94,359 matches
-
gaze naturale al României în anul 2006 a fost de 17 miliarde metri cubi din care 70% de proveniență internă și 30% (5,1 - miliarde m³) din import. Proveniența acestei cantități de gaze naturale este după cum urmează: În 2014 însă importul de gaze a scăzut la doar 1 mlrd m³, adică 7,5% din consumul total al României. La fel s-a înregistrat și o scădere consumului la 12 mlrd. m³ . Principalul motiv al scăderii consumului și al importurilor a fost
Gazele naturale în România () [Corola-website/Science/310422_a_311751]
-
2014 însă importul de gaze a scăzut la doar 1 mlrd m³, adică 7,5% din consumul total al României. La fel s-a înregistrat și o scădere consumului la 12 mlrd. m³ . Principalul motiv al scăderii consumului și al importurilor a fost ajustarea sectorului industrial, cu precădere chimia și petrochimia. Iar structura gazelor din producția internă intrate în consum în luna septembrie 2014 a fost: Gazele naturale asigură aproximativ 40% din consumul de energie al României. Piața gazelor a depașit
Gazele naturale în România () [Corola-website/Science/310422_a_311751]
-
se află Distrigaz Nord cu 47,53% și Distrigaz Sud cu 46,68%, urmați la mare distanță de Congaz cu 0,97%, Petrom Distribuție cu 0,84%, Gaz Est Vaslui cu 0,79% și Vital Gaz cu 0,39%. În ce privește importurile de gaze naturale, în funcție de cantitatea de gaz importată, clasamentul este următorul: Distrigaz Sud - 30,59%, Distrigaz Nord - 26,76%, Romgaz - 13,87%, Wiee Romania - 11,19%, Electrocentrale București - 11,09%, Transgaz - 2,77%, Termoelectrica- 2,07%. Toate importurile de gaze
Gazele naturale în România () [Corola-website/Science/310422_a_311751]
-
39%. În ce privește importurile de gaze naturale, în funcție de cantitatea de gaz importată, clasamentul este următorul: Distrigaz Sud - 30,59%, Distrigaz Nord - 26,76%, Romgaz - 13,87%, Wiee Romania - 11,19%, Electrocentrale București - 11,09%, Transgaz - 2,77%, Termoelectrica- 2,07%. Toate importurile de gaze naturale din România se fac de pe piața din Rusia, de la compania Gazprom. Capacitatea de înmagazinare a gazelor în 2006 este de aproximativ 3 miliarde metri cubi, în cele 8 depozite existente. În anul 2000 capacitatea era de 1
Gazele naturale în România () [Corola-website/Science/310422_a_311751]
-
în 2010. Celălalt mare producător de gaze din România, compania de stat Romgaz, produce cantități similare. România produce anual circa 11 miliarde metri cubi de gaze naturale. Consumul intern este acoperit atât din producția Romgaz și Petrom, cât și prin importuri exclusiv din Rusia, de la grupul Gazprom. Spre sfârșitul anilor '70 și în anii '80, România producea peste 30 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an, cu vârfuri ajungând la 35 de miliarde, însă producția a scăzut anual după 1990
Gazele naturale în România () [Corola-website/Science/310422_a_311751]
-
de explorare vor începe lucrările în Marea Neagră, potrivit oficialilor Agenției Naționale pntru Resurse Minerale (ANRM). Companiile OMV Petrom și Exxon Mobil au anunțat pe 23 februarie 2012 descoperirea unui important zăcământ de gaze naturale în Marea Neagră care ar putea acoperi importurile României pe 20 de ani. Zăcământul descoperit de cele două companii în Marea Neagră a fost estimat inițial la 42-84 miliarde de metri cubi, echivalent cu consumul total al României pe 3-6 ani. Piața românească a gazelor este în 2012 de
Gazele naturale în România () [Corola-website/Science/310422_a_311751]
-
ia în calcul și calitatea, iar consumul final se stabilește înmulțind volumul de gaze utilizat cu puterea calorifică. Aceasta variază pe teritoriul țării în funcție de zăcământul de unde provine gazul, de depozitul unde a fost înmagazinat sau dacă a fost adus din import. În România, puterea calorifică are o medie de 10,6 kWh pe metru cub și variază cu circa 10%. Un client casnic consumă, într-un an, circa 1.200-1.500 de metri cubi, din care aproximativ 300 de metri cubi
Gazele naturale în România () [Corola-website/Science/310422_a_311751]
-
2009, în România existau trei milioane de consumatori de gaze naturale. În anul 2011, piața locală a consumat 14,2 miliarde de metri cubi de gaze, din care 10,6 miliarde de metri cubi au însemnat producția internă, restul reprezentând importurile rusești. Evoluția consumului, producției și importurilor de gaze naturale în perioada 1987 - 2006, în miliarde de metri cubi: Pentru anul 2015 consumul prognozat este de 21,5 miliarde m³, iar pentru anul 2025, 24 miliarde m³. Din consumul total al
Gazele naturale în România () [Corola-website/Science/310422_a_311751]
-
de consumatori de gaze naturale. În anul 2011, piața locală a consumat 14,2 miliarde de metri cubi de gaze, din care 10,6 miliarde de metri cubi au însemnat producția internă, restul reprezentând importurile rusești. Evoluția consumului, producției și importurilor de gaze naturale în perioada 1987 - 2006, în miliarde de metri cubi: Pentru anul 2015 consumul prognozat este de 21,5 miliarde m³, iar pentru anul 2025, 24 miliarde m³. Din consumul total al României de 17 miliarde m³ din
Gazele naturale în România () [Corola-website/Science/310422_a_311751]
-
metri cubi: Pentru anul 2015 consumul prognozat este de 21,5 miliarde m³, iar pentru anul 2025, 24 miliarde m³. Din consumul total al României de 17 miliarde m³ din anul 2006, aproximativ 5 miliarde m³ (30%) au fost din import. Pe termen mediu și lung, România va fi dependentă de gaze de import. Cantitatea de gaze necesară de a fi importat va fi în anul 2015 de 13,6 miliarde m³, iar în anul 2025 de 18,5 miliarde m³
Gazele naturale în România () [Corola-website/Science/310422_a_311751]
-
iar pentru anul 2025, 24 miliarde m³. Din consumul total al României de 17 miliarde m³ din anul 2006, aproximativ 5 miliarde m³ (30%) au fost din import. Pe termen mediu și lung, România va fi dependentă de gaze de import. Cantitatea de gaze necesară de a fi importat va fi în anul 2015 de 13,6 miliarde m³, iar în anul 2025 de 18,5 miliarde m³. Conform unei alte estimări, în anul 2015 consumul de gaze în România va
Gazele naturale în România () [Corola-website/Science/310422_a_311751]
-
5 miliarde m³. Conform unei alte estimări, în anul 2015 consumul de gaze în România va ajunge la aproape 22 miliarde metri cubi/an. În con-di-țiile reducerii producției interne la circa 6 miliarde metri cubi/an, până în 2015, în-seamnă că importurile se vor ridica la aproximativ 16 miliarde metri cubi/an. Sursele de gaze naturale din import pentru România sunt următoarele: În vederea diversificării surselor de aprovizionare cu gaze naturale a României, Transgaz are în vedere realizarea următoarelor proiecte: În anul 2012
Gazele naturale în România () [Corola-website/Science/310422_a_311751]
-
ajunge la aproape 22 miliarde metri cubi/an. În con-di-țiile reducerii producției interne la circa 6 miliarde metri cubi/an, până în 2015, în-seamnă că importurile se vor ridica la aproximativ 16 miliarde metri cubi/an. Sursele de gaze naturale din import pentru România sunt următoarele: În vederea diversificării surselor de aprovizionare cu gaze naturale a României, Transgaz are în vedere realizarea următoarelor proiecte: În anul 2012, România avea o capacitate de înmagazinare de 30 de miliarde de metri cubi iar aceasta ar
Gazele naturale în România () [Corola-website/Science/310422_a_311751]
-
două miliarde mc gaze va fi capacitatea depozitului de la Roman-Mărgineni. Prețul gazelor naturale este strâns legat de prețul barilului de petrol. Prețul gazelor extrase din subsolul țării (mia de metri cubi): Prețul mediu al gazelor pe piața mondială: Prețul de import: (mia de metri cubi) Prețul plătit de consumator: Conform tarifelor din anul 2007, costul de transport este de aproximativ 7 Euro pe mia de metri cubi, iar costul de înmagazinare variază între 35 și 40 de euro. Ucraina a importat
Gazele naturale în România () [Corola-website/Science/310422_a_311751]
-
cubi, iar costul de înmagazinare variază între 35 și 40 de euro. Ucraina a importat circa 55 miliarde metri cubi anual în ultimii ani, de la Rusia, iar în anul 2008, a plătit 179,5 USD pentru mia de metri cubi. Importul gazelor naturale se realizează în prezent prin stațiile de măsurare gaze Isaccea (Județul Tulcea) și Medieșu Aurit (Județul Satu Mare) iar prin stația de la Negru Vodă (Județul Constanța) sunt exportate gazele în țările balcanice (acele cantități de gaze importate de exemplu
Gazele naturale în România () [Corola-website/Science/310422_a_311751]
-
Județul Satu Mare) iar prin stația de la Negru Vodă (Județul Constanța) sunt exportate gazele în țările balcanice (acele cantități de gaze importate de exemplu de Bulgaria și Turcia din Rusia și care doar tranzitează România). Prin punctul de la Isaccea, capaci-ta-tea de import este de 8 miliarde metri cubi/an (magistrala până la Negru Vodă având o capacitate de tranzit de 28 miliarde metri cubi/ an), iar pe la Medieșul Aurit capacitatea de import este de 4 miliarde metri cubi pe an. În prezent (decembrie
Gazele naturale în România () [Corola-website/Science/310422_a_311751]
-
și care doar tranzitează România). Prin punctul de la Isaccea, capaci-ta-tea de import este de 8 miliarde metri cubi/an (magistrala până la Negru Vodă având o capacitate de tranzit de 28 miliarde metri cubi/ an), iar pe la Medieșul Aurit capacitatea de import este de 4 miliarde metri cubi pe an. În prezent (decembrie 2009), România nu dispune de conducte de interconectare cu țările vecine, și astfel nu poate primi și nu poate oferi ajutor constând în gaze naturale. În ceea ce privește conductele de gaze
Gazele naturale în România () [Corola-website/Science/310422_a_311751]
-
următor: 17.41% - 1 persoană, 18.67% - 2 persoane, 19.85% - 3 persoane, 26.83% - 4 persoane, 10.68% - 5 persoane, 6.56% - 6 și mai multe persoane. Economia în sat o alcătuiesc agenții economici, exportul mărfurilor agricole și industriale, importul materiei prime, legăturile cu satele vecine, comerțul intern și extern realizat între cetățeni. În sat se dezvoltă proprietatea privată în ramurile: viticultura, pomicultura, apicultura, precum și sectorul zootehnic — creșterea bovinelor, porcinelor, ovinelor ș.a. În ultimii 15 ani populația cultivă legume în
Puhăceni, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305132_a_306461]
-
erau îndeplinite, pământurile urmau să fie confiscate împreună cu podgoriile și construcțiile. După formarea statului moldovenesc feudal în secolul XIV, viticultura a început să se dezvolte și a înflorit în secolul XV pe timpul domniei lui Ștefan cel Mare, care a promovat importul de soiuri de înaltă calitate și la îmbunătățirea calității vinului, care a devenit cu timpul importante mărfuri exportate din Moldova pe parcursul perioadei medievale, în special în Polonia, Ucraina și Rusia. În Lucrarea " Mâncarea și băuturile în Polonia medievală" se spune
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
țară au apărut numeroase manufacturi, care creau un deficit de resurse datorită utilizării iraționale. Intreprinderile de stat rămâneau adesea falimentare. Ca să facă față schimbărilor de structură, guvernul reformează sistemul educațional, trimite studenții peste hotare, în special Japonia și SUA, favorizează importul de tehnologii. Are loc dezvoltarea tehnologiilor informaționale, telecomunicațiilor, biotehnologiilor, sectorului medical. În districtul Haidian, la nord de Beijing a fost creată "Silicon Valley" chineză. Dezvoltarea economică are și efecte secundare, în zonele rurale, nivelul șomajului depășește de 2 ori indicii
Economia Chinei () [Corola-website/Science/306026_a_307355]
-
de euro în 2005 la 400 de euro în 2011. În relațiile cu Uniunea Europeană, exporturile din cele 27 de state membre UE către China au crescut la 78 miliarde euro în 2008, comparativ cu 26 miliarde euro în 2000, în timp ce importurile din China au crescut de la 75 miliarde euro la 248 miliarde euro în aceeasi perioadă. Valoarea schimburilor comerciale dintre țările din Africa și China s-au ridicat la un nou record în anul 2010, ajungând la 114,8 miliarde de
Economia Chinei () [Corola-website/Science/306026_a_307355]
-
Tratatul de la Balta-Liman din 1838 a fost un tratat comercial semnat între Imperiul Otoman și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei care reglementa comerțul internațional. Taxele comerciale au fost stabilite la 5% la importuri, 12% la exporturi și 3% la bunurile aflate în tranzit. Otomanii au mai fost de asemenea de acord cu abolirea monopolurilor comerciale. În 1831, Ibrahim Pașa, fiul lui Muhammad Ali al Egiptului, a condus o expediție militară încununată de succes
Tratatul de la Balta-Liman (1838) () [Corola-website/Science/306114_a_307443]
-
care a afectat Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, dar și datorită invaziei gândacilor de Colorado, problema aprovizionării cu alimente a populației britanice se punea cu acuitate. În consecință, legea protecționistă numită „Corn Law” a fost abolită, deschizându-se posibilitatea importului de cereale din Europa. Principatele Dunărene dispuneau de importante stocuri de cereale, însă accesul la Marea Neagră era controlat de Imperiul Otoman și Imperiul Rus. Principala rută continentală care ar fi permis transportul unor mari cantități de cereale era fluviul Dunărea
Comisia Europeană a Dunării () [Corola-website/Science/306148_a_307477]
-
concepțiile lui Mitiță Constantinescu s-au axat pe problema dezechilibrelor economiei românești, propunând o serie de soluții de natură tehnocratic-dirijistă. A elaborat teoria economică a dublei industrializări care, în viziunea sa, se referea la producția industrială de bunuri pentru înlocuirea importurilor și pentru creerea produselor destinate exportului. Potrivit concepției lui Constantinescu, planul de refacere economică a României în perioada interbelică cuprindea două secțiuni: Planul politicii comerciale externe și Planul de reorganizare a producției naționale. El susține ideea industrializării și elaborează un
Mitiță Constantinescu () [Corola-website/Science/306219_a_307548]
-
economică gândită de M. Constantinescu pentru România propunea seturi de soluții adaptate realităților interne și tendințelor internaționale, fiind dezvoltată în jurul a șase imperative considerate primordiale: 1. dubla industrializare și crearea complexului industrial național; 2. îmbunătățirea producției agricole; 3. controlul asupra importurilor; 4. creșterea importului de materii prime, semifabricate, produse necesare apărării și producției naționale civile; 5. organizarea exportului și ameliorarea orientării sale geografice; 6. realizarea unei politici economice unitare pentru toate sectoarele interdependente ale economiei. În termeni actuali, autorul identifică de
Mitiță Constantinescu () [Corola-website/Science/306219_a_307548]