92,267 matches
-
atunci când părinții săi îl acceptă prin neimplicare. Copilul învață și el să „necăjească” și, făcând acest lucru în mod repetat, comportamentul devine „bullying” și se manifestă: Victimele bullying-ului sunt adesea timide, cu stimă de sine scăzută, abilități sociale slabe, în general mai puțin puternice din punct de vedere fizic decât colegii lor; agresorii îi aleg după aceste criterii tocmai pentru a se pune ei în siguranță deoarece, de obicei, aceștia nu se răzbună. Așa cum o indică și termenul, cyberbullying-ul este o
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
Expediționar Britanic de la Dunkerque. După contraatacul franco-britanic de la Arras de pe 21 mai, unitățile germane au fost oprite din înaintare pentru ca să poată rezista unei posibile reeditări a asaltului aliat pe 22 mai. Acest ordin de încetare a înaintării a stârnit protestele generalului Heinz Guderian, comandantul Corpului XIX, care dorea să continue atacul în forță spre nord, spre Canalul Mânecii, pentru cucerirea orașelor Boulogne, Calais și Dunkerque. Atacul cerut de general nu a fost autorizat decât în a doua parte a zilei de 22
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
aliat pe 22 mai. Acest ordin de încetare a înaintării a stârnit protestele generalului Heinz Guderian, comandantul Corpului XIX, care dorea să continue atacul în forță spre nord, spre Canalul Mânecii, pentru cucerirea orașelor Boulogne, Calais și Dunkerque. Atacul cerut de general nu a fost autorizat decât în a doua parte a zilei de 22 mai, dar între timp aliații reușiseră întărească pozițiile defensive de la Boulogne cu Brigada a 20-a de gardă de infanterie britanică. Infanterișitii britanici au avut timp să
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
ordiunul de evacuare. Distrugătoarele britanice au înfruntat bombardamentele artileriei și tancurilor germane în timpul operațiunii de evacuare a garnizoanei care apăra orașul. Luptătorii francezi care apărau citadela care domina orașul vechi nu au putut fi anunțați cu privire la ordinul de retragere, iar generalul Lanquetot și-a dat seama doar în dimineața celei de-a doua zi ca majoritatea soldaților britanici au fost evacuați. Francezii și britanicii care nu fuseseră evacuați au rezistat până pe 25 mai, când au acceptat să capituleze. Guderian avea să
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
Franței, linile de comunicații s-au scurtat și mișcarea trupelor s-a făcut mai ușor. britanicii au început retragerea soldaților a căror prezență nu a mai fost considerată necesară pe continent prin porturile Boulogne și Calais iar, pe 17 mai, generalul Douglas Brownrigg a mutat cartierul general al spatelui frontului de la Arras la Boulogne fără informarea părții franceze. Germanii au cucerit orașul Abbeville de la vărsarea râului Somme pe 21 mai, izolând trupele aliate din nordul Franței și Belgiei de grosul forțelor
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
pe 20 mai. Apărarea terestră era asigurată de două tunuri de câmp de 75 mm, două tunuri antitanc de 25 mm și de două tancuri (unul fiind neoperațional). Pe 20 mai, elementele înaintate 4 ale Corpului XIX german comandat de generalul Heinz Guderian au ajuns în dreptul orașului Abbeville. În acel moment, păstrarea controlului asupra porturilor de la Canalului Mânecii, care puteau fi folosite pentru aprovizionare și eventuala evacuare a trupelor, devenise vitală. În dimineața zilei de 21 mai, Dutfoy le-a ordonat celor
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
medievale ale "Haute Ville" (Citadela), aflată la răsărit de valea râului Liane. După ce i s-au adus la cunoștință o serie de informații eronate cu privire la venirea în zonă a unor forțe germane foarte numeroase, (dezinformarea a fost datortă se pare generalului Jean Pelissier de Féligonde, a cărui unitate fusese atacată de tancurile germane la Hesdin, la cam 45 km de port), Dutfoy a ordonat ca bateriile de coastă din forturi să fie demontate și să fie transportate în port în vederea evacuării
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
Amiralul Jean Abrial și-a încurajat oamenii și a reînceput reorganizarea defensivei. Primii soldaț britanici au sosit la ora 18:30 pe 22 mai. Două batalioane, unul irlandez, altul galez, din cadrul Brigăzii a 20-a independente de gardă comandate de generalul William Fox-Pitt au fost trimise pe 21 mai în Franța. A doua zi au debarcat în portul Boulogne și o companie antitanc a brigăzii și o baterie a Regimentului al 69-lea atintanc. Militarii britanici au fost transportați la bordul
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
al 69-lea atintanc. Militarii britanici au fost transportați la bordul a trei vase de linie și un distrugător (HMS "Vimy") și fuseseră escortate de două distrugătoare (HMS "Whitshed" și HMS "Vimiera"). Divizia a 21-a de infanterie (comandată de generalul Pierre Louis Félix Lanquetot) a primit sarcina să apere linia dintre Samer și Desvres, cam la 16 km de oarș, unde trei batalioane deja sosiseră pe poziții. Aceste poziții defensive urmau să fie întărite odată cu sosirea unor unități britanice, inclusiv
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
sud, peste râul Somme. În seara zilei de 21 mai, "Oberkommando des Heeres" (OKH) a orodnat "Panzergruppe Kleist" să înainteze spre nord ca să cucerească Boulogne și Calais. Temându-se de un nou contraatac, OKH a ordonat Corpului XV (comandat de generalul Hermann Hoth) să se retragă, diviziei comandate de Georg-Hans Reinhardt să mute la răsărit, iar Diviziei a 10-a Panzer (comandate de [[Ferdinand Schaal]) să se deplaseze spre sud, pentru mărirea capacității de răspuns la un posibil atac aliat. Unități
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
germane a înaintat până la periferia orașului Boulogne, de unde a început bombardarea pozițiilor gărzilor irlandeze și inițierea unor atacuri de tatonare a defensivei. În primele ore ale dimineții, germanii au atacat gărzile galeze și pozițiile defensive de pe litoral din direcți nord-est. Generalul Brownrigg, care era singurul care putea asigura legăturile radio ale trupelor comandate de Fox-Pitt cu Anglia, și-a părăsit cartierul general fără șă-și informeze subordonații în jurul orei 03:00 și mai apoi continentul la bordul distrugătorului HMS "Verity". În jurul orei
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
era singurul care putea asigura legăturile radio ale trupelor comandate de Fox-Pitt cu Anglia, și-a părăsit cartierul general fără șă-și informeze subordonații în jurul orei 03:00 și mai apoi continentul la bordul distrugătorului HMS "Verity". În jurul orei 04:00, generalul Fox-Pitt a primit ordinul de retragere pentru întreg efectivul Diviziei a 21-a. Unitățile care s-au retras pe cale ferată au fost atacate de tancurile geremane și efectivele lor s-au împrăștiat. [[File:HMS Venomous WWI IWM P 1975.jpg
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
elementelor din Divizia a 21-a. Când și-a dat seama că nu mai poate spera la sosirea ajutoarelor, el și-a organizat oamenii din subordine pentru ca să apere orașul cu resursele pe care le avea la dispoziție. În acele momente, generalul Fox-Pitt primise deja ordinul de evacuare iar toate mijloacele de comunicații fuseseră întrerupe de francezii lui Lanquetot. [[File:Boulogne-sur-Mer - Porte Gayolle.jpg|thumb|Una dintre porțile cetății medievale, care a fost apărată de soldații Diviziei a 21-a de infanterie
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
ar fi atacat dinspre Calais spre Dunqerkue. În 1954, istoricul militar L. F. Ellis a scris că întârzierea de cinci ore cu care a Corpul XIX a atacat Boulogne până la ora 12:40 a zilei de 22 mai, conform ordinelor generalului [[Paul Ludwig Ewald von Kleist|Ewald von Kleist]], comandantul "Panzergruppe von Kleist", a fost criticată în jurnalul de acțiuni a Corpului, deoarece Divizia a 10-a Panzer a fost ținută în rezervă în timpul atacurilor împotriva orașelor Boulogne și Calais. Rezultatul
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
de Armată A|Grupului de Aramată A]] rămas mult prea multă vreme descoperit, nesiguranța legată de luptele de la Amiens și Abbeville, cât și existența unei garnizoane aliate puternice la Arras, au justificat întârzierea atacului blindatelor germane de pe 22 mai. Precauția generalului von Kleist nu a fost excesivă, de vreme ce aliații aveau posibilitatea continuării contraatacului de la Arras. Istoricul naval S. W. Roskill a scris în 1954 că luptele de apărare a orașului Boulogne au dus la întârzierea înaintării Corpului XIX spre Dunkerque, aliații
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
de rezervă: Regimentul 47 Infanterie, Regimentul 72 Infanterie, Regimentul 48 Infanterie, Regimentul 49 Infanterie, Regimentul 50 Infanterie, Regimentul 64 Infanterie, Regimentul 51 Infanterie, Regimentul 52 Infanterie și Regimentul 23 Artilerie. La decretarea mobilizării din 14/27 august 1916, comandantul comandamentului, generalul de brigadă Alexandru Socec a fost mutat comandant al Diviziei 13 Infanterie iar în funcția de comandant al Comandamentului III Teritorial a fost numit generalul de divizie (rz.) Constantin Cică. În subordinea să au intrat nou înființatele Comandamente Teritoriale ale
Comandamentul III Teritorial (1916-1918) () [Corola-website/Science/337293_a_338622]
-
Infanterie și Regimentul 23 Artilerie. La decretarea mobilizării din 14/27 august 1916, comandantul comandamentului, generalul de brigadă Alexandru Socec a fost mutat comandant al Diviziei 13 Infanterie iar în funcția de comandant al Comandamentului III Teritorial a fost numit generalul de divizie (rz.) Constantin Cică. În subordinea să au intrat nou înființatele Comandamente Teritoriale ale Diviziilor 5 și 6 Infanterie, comandate de generalii de brigadă (rz.) Benone Anastasiu și Constantin Orezeanu. În anul 1917 la comanda comandamentului s-a aflat
Comandamentul III Teritorial (1916-1918) () [Corola-website/Science/337293_a_338622]
-
comandant al Diviziei 13 Infanterie iar în funcția de comandant al Comandamentului III Teritorial a fost numit generalul de divizie (rz.) Constantin Cică. În subordinea să au intrat nou înființatele Comandamente Teritoriale ale Diviziilor 5 și 6 Infanterie, comandate de generalii de brigadă (rz.) Benone Anastasiu și Constantin Orezeanu. În anul 1917 la comanda comandamentului s-a aflat generalul de divizie Constantin Tănăsescu, iar Comandamentele Teritoriale ale Diviziilor 5 și 6 Infanterie au fost comandate de generalul de brigadă (rz.) Claudian
Comandamentul III Teritorial (1916-1918) () [Corola-website/Science/337293_a_338622]
-
de divizie (rz.) Constantin Cică. În subordinea să au intrat nou înființatele Comandamente Teritoriale ale Diviziilor 5 și 6 Infanterie, comandate de generalii de brigadă (rz.) Benone Anastasiu și Constantin Orezeanu. În anul 1917 la comanda comandamentului s-a aflat generalul de divizie Constantin Tănăsescu, iar Comandamentele Teritoriale ale Diviziilor 5 și 6 Infanterie au fost comandate de generalul de brigadă (rz.) Claudian Floru Ionescu și generalul de brigadă Constantin Teodorescu.
Comandamentul III Teritorial (1916-1918) () [Corola-website/Science/337293_a_338622]
-
6 Infanterie, comandate de generalii de brigadă (rz.) Benone Anastasiu și Constantin Orezeanu. În anul 1917 la comanda comandamentului s-a aflat generalul de divizie Constantin Tănăsescu, iar Comandamentele Teritoriale ale Diviziilor 5 și 6 Infanterie au fost comandate de generalul de brigadă (rz.) Claudian Floru Ionescu și generalul de brigadă Constantin Teodorescu.
Comandamentul III Teritorial (1916-1918) () [Corola-website/Science/337293_a_338622]
-
Benone Anastasiu și Constantin Orezeanu. În anul 1917 la comanda comandamentului s-a aflat generalul de divizie Constantin Tănăsescu, iar Comandamentele Teritoriale ale Diviziilor 5 și 6 Infanterie au fost comandate de generalul de brigadă (rz.) Claudian Floru Ionescu și generalul de brigadă Constantin Teodorescu.
Comandamentul III Teritorial (1916-1918) () [Corola-website/Science/337293_a_338622]
-
nerăbdare ordinul de a trece Prutul.” Îmbrăcînd masca protectorului creștinilor din componența Imperiului Otoman, Rusia întreprindea către anul 1827 măsuri energice pentru a declanșa războiul și a-și asigura victoria în acest diferend. În acest scop, la începutul aceluiași an generalul Kiselev îl trimite în Principatele Române pe colonelul Ivan Liprandi cu misiunea de a spiona și a colecta informații utile despre forțele inamice. Acesta, la rîndul său, a reușit să organizeze o rețea bine organizată de spioni care au informat
Cauzele și desfășurarea Războiului ruso-turc din 1828- 1829 () [Corola-website/Science/337295_a_338624]
-
minții Balcani, iar în Caucaz era prevăzut și un plan de ofensivă . Planurile militare rusești în cadrul acestui deziderat au fost întocmite în 1827 de către Șeful Statului-major baronul I. Diebici, care le va transmite Comandantului suprem al armatei a II-a generalului Wittghenstein . Planul definitiv a fost emis abia la 22 martie 1828. Conform acestora, pentru început urmau să fie ocupate Principatele Române în trei direcții, după care urma trecerea Dunării, în scurt timp ocuparea Balcanilor Mici, apoi ocuparea Adrianopolului și în
Cauzele și desfășurarea Războiului ruso-turc din 1828- 1829 () [Corola-website/Science/337295_a_338624]
-
rîs cînd am venit și nici n-oi plînge cînd s-or duce” . Operațiile militare încep la 25 aprilie 1828 prin trecerea Prutului în Principatele Române a trei coloane armate din corpul 6 și 7 armat: • Prima coloană, sub comanda generalului Kreiț a trecut prin Sculeni și în aceeași zi a ocupat Iașul, iar la 30 aprilie au ajuns la Focșani; Coloana a II-a, sub comanda generalului Liudingauzen-Wolf, a trecut Prutul pe la punctul Leca și s-a îndreptat spre Fălci
Cauzele și desfășurarea Războiului ruso-turc din 1828- 1829 () [Corola-website/Science/337295_a_338624]
-
trei coloane armate din corpul 6 și 7 armat: • Prima coloană, sub comanda generalului Kreiț a trecut prin Sculeni și în aceeași zi a ocupat Iașul, iar la 30 aprilie au ajuns la Focșani; Coloana a II-a, sub comanda generalului Liudingauzen-Wolf, a trecut Prutul pe la punctul Leca și s-a îndreptat spre Fălci, ajungînd la 30 aprilie la Brăila; Ce-a de-a III-ea coloană trece Prutul prin Vadul-lui-Isac. Sub comanda generalului Geismar la 26 aprilie trece Siretul la Maximen
Cauzele și desfășurarea Războiului ruso-turc din 1828- 1829 () [Corola-website/Science/337295_a_338624]