94,359 matches
-
să se aplice de la aceeași dată. (5) Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului Vamal, ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: Articolul 1 (1) Se deschide un contingent tarifar anual de 2 558 tone cu scutirea drepturilor vamale pentru importurile comunitare de "preparate sau conserve de ton, ton dungat (FR lstao) sau alți pești din genul Euthynnus", sub altă formă decât întregi sau în bucăți, clasificați cu codul NC 1604 20 70. (2) Se deschide un contingent tarifar anual de
32006R0847-ro () [Corola-website/Law/295299_a_296628]
-
dungat (FR lstao) sau alți pești din genul Euthynnus", sub altă formă decât întregi sau în bucăți, clasificați cu codul NC 1604 20 70. (2) Se deschide un contingent tarifar anual de 2 275 tone cu scutirea drepturilor vamale pentru importurile comunitare de "preparate sau conserve de sardine, bonite (FR bonites), scombride din speciile Scomber scombrus și Scomber japonicus și pești din specia Orcynopsis unicolor", sub altă formă decât întregi sau în bucăți, clasificați cu codul NC 1604 20 50. Articolul
32006R0847-ro () [Corola-website/Law/295299_a_296628]
-
1604 20 50. Articolul 2 Contingentele tarifare stabilite la articolul 1 se aplică după cum urmează: 1. din contingentul tarifar de 2 558 tone, menționat la articolul 1 alineatul (1), se alocă 1 816 tone, cu numărul de ordine 09.0704, importurilor provenind din Thailanda; cealaltă parte, adică 742 tone, se alocă importurilor provenind din toate țările, cu numărul de ordine 09.0705; 2. din contingentul tarifar de 2 275 tone, menționat la articolul 1 alineatul (2), se alocă 1 410 tone
32006R0847-ro () [Corola-website/Law/295299_a_296628]
-
se aplică după cum urmează: 1. din contingentul tarifar de 2 558 tone, menționat la articolul 1 alineatul (1), se alocă 1 816 tone, cu numărul de ordine 09.0704, importurilor provenind din Thailanda; cealaltă parte, adică 742 tone, se alocă importurilor provenind din toate țările, cu numărul de ordine 09.0705; 2. din contingentul tarifar de 2 275 tone, menționat la articolul 1 alineatul (2), se alocă 1 410 tone, cu numărul de ordine 09.0706 importurilor provenind din Thailanda; cealaltă
32006R0847-ro () [Corola-website/Law/295299_a_296628]
-
742 tone, se alocă importurilor provenind din toate țările, cu numărul de ordine 09.0705; 2. din contingentul tarifar de 2 275 tone, menționat la articolul 1 alineatul (2), se alocă 1 410 tone, cu numărul de ordine 09.0706 importurilor provenind din Thailanda; cealaltă parte, adică 865 tone, se alocă importurilor provenind din toate țările, cu numărul de ordine 09.0707. Articolul 3 (1) Originea este determinată în conformitate cu dispozițiile în vigoare în Comunitate. (2) Acceptarea în beneficiul contingentelor tarifare alocate
32006R0847-ro () [Corola-website/Law/295299_a_296628]
-
de ordine 09.0705; 2. din contingentul tarifar de 2 275 tone, menționat la articolul 1 alineatul (2), se alocă 1 410 tone, cu numărul de ordine 09.0706 importurilor provenind din Thailanda; cealaltă parte, adică 865 tone, se alocă importurilor provenind din toate țările, cu numărul de ordine 09.0707. Articolul 3 (1) Originea este determinată în conformitate cu dispozițiile în vigoare în Comunitate. (2) Acceptarea în beneficiul contingentelor tarifare alocate Thailandei depinde de prezentarea unui certificat de origine ce respectă condițiile
32006R0847-ro () [Corola-website/Law/295299_a_296628]
-
Regulamentul (CE) nr. 695/2006 al Consiliului din 5 mai 2006 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 397/2004 de instituire a unui drept antidumping definitiv la importurile de lenjerie de pat din bumbac originară din Pakistan CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, având în vedere Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care
32006R0695-ro () [Corola-website/Law/295257_a_296586]
-
la importurile de lenjerie de pat din bumbac originară din Pakistan CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, având în vedere Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene1 (denumit în continuare "regulament de bază"), în special articolul 11 alineatul (3), având în vedere propunerea Comisiei prezentată după consultarea comitetului consultativ, întrucât: A. PROCEDURA 1
32006R0695-ro () [Corola-website/Law/295257_a_296586]
-
3), având în vedere propunerea Comisiei prezentată după consultarea comitetului consultativ, întrucât: A. PROCEDURA 1. Ancheta precedentă (1) Prin Regulamentul (CE) nr. 397/20042 (denumit în continuare "regulament definitiv"), Consiliul a instituit un drept antidumping definitiv de 13,1 % la importurile de lenjerie de pat din bumbac, pur sau în amestec cu fibre sintetice sau artificiale sau de in (fără ca inul să fie majoritar), înălbită, colorată sau imprimată, originară din Pakistan. (2) Această măsură a fost instituită pe baza datelor disponibile
32006R0695-ro () [Corola-website/Law/295257_a_296586]
-
valorile normale și prețurile de export, s-au luat în considerare în mod corespunzător, sub formă de ajustări, diferențele care afectează comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au operat ajustări în temeiul impunerilor la import și al impozitelor indirecte, al rabaturilor și reducerilor, al costurilor de transport, de asigurare, de manipulare, de încărcare și al costurilor auxiliare, al costului creditului, al comisioanelor și al conversiunii monedelor, atunci când acestea s-au dovedit a fi rezonabile, precise
32006R0695-ro () [Corola-website/Law/295257_a_296586]
-
în acesta atunci când produsul a fost destinat consumului din țara exportatoare și rambursate atunci când produsul a fost exportat către Comunitate. În cursul prezentei anchete, s-a constatat că sumele rambursate de autoritățile publice pakistaneze depășesc cu mult valorile impunerilor la import sau ale impozitelor indirecte achitate pentru materialele încorporate în produsul în cauză. (54) Exportatorii din eșantion au susținut că autoritățile publice pakistaneze au introdus un nou sistem de calcul al rambursării drepturilor de import achitate de producători-exportatori. Acest nou sistem
32006R0695-ro () [Corola-website/Law/295257_a_296586]
-
depășesc cu mult valorile impunerilor la import sau ale impozitelor indirecte achitate pentru materialele încorporate în produsul în cauză. (54) Exportatorii din eșantion au susținut că autoritățile publice pakistaneze au introdus un nou sistem de calcul al rambursării drepturilor de import achitate de producători-exportatori. Acest nou sistem aplică anumite norme pentru stabilirea sumei rambursabile. (55) Noul regim a fost examinat pentru a se stabili dacă există o legătură directă între dreptul achitat de producători-exportatori și materialul încorporat fizic în produsul similar
32006R0695-ro () [Corola-website/Law/295257_a_296586]
-
regim a fost examinat pentru a se stabili dacă există o legătură directă între dreptul achitat de producători-exportatori și materialul încorporat fizic în produsul similar, destinat consumului din țara exportatoare. Atunci când exportatorii din eșantion au putut arăta că drepturile de import fuseseră rambursate, instituțiile comunitare au acceptat cererea de ajustare a valorii normale, după caz, cu condiția ca sumele solicitate să fi fost efectiv suportate de produsul similar și materialele încorporate fizic în acesta, atunci când produsul a fost destinat consumului din
32006R0695-ro () [Corola-website/Law/295257_a_296586]
-
unul dintre exportatorii din eșantion, și nu a dreptului mediu ponderat, în mod evident, mai reprezentativ pentru industrie în ansamblul ei, ar fi contrară obiectivelor eșantionării. Oricum, în temeiul articolului 9 alineatul (6) din regulamentul de bază, dreptul antidumping aplicabil importurilor provenind de la exportatorii care s-au făcut cunoscuți, dar care nu au fost incluși în eșantion, nu poate depăși marja de dumping medie ponderată stabilită pentru părțile incluse în eșantion. În afară de aceasta, instituțiile comunitare au ca practici constante să aplice
32006R0695-ro () [Corola-website/Law/295257_a_296586]
-
practici constante să aplice marja medie ponderată. Ținând seama de cele menționate anterior, această cerere se respinge. (61) Pentru a stabili marja de dumping reziduală, a trebuit evaluat, mai întâi, gradul de cooperare. În urma unei comparații dintre datele Eurostat privind importurile originare din Pakistan și răspunsurile la chestionarul de eșantionare, s-a constatat că nivelul de cooperare a fost ridicat (peste 80 %). Prin urmare, în absența unor indicatori care să arate că celelalte societăți au practicat dumpingul într-o măsură mai
32006R0695-ro () [Corola-website/Law/295257_a_296586]
-
disponibile ar reieși că s-au schimbat concluziile verificate în țara terță sau ca acestea sunt inexacte. 6. Concluzie (65) Având în vedere cele menționate anterior, este necesar să se modifice măsurile antidumping în vigoare la momentul de față, aplicabile importurilor de produs în cauză, originar din Pakistan, pentru a reflecta noile marje de dumping stabilite. (66) În conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, drepturile nu ar trebui să depășească marja de dumping stabilită, ci ar trebui să fie
32006R0695-ro () [Corola-website/Law/295257_a_296586]
-
alineatul (4) din regulamentul de bază. (71) Un producător-exportator pakistanez a oferit un angajament de preț. Cu toate acestea, lenjeria de pat este compusă din sute de tipuri de produse diferite, prezentând anumite caracteristici care nu sunt ușor identificate la import. Prin urmare, este aproape imposibil să se stabilească un preț de import minim, valabil pentru fiecare tip de produs, care să poată face obiectul unei supravegheri adecvate din partea Comisiei și al controlului autorităților vamale ale statelor membre. În aceste împrejurări
32006R0695-ro () [Corola-website/Law/295257_a_296586]
-
un angajament de preț. Cu toate acestea, lenjeria de pat este compusă din sute de tipuri de produse diferite, prezentând anumite caracteristici care nu sunt ușor identificate la import. Prin urmare, este aproape imposibil să se stabilească un preț de import minim, valabil pentru fiecare tip de produs, care să poată face obiectul unei supravegheri adecvate din partea Comisiei și al controlului autorităților vamale ale statelor membre. În aceste împrejurări, s-a considerat că este imposibil de pus în practică un angajament
32006R0695-ro () [Corola-website/Law/295257_a_296586]
-
au apărut două categorii de mărimi, în funcție de prada vânată: câinii cu greutate de 13-16 kg erau folosiți pentru vânarea bursucilor și mistreților, iar cei mai mici, cu greutatea de 7-10 kg, erau eficienți in vânarea vulpilor și a iepurilor sălbatici. Importul de teckeli in Statele Unite a început în 1885. Teckelul este prețuit pentru calitățile sale de vânător și pentru temperamentul său. Se spune că teckelul ar fi original din Germania, dar cercetătorii americani din Egipt susțin că au găsit în mormintele
Teckel () [Corola-website/Science/310036_a_311365]
-
de stat • În 2008, un român a consumat în medie 93 de litri de bere, cu 4 litri mai mult decât în 2007, România numărându-se printre primele 10 țări din Europa la consumul de bere pe cap de locuitor • Importurile s-au situat sub 2,5%, românii consumând, cu preponderență, mărci din producția internă de bere În 2009, InBev România deține două fabrici de bere, la Ploiești și Blaj, are peste 750 de angajați și o rețea de distribuție națională
InBev () [Corola-website/Science/309055_a_310384]
-
neruse. Într-un sens mai larg, rusificarea este folosită pentru numirea influenței limbii ruse asupra limbilor slave, baltice sau a altor limbi vorbite în regiunile care au fost sau continuă să fie controlate de Rusia, care au dus la apariția importurilor lingvistice masive în unele limbi, așa cum este limba bielorusă sau limba ucraineană. În sens istoric, termenul se referă la politicile oficiale sau neoficiale din Imperiul Rus și Uniunea Sovietică cu privire națiunile constituente ale țării și la minoritățile naționale de
Rusificare () [Corola-website/Science/309066_a_310395]
-
țării în centrul unei regiuni puternic industrializate fac ca Belgia să fie una dintre primele zece țări în clasamentul comerțului internațional. Economia este caracterizată de o forță de muncă foarte productivă, un PIB ridicat și exporturi importante. Principalele produse de import sunt: alimente, echipamente industriale, produse petroliere și chimice, diamante brute, îmbrăcăminte și accesorii și textile. Principalele produse de export sunt automobilele, produse alimentare, oțel, produse petroliere, mase plastice, textile, diamante finisate. Economia este puternic orientată spre sectorul serviciilor, dar prezintă
Economia Belgiei () [Corola-website/Science/309102_a_310431]
-
указ), a fost un decret secret ("ukaz") al țarului Alexandru al II-lea al Rusiei emis în 1876, prin care se interzicea folosirea limbii ucrainene (așa-numitul dialect malorus) pentru lucrările tipărite, cu excepția retipăririi documentelor vechi. Ukazul interzicea de asemenea importul de publicații, punerea în scenă a pieselor de teatru sau ținerea de conferințe în limba ucraineană. Ukazul își datorează numele orașului Bad Ems din Germania, unde a fost promulgat actul. La sfârșitul deceniului al șaptelea al secolului al XIX-lea
Ukazul de la Ems () [Corola-website/Science/309170_a_310499]
-
în stațiunea balneară Bad Ems în mai 1876, țarul a semnat un act care avea să devină cunoscut ca „”, prin care extindeau prevederile circularei ministrului de interne asupra tuturor cărților și versurilor cântecelor scrise în „dialectul malorusian” și se interzicea importul unor asemenea materiale. Conferințele publice, piesele de teatru și spectacolele muzicale în limba ucraineană au fost interzise, profesorii suspecți au fost îndepărtați din posturi, iar organizațiile și ziarele ucrainene considerate periculoase au fost închise. Promulgarea ukazului a fost făcută simultan
Ukazul de la Ems () [Corola-website/Science/309170_a_310499]
-
s-a angajat să preia și datoriile Petromidia, care se ridicau la acel moment la o cifră de 340 milioane dolari, jumătate (169 milioane) reprezentând obligații restante la bugetul de stat și cealaltă jumătate (171 milioane) datorii către bănci în urma importurilor de țiței din anii precedenți. După preluarea rafinăriei de către Grupul Rompetrol, în baza hotărârii AGA din 26 februarie 2001 și a Actului adițional nr. 21 la Actul constitutiv al societății, rafinăria și-a schimbat denumirea în cea de SC Rompetrol
Petromidia () [Corola-website/Science/309229_a_310558]