93,928 matches
-
adeziune la idealurile revoluției și încă din 3 Iunie 1848 în marea lor majoritate se deplasează la Islaz pentru a fi acolo la Marea Adunare din 11 Iunie. Ziarul “Pruncul român” din 12 Iunie 1848 scria ”armia întreagă, fraternizează cu poporul, au declarat toți într-o glăsuire că sunt frați cu toți românii și că toți sunt gata a-și varsă ultima picătură de sânge pentru patria lor”. După manifestarea de la Islaz, văzând că nu mai are sprijinul armatei, prințul Bibescu
Radu Golescu () [Corola-website/Science/324290_a_325619]
-
Eliade Rădulescu ș.a. și, împreună, dau un larg ecou internațional idealului unității românilor. Moare la 5 mai 1882 la moșia sa de la Dracea, județul Teleorman. Nu a avut moștenitori. Ca o recunoștință a vieții sale pusă în slujba patriei și poporului român, la 12 iunie 1995, la 165 de ani de la înființarea Regimentului 2 Infanterie, Batalionul 191 Infanterie a primit drapelul de luptă și odată cu acesta denumirea onorifică de "Colonel RADU GOLESCU", având ca titulatură completă Batalionul 191 Infanterie "Colonel Radu
Radu Golescu () [Corola-website/Science/324290_a_325619]
-
apel mai mult la cavalerismul medieval. Ca și Fulcher, și el a consemnat că Urban a deplâns violența cavalerilor creștini din Galia. „Este mai puțin rău să ridicați sabia împotriva sarazinilor”, spune Urban în scrierea lui Baldrick, comparându-i cu poporul lui Amalec. Violența cavalerilor o dorea înnobilată de slujirea lui Hristos în apărarea bisericilor Răsăritului ca pe o mamă. Baldrick afirmă că Urban, acolo pe loc, l-a numit pe episcopul de Puy în fruntea cruciadei. Guibert, abatele de Nogent
Conciliul de la Clermont () [Corola-website/Science/324309_a_325638]
-
Tiberius pornește cu armata în munți și se întâlnește cu oastea lui Gerula; generalul roman îi cere conducătorului dac să trăiască împreună în pace, altfel se vor nimici unii pe alții, iar teritoriul Daciei Romane va fi ocupat de alte popoare. Hoinărind prin pădure, Traianus se întâlnește cu Gerula, iar acesta din urmă își dă seama că copilul a moștenit trăsăturile sufletești ale dacilor: curajul și vitejia. Căpetenia dacă îi spune copilului să-i transmită lui Tiberius că un singur om
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
trăsături cinstea, vitejia și independența, ei neducând lupte de cucerire și trăind întotdeauna în pace cu toți vecinii. Spre deosebire de "Dacii" și "Burebista", romanii sunt descriși în acest film într-o lumină pozitivă, dorindu-se să se scoată în evidență descendența poporului român din două popoare de viteji. Cuceritorii nu mai sunt prezentați aici ca invadatori lacomi și barbari, ci constructori de drumuri, case, temple și apeducte. Romanii așezați în Dacia sunt descriși în discursul lui Traian ca fiind „cei mai buni
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
independența, ei neducând lupte de cucerire și trăind întotdeauna în pace cu toți vecinii. Spre deosebire de "Dacii" și "Burebista", romanii sunt descriși în acest film într-o lumină pozitivă, dorindu-se să se scoată în evidență descendența poporului român din două popoare de viteji. Cuceritorii nu mai sunt prezentați aici ca invadatori lacomi și barbari, ci constructori de drumuri, case, temple și apeducte. Romanii așezați în Dacia sunt descriși în discursul lui Traian ca fiind „cei mai buni ofițeri, soldații cei mai
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
și estetic. În a doua jumătate a anilor '60 ai secolului al XX-lea, au început să fie realizate în România mai multe filme istorice în scopuri patriotice, propunându-și să evoce personalitățile dominante din trecutul neamului românesc și vechimea poporului. Romancierul Titus Popovici a scris două scenarii despre ocuparea Daciei de către romani și despre geneza poporului român: "Dacii" (1967) - regizat de Sergiu Nicolaescu și "Columna" (1968) - regizat de Mircea Drăgan. "Columna" continua acțiunea din "Dacii", scenaristul preluând unele personaje din
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
să fie realizate în România mai multe filme istorice în scopuri patriotice, propunându-și să evoce personalitățile dominante din trecutul neamului românesc și vechimea poporului. Romancierul Titus Popovici a scris două scenarii despre ocuparea Daciei de către romani și despre geneza poporului român: "Dacii" (1967) - regizat de Sergiu Nicolaescu și "Columna" (1968) - regizat de Mircea Drăgan. "Columna" continua acțiunea din "Dacii", scenaristul preluând unele personaje din filmul regizat de Sergiu Nicolaescu și anume: Decebal (Amza Pellea) și Marele Preot dac (Emil Botta
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
politică urmărea realizarea de filme în care să fie rescrisă istoria națională. Potrivit lui Popescu, scopul propagandistic al filmului "Columna" a fost contracararea teoriei lui Rösler privind „vidul valah”, adică al dispariției în totalitate a dacilor din Transilvania și a formării poporului român în teritoriile din sudul Dunării. Opinia că acest film ar avea un caracter propagandistic este susținută și de regizorul Sergiu Nicolaescu în cartea sa de memorii. El afirmă că Nicolae Ceaușescu ar fi fost nemulțumit că dacii din filmul
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
care și-a dat seama că războiul este pierdut, „simbolul invincibilității - al dârzeniei și eroismului împinse până la fanatism - este preluat de Gerula, admirabil interpretat de Ilarion Ciobanu”. El este un personaj orbit de ură împotriva celor care i-au îngenunchiat poporul și în apropiere de finalul filmului îl va ucide pe Tiberius, comandantul teritoriului ocupat de romani, deși acesta se căsătorise cu o dacă, Andrada, și avea cu ea un copil. Bătrânul și înțeleptul Ciungul, interpretat de Ștefan Ciubotărașu, „un personaj
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
simplitate tragică, simbol al perenității pe pământurile strămoșești”, apare în film ca o contrapondere la fanaticul Gerula. Potrivit criticului, „aceasta a fost ultima înfruntare dramatică daco-romană, înainte ca personajele istorice - o sugerează filmul - să fie săpate în columnă, columna nașterii poporului român”. Tânărul critic Andrei Gorzo a afirmat că filmul "Columna" a fost gândit de scenarist în termeni umani, în primul rând ca o dramă istorică vie. Personajele au fost proiectate la scară normală: Tiberius este prezentat ca un militar disciplinat
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
rezistență oarbă față de progres, iar tarabostele ciung este un om înțelept. Criticul a lăudat filmul, spunând că i-a plăcut prezența actorilor, străini, festivismul decent al marelui moment istoric, evidențierea sentimentelelor „de neputință, de umilință și de frustrare ale unui popor mic, condamnat la supunere”, interpretarea superbă de către Gheorghe Dinică a trădătorului Bastus a cărui replică („În nemernicia mea, ca un câine turbat am mușcat mâna care mă hrănea”) „a intrat pe merit în folclor”. Nereușitele filmului s-ar datora regizorului
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Inspirat din „primul film înscris în piatră al cuceririi Daciei”, scenariul lui Titus Popovici se concentrează asupra construirii unui municipium roman, cu împăcarea dintre învingători și învinși și sugestia genezei unui popor. Un material dramatic mult peste posibilitățile regizorului era pulverizat în încăierare oarbă. Paradoxal, ca și în Neamul Șoimăreștilor, ritmul trenează tocmai în confuzele scene de bătălie. „Mizanscena face ca totul să pară fără legătură și fără tensiune” constata „Stuttgarter Zeitung
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
adeptă a sufismului. Acesta declara recent: ""Cunoaștem toți că avem în țara noastră diverse curente, unele dintre acestea extremiste. Dacă cineva este adeptul unuia dintre aceste curente, iar imamul din regiunea respectivă nu știe acest lucru, acest imam este dușmanul poporului nostru. Imamul trebuie să știe cine și cum se roagă, cine citește versetele din Coran și își face rugăciunile. Dacă cineva nu respectă aceste reguli, imamul trebuie să știe care este motivul. Imamul trebuie să meargă în toate moscheile regiunii
Ramzan Ahmatovici Kadîrov () [Corola-website/Science/324342_a_325671]
-
cu sfinți în medalioane, în pandantivi, serafimii. Pe arcul dintre catapeteasmă și naos se văd alte scene, ca: „Schimbarea la Față”, „Adormirea Maicii Domnului” și „Pogorârea Sfântului Duh”. Una din scenele cu un conținut foarte semnificativ din punct de vedere social-național al poporului român este: „Încoronarea cu cununa de spini”, prin care se face aluzie la Gheorghe Doja. Îl reprezintă pe Iisus în mantie roșie, împărătească, stând jos și cu mâinile legate. În stânga tabloului un grup de demnitari cu figuri răutăcioase, îmbrăcați în
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Țichindeal () [Corola-website/Science/324378_a_325707]
-
doi frați, Boromir ajutându-l și apărându-l întotdeauna pe fratele său. Boromir a fost văzut ca fiind mai curajos și mai îndrăzneț decât fratele său. La cererea tatălui său, Boromir pleacă în misiunea de a aduce inelul lui Sauron poporului din Gondor. Călătoria sa din Minias Tirith până în Rivendell a durat 110 zile. În timp ce traversa râul Greyflood, aflat la jumătatea drumului, și-a pierdut calul și a fost nevoit să meargă pe jos restul călătoriei. Boromir apare pentru prima dată
Boromir (personaj) () [Corola-website/Science/326527_a_327856]
-
să meargă pe jos restul călătoriei. Boromir apare pentru prima dată în Stăpânul Inelelor în momentul în care ajunge la Rivendell, chiar când începe Consiliul lui Elrond. Acolo el își exprimă dorința sa de a folosi inelul din Mordor pentru poporul său. El încearcă să convingă Consiliul să îi permită să ducă inelul în Gondor, astfel încât să poată fi folosit pentru apărarea tărâmului său. Consiliul nu este de acord cu aceasta, spunându-i că inelul nu poate fi folosit fără ca utilizatorul
Boromir (personaj) () [Corola-website/Science/326527_a_327856]
-
constă în faptul că, în 1942 si 1943, a fost primul care dat guvernului polonez în exil și Aliaților informații privind exterminarea evreilor de către naziști. Pentru acesta, pe 2 iunie 1982, memorialul Yad Vashem i-a conferit titlul Drept între popoare. De asemenea, la 23 aprilie 2012, a fost decorat post-mortem cu "Medalia Prezidențială Libertății" ("Presidential Medal of Freedom") de către președintele american Barack Obama. Jan Kozeliewski a fost în anul 1935 absolvent al facultății de drept și de diplomație al Universității
Jan Karski () [Corola-website/Science/326542_a_327871]
-
vindecat Fondator Femeie și apoi Mare Legătură, în schimbul capitulării Dominionului și a Fondatorului Femeie însuși către Federației. După ce Fondatorul Femeie a acceptat acest lucru, războiul s-a terminat, Odo a revenit pe planeta mamă a Fondatorilor pentru a-și învăța poporul despre ființele solide din perspectiva sa unică.
Polimorfi () [Corola-website/Science/326593_a_327922]
-
de glasul ruinelor strămoșești, de înțelepciunea țăranului român și de frumusețea graiului, portului și sufletului lui". Virgiliu Ene este de părere că volumul "trăiește atât prin remarcabile pagini descriptive, cât și prin conturarea dimensiunii istorice a acestor locuri și a poporului român, în pagini care poartă uneori accente de odă", iar Constantin Ciopraga crede că autorul a scris cartea "înflăcărat de vibrant patriotism".
România pitorească () [Corola-website/Science/326607_a_327936]
-
Rabbi Shimon bar Yohai, legendarul autor al cărții Zohar, iar sioniștii obișnuiau să accentueze legătură sărbătorii cu răscoală antiromană de sub conducerea lui Shimon Bar Kohba. Lag Baomer este una din sărbătorile iudaice cele mai îndrăgite de copii, fiind celebrata în popor, prin focuri de tabără. În Israel multe mii de credincioși fac în această zi pelerinaj la mormântul presupus al lui Rabbi Shimon Bar Yohai pe Muntele Meron, în apropiere de orașul Tzfat(Safed).
Lag Baomer () [Corola-website/Science/326622_a_327951]
-
membrii populației slave locale nu se identificau ca membri ai unor entități etnolingvistice mai mari. În Silezia Cieszynului (ca și în toate zonele de graniță vest-slave), diferite identități teritoriale erau predominante înaintea apariției identității etnice și naționale. Conștiința apartenenței la poporul polonez sau ceh s-a răspândit încet în Silezia. Din 1848 până la sfârșitul secolului al XIX-lea, localnicii cehi și polonezi au cooperat, uniți împotriva tendințelor de germanizare din Imperiul Austriac și apoi din Austro-Ungaria. La sfârșitul secolului, au apărut
Transolza () [Corola-website/Science/326609_a_327938]
-
a impus «hotărârea». Abia atunci și-au dat polonezii seama că la Spa ei semnaseră un cec în alb. Pentru ei, uluitorul triumf al lui Beneš nu era diplomație, ci o simplă escrocherie (...) După cum avertiza primul ministru polonez Wincenty Witos: «poporul polonez a primit o lovitură ce are să joace un rol important în relațiile noastre cu Republica Cehoslovacă. Hotărârea Consiliului Ambasadorilor a dat cehilor o parte din pământul polonez cu o populație majoritar poloneză... Hotărârea a cauzat o prăpastie între aceste
Transolza () [Corola-website/Science/326609_a_327938]
-
a primit o lovitură ce are să joace un rol important în relațiile noastre cu Republica Cehoslovacă. Hotărârea Consiliului Ambasadorilor a dat cehilor o parte din pământul polonez cu o populație majoritar poloneză... Hotărârea a cauzat o prăpastie între aceste două popoare care altfel ar fi fost unite economic și politic» (...).” Toată afacerea a răcit relațiile Praga-Varșovia și s-a dovedit a fi o tragedie atunci când cooperarea împotriva Germaniei Naziste nu s-a putut materializa în 1938. O altă prezentare a situației
Transolza () [Corola-website/Science/326609_a_327938]
-
tempera insolubila Biserică Sf Gheorghe Nordin din Focșani. "La această lucrare din urmă a fost foarte impresionat de gestul pe care l-a facut preotul împreună cu enoriașii. "La această biserică fiind multă credință și dragoste, duminică 2 septembrie preotul, cu poporul în genunchi, după sfântă Liturghie, s-au rugat pentru bunul mers al picturii, apoi preotul a cuvântat exprimându-și bucuria că au angajat un pictor care va face o lucrare foarte bună""- bibliografie album VASILE PĂSCU O VIAȚĂ PENTRU ARTĂ
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]