab initio
DECIZIE nr. 1.284 din 29 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c), art. 3 şi art. 4 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236828_a_238157]
-
Constituție, întrucât ar fi desființat o facta praeterita. Prin urmare, ceea ce se subsumează, în mod evident, conceptului de facta praeterita este dobândirea calității de pensionar. Însă, cu privire la drepturile rezultate în urma obținerii calității menționate, se observă că acestea se constituie în veritabile efecte rezultante ale actului de pensionare, ceea ce nu înseamnă că actul de pensionare determină a priori și ad aeternam cuantumul pensiei/drepturilor aflate în plată. Astfel, prestațiile de asigurări sociale, subsecvente actului de pensionare, nu pot fi considerate ab initio
DECIZIE nr. 1.286 din 29 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) şi art. 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236879_a_238208]
-
sau al unor libertăți. Sunt invocate totodată dispozițiile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci solicită, de fapt, modificarea și completarea prevederilor legale, fapt ce excedează competenței Curții Constituționale, întrucât, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată, "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la
DECIZIE nr. 1.414 din 20 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 219 şi art. 267 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, precum şi ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236882_a_238211]
-
de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia deduce neconstituționalitatea textelor de lege criticate din modalitatea de aplicare a acestora, susținând, de fapt, că acestea pot deveni neconstituționale atunci când sunt invocate în scopuri "șicanatorii sau vexatorii". Aceasta nu reprezintă însă o veritabilă critică de neconstituționalitate, având în vedere că nu textul de lege devine neconstituțional atunci când este utilizat abuziv, ci atitudinea celui care încearcă să îl aplice cu o finalitate ilicită este neconstituțională, contravenind art. 57 din Constituție, potrivit căruia "Cetățenii români
DECIZIE nr. 1.302 din 4 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20, art. 21 şi art. 25 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236880_a_238209]
-
prevăzute de Codul de procedură civilă. Criticile autorului excepției se consideră a fi neîntemeiate și în ceea ce privește prevederile art. 403 alin. 3 din Codul de procedură civilă, care nu numai că nu împiedică liberul acces la justiție, dar apar că o veritabilă consacrare a acestui principiu, de vreme ce stabilesc posibilitatea tuturor părților implicate de a face recurs împotriva soluției pronunțate de către instanță de fond asupra cererii de suspendare, acesta putând fi exercitat separat de soluția pronunțată cu privire la contestația la executare în cadrul căreia a
DECIZIE nr. 361 din 30 septembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152893_a_154222]
-
un proces echitabil, arată că "prin impunerea, cu titlu de norme de ordine publică, a unui cuprins extrem de laborios și de natură a fi interpretat în favoarea angajatului a deciziei prin care se aplică o măsură disciplinară, precum și prin instituirea unei veritabile răsturnări a sarcinii probei, prin prevederile art. 287 din Codul muncii legiuitorul român creează toate premisele pentru ca, în litigiul având ca obiect contestarea valabilității măsurii disciplinare dispuse de angajator, părțile să se afle într-un vădit dezechilibru procesual". În același
DECIZIE nr. 383 din 7 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 268 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170434_a_171763]
-
față. Cu privire la celelalte susțineri ale autorului excepției de neconstituționalitate, potrivit cărora legiuitorul trebuia să stabilească obligația instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să oblige pârâta să comunice informațiile de interes public solicitate, Curtea reține că acestea nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea
DECIZIE nr. 1.125 din 8 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236244_a_237573]
-
a fost încheiat de fiduciar în nume propriu." ... 16. La articolul 784, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: "(1) În raporturile cu terții, se consideră că fiduciarul are puteri depline asupra masei patrimoniale fiduciare, acționând ca un veritabil și unic titular al drepturilor în cauză, cu excepția cazului în care se dovedește că terții aveau cunoștință de limitarea acestor puteri." 17. La articolul 785, denumirea marginală se modifică și va avea următorul cuprins: "Insolvența fiduciarului" 18. La articolul 786
LEGE nr. 71 din 3 iunie 2011 (*actualizată*) pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236070_a_237399]
-
publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a reținut, în esență, că dreptul la salariu este corolarul unui drept constituțional, și anume dreptul la muncă, iar diminuarea să se constituie într-o veritabilă restrângere a exercițiului dreptului la muncă. Realizând o examinare a compatibilității dispozițiilor legale criticate cu fiecare dintre condițiile strict și limitativ prevăzute de Legea fundamentală pentru restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, Curtea a constatat că măsura de
DECIZIE nr. 1.155 din 13 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236124_a_237453]
-
ore de la producerea evenimentului pentru întocmirea documentelor de constatare." ... Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 54 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , autorul excepției nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci este nemulțumit de modul de aplicare și de interpretare a textului de către agentul constatator. Or, din această perspectivă excepția formulată este inadmisibilă, întrucât sancționarea justă sau injustă pentru efectuarea manevrei de ieșire dintr-un rând de
DECIZIE nr. 481 din 2 aprilie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) şi art. 79 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210684_a_212013]
-
publice se face în condițiile legii. Din punctul de vedere prezentat, se constată că cele expuse mai sus sunt valabile și cu privire la prevederile art. I pct. 27 din lege. Celelalte aspecte invocate de autorii sesizării cu privire la aceste texte nu constituie veritabile probleme de constituționalitate, ci de politică legislativă în domeniul funcției publice, domeniu în care legiuitorul are competență exclusivă de legiferare. 2. Referitor la critica ce privește lipsa de precizie și claritate a actului normativ, Guvernul invocă jurisprudența Curții Europene a
DECIZIE nr. 413 din 14 aprilie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 18, pct. 22, pct. 23 şi pct. 27, teza referitoare la funcţiile publice de conducere, din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, precum şi a legii în ansamblul ei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222128_a_223457]
-
629 din 3 decembrie 2009 . În aceste condiții, nu se poate reține încălcarea art. 147 alin. (1) și (4) din Constituție. În finalul punctului de vedere comunicat se apreciază că obiecțiile invocate de autorii sesizării nu constituie aspecte ce ridică veritabile probleme de neconstituționalitate, ci de politică legislativă. Președintele Camerei Deputaților nu a comunicat punctul său de vedere asupra obiecției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând obiecția de neconstituționalitate, punctele de vedere ale președintelui Senatului și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legii
DECIZIE nr. 413 din 14 aprilie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 18, pct. 22, pct. 23 şi pct. 27, teza referitoare la funcţiile publice de conducere, din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, precum şi a legii în ansamblul ei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222128_a_223457]