9,487 matches
-
ca în fiecare oraș să fie eliminați și să se retragă gradul oricărui militar care nu va accepta să aducă jertfe demonilor. În aceste condiții înțelegem ura mocnită în suflet contra creștinilor, tăinuită latent. Era evident că: Nu s-a abținut... niciodată... de la persecutarea creștinilor... Iar această persecuție era în același timp ascunsă și pe față. Căci în vorbe era deghizată, iar în fapte pe cât se poate de evidentă. Deși persecuția liciniană (320-324) poate fi considerată drept un adaos la cea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de soarta lor, murind pe câmpiile Persiei, la Ctesiphon (363). Repugnându-i ideea de a trece în istorie cu numele de tiran, a evitat să cadă în excesele lui Dioclețian, și a dezlănțuit o persecuție în surdină, nereușind să se abțină de la condamnarea la moarte a unora: Theodoretus la Alexandria, Basilius la Ancyra, Heupsychius la Damasc, în Capadocia, Macedonius, Theodorus și Tatianus în Phrigia; Eusebius, Nestabios și Zenon la Gaza, Marcus la Aretusa, Emilianus la Durostorum, Cyrillus și unele fecioare la
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de acțiuni umane, este o utopie. Prin urmare, încă o dată, pentru a îl înțelege pe Kenneth Burke, trebuie să intrăm în "jocul" său nu e nici prima, nici ultima dată când procedăm astfel și să îl credem, provizoriu, "pe cuvânt", abținându-ne de la orice interogare a "viziunii despre lume" care face posibil accesul său la discurs în genere pe calea clară, lipsită de ascunzișuri, de scurtături sau de obstacole a convingerii că limbajul exprimă realitatea, unica realitate disponibilă criticismului retoric, realitatea
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
devine un loc al sugerării prin forme a unei semnificații, care să dea de gândit privitorului“. Ai pus degetul pe adevărul fundamental al Artei, Ioane, l-ai subliniat în continuare și ți-ai zidit cartea pe el. Nu mă pot abține să-ți mulțumesc pentru asta, chiar dacă am fost amândoi, de o viață, pe aceeași baricadă și știm că, oricât s-ar clama pe tema asta, arta nu este un joc, un joc și atât, arta cuprinde, desigur, un anumit procent
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
Realismul structural încearcă să "facă abstracție de toate atributele statelor, cu excepția capacităților lor" (Waltz 1979:99), cu scopul de a evidenția impactul anarhiei și distribuția capacităților. "Structura internațională apare din interacțiunea statelor, iar apoi le constrânge pe acestea să se abțină de la anumite acțiuni, împingându-le în același timp către alte acțiuni" (1991:29). Prin urmare, în ciuda unor variații mari privind atributele și interacțiunile dintre state, există o "asemănare izbitoare a calității vieții internaționale de-a lungul mileniilor" (1979:66). Structurile
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pentru că nu pot face rău. (Viața arată că suntem, Într-adevăr, tentați să credem că cei care nu fac răul numai pentru faptul că nu pot au toate șansele să treacă În ochii celorlalți drept buni. Dar a te putea abține să faci răul nu Înseamnă neapărat că ești În stare să fii, În același timp, și bun sau generos.) „Ai comis păcatul când te-ai oprit să-l faci numai pentru că nu este permis.” (Ovidiu) Cea mai nobilă răzbunare este
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
trebuie să fie, prin urmare, ca „sarea În bucate”, adică să dea remarcelor noastre farmec, spirit, prilej de Încântare: „Glumele să-ți fie cumpătate, Întocmai ca și sarea În bucate”.) „Spiritualul: ...e cel ce are destul spirit pentru a se abține de a avea prea mult.” (A. Maurois) În fiecare glumă este și un sâmbure de adevăr. (Glumele și-au câștigat, Într-adevăr, meritul de a fi considerate vorbe cu subînțeles, deoarece, sub aparența râsului nevinovat, ele ridiculizează un lucru ce
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
psihică a principiului sexual bărbătesc, cu atât aceasta dorește mai mult emanciparea (de exemplu, George Sand, care a fost o femeie cu un puternic element bărbătesc, s-a simțit atrasă de lirismul muzicii lui Chopin, dar nu s-a putut abține să-l domine sub raport psihologic). Μ Când Într-un om există un solid fond moral, acesta are putere de destin, În sensul că se Înfăptuiește de la sine: cel În cauză nu se poate sustrage imperativelor Înscrise În fibra sa
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pacient mai sensibil decât alții: „Domnule doctor, mi-ați putea da un medicament care să mă facă nesimțitor față de ipocriziile celor din jur?”. Comentariul este de prisos, deoarece se știe că nu este leac pentru cel care nu se poate abține să resimtă În sufletul său rușinea faptei altuia mai mult decât acesta este capabil să o resimtă. Μ Cea mai cumplită neputință este aceea a vârstei când nu mai poți să te gândești la altceva decât la moartea care-ți
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
o mai mică putere asupra existenței noastre. Μ Dezvăluirea prin somn de către unii oameni a unui rău făcut dovedește prezența unui suflet pârjolit de mustrări În timpul zilei. Μ Ciudățenia firii unora Îi face să nu aibă mândria de a se abține să facă o nelegiuire, dar au În schimb orgoliul de a nu suporta situația unui acuzat care trebuie să fie supus umilinței de a se dezvinovăți. Μ „De ce mi se Întâmplă tocmai mie?” Poate că nu Întâmplător un fapt ni
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
părerea pe care mi-am făcut-o despre cărțile citate, indiferent dacă mi-au trecut sau nu prin mâini. Nu există Într-adevăr nici un motiv, din moment ce susțin ideea că aprecierea unei cărți nu implică lectura ei prealabilă, pentru a mă abține să-mi spun părerea despre cele care se intersectează cu propria-mi carte, chiar dacă nu le cunosc bine sau nu am auzit niciodată vorbindu-se despre ele. Acest nou sistem de notații - care sper că va fi adoptat Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Îi sunt la fel de indiferente ca și subiectul și nu e nicidecum reținută de teama, atunci când se interesează de o singură carte, de a nu da senzația că le disprețuiește pe celelalte. În al doilea caz, persoana care nu citește se abține de la aceasta pentru a sesiza, la fel ca bibliotecarul lui Musil, esențialul cărții, care Înseamnă situarea ei În raport cu celelalte. Procedând astfel, nu se dezinteresează deloc de carte, dimpotrivă. Înțelegerea legăturii strânse dintre conținut și situare o determină să acționeze În
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
activitatea proprie a țesăturii Înseși a textului său. Lovitura de geniu a lui Valéry este că teoretizează practica sa de lectură, arătând că ea e reclamată de autorul pe care Înțelege să nu-l citească și că faptul că se abține să-l citească e pe deasupra cel mai potrivit compliment pe care poate să i-l facă. Fără să se simtă deloc stânjenit, abia dacă ascunde În Încheierea articolului său, atunci când Îi omagiază pe „autorii dificili” pe care nimeni nu Îi
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
celorlalte texte pe care Valéry le consacră scriitorilor, Îndemnându-ne să ne Întrebăm dacă i-a citit sau dacă cel puțin i-a răsfoit cât de cât. Din momentul În care Valéry recunoaște că citește puțin și că nu se abține totuși de la a-și exprima părerea, cea mai neînsemnată dintre afirmațiile sale critice, oricât de banală, devine suspectă. Din acest punct de vedere, omagiul adus celui de-al treilea nume mare al literelor din prima jumătate a secolului XX, Bergson
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
supraabundentă, În vreme ce mizeria, angoasele, constrângerile de tot felul Înfrâng sau descurajează inițiativele spiritului, Bergson pare deja să aparțină unei vârste revolute, iar numele său să reprezinte ultimul mare nume din istoria inteligenței europene. După cum se vede, Valéry nu se poate abține să nu Încheie cu maliție, formula entuziastă „ultimul mare nume din istoria inteligenței europene” nereușind decât cu greu să atenueze duritatea celei care o precedă și care Îl plasează binevoitor pe Bergson Într-o „vârstă revolută”. Ne putem teme, citind
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
FIX ȘI CHIAR DACĂ I-AI LEGA O SFOARĂ PĂTATĂ CU CERNEALĂ NU I-AI PUTEA STĂVILI MIȘCAREA. Așadar, dacă prinzi curaj, nu există nici un motiv să nu spui sincer că nu ai citit o carte sau alta, nici să te abții să Îți spui părerea despre ea. Să nu fi citit o carte este cel mai obișnuit caz Închipuit, precum și să accepți fără jenă o etapă de pregătire ca să te interesezi de ceea ce face cu adevărat miza jocului, nu o carte
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
la Lucien, iar apoi la Étienne, rânjind: - Se vede că domnul are norocul să nu fie un om de litere.” Suprins că unei cărți care nu a fost citită i s-a putut consacra un articol, Lucien nu se poate abține să nu-l Întrebe pe Lousteau cum socotește că Își poate ține promisiunea facută directorului ziarului: „- Și cu articolele ce-o să faci? Întrebă Lucien după ce se urcară În trăsura care-i ducea spre Palais-Royal. - Ei, o să-i dau rasol. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
o mie de franci, le puse pe o farfurie și i le oferi lui Lucein cu un gest curtenitor, spunându-i: Domnul e mulțumit? Da, zise poetul, năpădit de o fericire necunoscută la vederea acelei sume nesperate. Abia se putea abține, dar Îi venea să cânte, să sară, să creadă În lampa fermecată, În povești; credea În sfârșit În geniul lui. Prin urmare Margaretele Îmi aparțin, zise editorul; dar mai ataci cumva vreo publicație de-a mea? Margaretele Îți aparțin; dar
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
ce a zis despre del Sartro și că Îi face plăcere adesea să scornească povești și să se distreze pe seama naivității oamenilor: Estetul nu Își mai Încăpea În piele de bucurie. Ascultam conversația pe verandă și nu m-am putut abține să nu-mi imaginez ce urma să scrie În ziua aceea stăpânul meu În Jurnalul lui. Singura plăcere a acestui estet era de a-i păcăli pe oameni născocind o poveste oarecare. Fără să dea impresia că Îi pasă cât
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
judecat. Așa, omul este adus, În reprezăntările artistice, la locul lui, ființă naturală: animal care se deosebește de colegii lui de regn prin simplul fapt - esențial totuși - că gîndește În sens fenomenologic, aducînd la conștiință, ceea ce face, și care se abține să facă mereu ceea ce ar vrea să facă. Acest dublaj reflexiv al oricărei manifestări umane are astăzi rolul de a scoate umanul de sub incidența oricărei autorități alta decît propriul liber-arbitru. Unul dintre motivele solide pentru care se scrie astăzi literatură
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
iubită la rându-i decât dacă și le va ascunde și va mima indiferența superioară. După eforturi de disimulare supraomenești care reușesc s-o păcălească pe micuța Elena - italianca -, Amélie (presupunem, căci micuța protagonistă nu are nume) nu se poate abține să nu-și mărturisească iubirea idolului și să nu piardă astfel tot ce câștigase În luni: orgoliu Înfânt - iubire imposibilă. Autoarea recidivează În Attentat (1997), conchizând Însă antifrastic qu’il n’y a pas d’amour impossible. Aici e vorba
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Legendre Este inutil să-l criticăm îndelung pe Legendre. Se va observa numai că defectul metodei nu este decît reversul calităților sale strălucitoare: reperînd de foarte departe, de foarte sus, el aplatizează din nou actualitatea în mod magistral... și se abține să o analizeze cu aceeași minuțiozitate ca decretele lui Grațian. Nu uităm inspirația sa, dar vom prefera aici să făurim arme cu bătaie mijlocie, lovind ținta "comunicare" în mod mai precis. III. Trei metafore, trei viziuni despre lume Vom prezenta
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
se pot adapta la rigorile morale actuale), ceea ce repune sub semnul întrebării justețea pedepselor în spatele cărora se desfășoară formele bunăstării noastre. * Morala nu este o știință, ci un imperativ. În schimb, ea dă naștere unor profesii ce nu se pot abține de la pretenția de științificitate, sperând că împrumutul de metode ar fi suficient pentru descrierea acestui domeniu drept știință. Capătul limită al pedepsei științifice l-am zărit în nazism și comunism; acolo utilizarea riguroasă a numerelor și aplicarea ad literam a
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
nivel înalt de calificare ar trebui cumva să ne și bucure: e una din puținele forme de recunoaștere că putem "produce" și intelectuali competitivi. * Deși îmi place să cred că nu cad ușor în plasa naționalismului ieftin nu mă pot abține de la a constata că am beneficiat de mediul istorico-social de care era nevoie pentru a nu face din civilizație unul din obiectivele noastre. Ne-a consumat prea mult efort supraviețuirea pentru a mai avea energia necesară inserării și menținerii în
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
vadă cât de bine mă pricep, am râs mult și ne-am simțit minunat... În noaptea aceea a dormit la mine (vorba vine a dormit, dimineață eram frânți: făcusem de câteva ori drumul până în al nouălea cer și înapoi... mă abțin cu greu să mă laud cu clipele înălțătoare pe care mi le-a dăruit), iar după o săptămână și-a adus și bagajele. Am aflat mai târziu că nu am mașină de spălat vase și că mirosul urât venea de la
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]