10,028 matches
-
toată Și până-n vecie, Mila Lui cu lumea toată Și până-n vecie! Sculați, sculați boieri mari! Că vă vin colindători* Noaptea pe la cântători. Și v-aduc pe Dumenezeu Să vă mântuie de rău. Un Dumnezeu nou născut Cu flori de crin învăscut. Dumenzeu adevărat Soare-n raze luminat. *după fiecare vers se repetă: Florile dalbe, flori Sculați, gazde, nu dormiți, Vremea e să vă treziți. Casa să vi-o aranjați, Flori de măr, Și masa s-o încărcați Flori de măr
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
organizat, cu unele întreruperi, la Toulouse, încă din Evul Mediu, pentru a promova poezia provensala și franceză de calitate. Recompensele constau în cinci flori de aur sau de argint (o violeta, un trandafir sălbatec, o gălbenea, o nemuritoare și un crin). Cel care cucerea trei dintre ele era declarat "maître des jeux floraux". 15 Ion Barbu, "Veghea lui Roderick Usher", în Versuri și proza, 1984, p. 214 . 16 Henri Bergson, "L'Évolution créatrice", în Oeuvres, 1970, p. 781. 17 Lucru observat
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
de dăunare Se înregistrează atacuri cu frecvență anuală, mai ales pe timp răcoros și cu precipitații moderate. Este un dăunător polifag. La legume atacă castraveții, dovleceii, pepenii, bamele, salata, iar dintre flori: Ageratum, Asparagus, Begonia, Camelia, crizantemele, garoafele, cineraria, gladiolele, crinii etc. Se formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor și dispersate pe inflorescențe și flori. Păduchii înțeapă și sug sucul celular, din care cauză frunzele se îngălbenesc și se usucă (fig. 37). Când atacul se manifestă pe frunzele de la
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
noua generație găsea în locul naționalismului "monstruoasa barbarie a antisemitismului de stradă" și, în plus, "aceeași Universitate sceptică și absenteistă față de viața sufletească". Revolta tinerilor împotriva bătrînilor i se părea firească, iar "piscurile de orientare" se numeau revista Gândirea și Manifestul "Crinului Alb", un text cu un titlu "simbolic și aristocratic", publicat în chiar acel număr al Gândirii. Pe Sorin Pavel și Petre Marcu- Balș, doi dintre autorii celebrului manifest, îi considera de-ai casei, din gruparea Gândirii 36. La sfîrșitul eseului
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
De altfel gestul ar fi fost cumva tautologic, pentru simplul motiv că gazetele și gazetarii cu pricina sînt prea bine cunoscuți. Nu putem ocoli însă diagnosticarea unei cangrene care se extinde și discreditează cuvîntul. Prin incoerență și verbiaj, prin înlocuirea crinului cu ghimpii trandafirilor și cununa de spini, prin faptul că s-a trecut de la îngenunchiatul oficial-ideologic la o banală echilibristică de cuvinte, la un fals ritual făcut adevărului. Însă speranța noastră se află în ceea ce am putea numi generic domnul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
mine ca o lumină ce umple toate ascunzișurile, o lumină întunecată. Era ea. Ea celei care nu ia putut sta nimeni niciodată împotrivă.” (idem) Apoi îl aud cum delirează, cum își strigă surpriza de a fi întâlnit un miros de crin înflorit, nu înainte însă de a-și fi descoperit sufletul ce sta să se desfacă din piept: „Îmi simțeam pieptul desfăcându-se ca al unei oi tăiate. O durere imposibil de suportat mă smulse din mine însumi cu vene cu
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Dar ce spun ei? Noi, cei de jos, nu mai înțelegem zgomotul care îi iese din gură..."200, așadar reușește să comunice cu miticul, fără a putea transmite lumii comune. Folosind termenii lui Sorin Alexandrescu aplicați povestirii La umbra unui crin, Cucoaneș, aflat în postura preaplinului semiotic, percepe semnificatul sacru, dar nu îl poate numi. Sacrul nu poate fi tradus în limbaj profan. Limbajul lui Cucoaneș este limbajul auroral, de aceea comunicarea cu umanul s-a încheiat; sunetele pe care povestitorul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
are acces la sacru, și Agripina care se lasă "pradă unei fantezii livrești" îl anticipează pe acela dintre Dumitru și doctorul Martin 248. Recompunând careul semiotic trasat de Sorin Alexandrescu, după modelul greimasian (în analiza făcută prozei La umbra unui crin), putem afirma că Brânduș se situează în preaplinul semiotic (unui semnificant îi corespund mai mulți semnificați), iar Agripina în situația de neîmplinire semiotică, în care semnificantul oscilează în mod liber (fata căpitanului nu este interesată de realizarea semiozei, ci doar
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
dramatică"602. Pentru Ieronim, "adevărat arhetip al lui homo ludens"603, oricine devine un personaj în marele spectacolul al lumii. Dacă în planul realității civile, Vladimir Iconaru este elev al liceului "Gheorghe Lazăr", preocupat de entomologie (în La umbra unui crin, pasionatul entomolog poartă numele "simbolic"604 de Valentin Iconaru; în interpretarea lui Eliade, fluturii, zborul, aripile conotează în limbajul simbolic și secret accesul la realitățile transcendente, desprinderea de lume, accesul la lumile nevăzute 605), în spectacolul vizionarului Ieronim, este "și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Curtea Veche, București, 2000, p. 56. 36 Ibidem, p. 59. 37 Ovid S.Crohmălniceanu, op. cit., p. 314. 38 Ibidem, p. 313. Această idee o regăsim și în analiza făcută de Lionel Decebal Roșca romanului Huliganii care "cristalizează obsesii ale generației Crinului Alb, ale Itinerariului spiritual și ale Criterionului" (Dicționar analitic de opere literare românești, A-M, coordonare și revizie științifică: Ion Pop, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007, p. 368). 39 Mircea Eliade, Jurnal, vol. II, Editura Humanitas, București, 1993, p.
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
triumful creștinismului, Editura Științifică, București, 1991, pp. 378-380. 314 v. și Gh. Glodeanu, în op. cit., p. 169. care încadrează în seria "instrumentelor magice cu ajutorul cărora are loc integrarea în timpul mitic", ascensorul (În curte la Dionis) și camionul ( La umbra unui crin), alături de birja din La țigănci și mașina din Noaptea de Sânziene. Eugen Simion în op. cit., p. 302, integrează printre vehicule "derizorii" cu "rol mitic": camioneta din Nouăsprezece trandafiri, mașina din Noaptea de Sânziene, care fac legătura dintre tărâmuri asemenea bărcii
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Prin sure și înalte pustiuri de eter" (Când va veni declinul). În rama imensă a acestui tablou deschis în infrarealitate, "sub îngânata lumină-abia născândă" (Gest), perspectiva se adâncește până la transparență, arătând imaginea hieratică prin care se străvede epura posibilului, "somptuosul crin / Al formei" (Luntrea)15. Decreația vizibilului Poemul Driada reia aceste teme, circumscrise de data aceasta regresiei spre originar. Act inițiatic întrucât presupune succesive aboliri de văluri fenomenale, o destratificare în etape care înseamnă tot atâtea niveluri de pătrundere a vederii
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Se lămurește în lumina celui ce o dăruiește, adică în lamura adevărului, în quidditatea Celui ce este. În sfârșit, "am atins cu-o pustiire de/ aripi și rugă/ aura bruma de aur/ a umbrei celui ce calcă/ pe rouă și crini". Ceea ce este atins acum nu poate fi Imaginea invizibilă a înălțimii, inegalabilul de neexperiat, al dumnezeirii ca inepuizabil 66. Dar aici a atinge nu înseamnă a poseda, a atesta prin proba simțurilor, a aduce lucrul la îndemâna vizibilului. Ceea ce e atins
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de la zei, este ceva frumos" (244 c), "stă mai presus nebunia care ne vine de la zeu pe lângă omeneasca chibzuință" (244 d). 38 E. R. Dodds, Dialectica spiritului grec (Grecii și iraționalul), Editura Meridiane, București, 1983, p. 244. 39 "Profilul de crin, simetria hexagonală a lumii se ivesc din cultul formelor" (Dan Botta, Despre arta poetului, în op. cit., vol. IV, p. 184). 40 M. Heidegger, "[...] În chip poetic locuiește omul...", în Originea operei de artă, ed. cit., pp. 214, 215. 41 "Orice
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
p. 34. 18 O "ciudat de transparentă stare" (Absolviri, în Constanța Buzea, op. cit., p. 33). 19 "Nu se pune problema de a face o imagine, ea trebuie să sosească în zbor, pe propriile ei aripi" (Pierre Reverdy, Le Gant de crin, Flammarion, Paris, 1968, p. 33). 20 Gellu Naum, Athanor, Editura pentru literatură, București, 1968, pp. 61-62. 21 Poetul fiind "filtrul" viu al sensurilor lumii, clarvăzătorul, străbătătorul cu vederea, cel care, ales dintre cei mulți, "vedea printre trestii", acolo unde "de
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Paul Tumanian Milionar la marginea imperiului, Constantin Dram Mîngîios, Irina Andone Moarte și renaștere, Petru Aruștei My name is alzheimer, Tania Lovinescu Portocale roșii de Sicilia, Rodica Dinulescu Rămîi peste noapte, Michael Kohlmeier Romanul lui Tommaso Campanella, Dante Maffia Roze, crini, metafore, Procopie P. Clonțea Sertarul cu iluzii, Felix Caroly Strigă acum..., Magda Ursache Stylit, Silviu Lupașcu Tîrgul șaradelor, Paul Miron Ultimul profet. Teatru, Renzo Ricchi Verbele auxiliare ale inimii, Peter Esterhazy Virtutea aparențelor, Liviu Cangeopol Vînătoarea de porci, P.C. Jersild
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
sub semnul propriei "voci", partricularizate prin idee, concept, atitudine (morală, intelectuală, politică etc.), în "discursul repetat" din titlu: "Antonescu: Revizuirea Constituției o facem pentru cetățeanul român, nu pentru viitorul președinte, care nu știm cine va fi"; "Tăriceanu îl atacă pe Crin Antonescu: Vrea alegeri în PNL pentru desemnarea candidatului la alegerile prezidențiale" etc. Elementele utilizate în argumentare sunt de natură persuasivă, prin topicul terțului exclus, cu precădere în primul citat ("[...] Revizuirea Constituției o facem pentru cetățeanul român, nu pentru viitorul președinte
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Deratizare ▪ Cătălin Mihuleac, Dispariția orașului Iași ▪ Dan Stoica, Fontana di Trevi ▪ Gyorgy Mehes, Gina ▪ Ion Gheție, Încotro? ▪ Leonard Barras, Iubire în bătaia vîntului ▪ IrinaAndone, Mîngîios ▪ Petru Aruștei, Moarte și renaștere. Supraviețuire ▪ Tania Lovinescu, My name is Alzheimer ▪ Procopie Clonțea, Roze, crini, metafore ▪ Felix Caroly, Sertarul cu iluzii ▪ Magda Ursache, Strigă acum... ▪ Paul Miron, Tîrgul șaradelor ▪ P.C. Jersild, Vânătoarea de porci Librării în care puteți găsi cărțile colecției INOROG ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257/284749 BRAȘOV Librăria
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
nu ar fi deloc nepotrivită organizarea de alegeri anticipate pentru funcția, încă relativ vacantă, de prim-gospodar al Bucureștilor. Adevărat, dl Băsescu se dovedește un gospodar mai bun decât alții. Întrebarea este ce termen de comparație folosim. În raport cu halucinanții domni Crin Halaicu (liberal cu un simț al relativității financiare de tip pesede) și Viorel Lis (țărănist, „ma non fanatico”), dl Băsescu pare a fi în liga fostului primar al Parisului, Jacques Chirac, și a eternului primar de Blois, Jacques Lang. Totuși
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
luând cărări atât de diferite și supunându-ne unii pe ceilalți la atâtea rupturi violente și definitive. Închid ochii și îl aud pe cel dus dintre noi bolborosind ca în transă: „Lumină lină lini lumini/ Răsar din codrii mari de crini/ Lumină lină cuib de ceară/ Scorburi cu miere milenară”. Una dintre puținele cărți pe care am dorit să le iau cu mine atunci când a trebuit să părăsesc România - 24 iulie 1985 - era culegerea de Colinde întocmită de G. Breazul, scoasă
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
care o desemnează, de altminteri. Astfel, potrivit contesei de Tramar, flirtul, această "distracție deplorabilă", nu este decât o "sămânță rea" aruncată de anglo-saxoni în "curata grădină" franțuzească 19. O sămânță rea care amenință să prindă rădăcini și să vestejească acest crin neprihănit, curat și nobil care este tânăra franțuzoaică. O sămânță rea sau un boboc de trandafir, plin de prospețime și gata să se deschidă? Așa cum vom vedea, este o chestiune de perspectivă. În orice caz, se știe cu certitudine că
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
senzualitate vie, un soi de nesaț amoros. Tânăra trimite cu gândul la o floare de grădină, care se deschide în aer liber, proaspătă și parfumată. Este exact opusul canonului romantic al eroinei bolnave de ftizie, palidă și suferindă, ca un crin ce se sufocă din cauza închiderii și a lipsei de lumină. Lângă masa de biliard, Millie țopăie de bucurie când dublează "șasele", bate din picior la fiecare bilă pierdută. Îl lovește pe Jean cu palma peste degete când acesta se încurcă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mi le înfățișa Madeleine revoltătoare. Iubirea, așa cum o vedeam eu, n-avea nimic a face cu trupul; însă respingeam ideea de a-ți satisface trupul fără să iubești". În mintea mea, scrie gânditoarea, zăbovea imaginea unei hermine murdărite, a unui crin profanat". În închipuirea ei, atunci când nu era transfigurată de văpaia pasiunii, plăcerea întina. Chiar dacă își pierduse între timp credința, tânăra fată descoperă că rămăsese profund marcată de morala creștină. Crezusem că legea morală există numai atâta vreme cât există Dumnezeu, însă se
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
sau cu un suav boboc de trandafir importate de dincolo de Canalul Mânecii și aruncate în neprihănita grădină franceză. Imaginea aceasta nu mai era necesară reprezentărilor colective. Ea pălise parcă, iar în același timp se vestejise și idealul de tânără asemenea unui "crin virginal". Flirtul se aclimatizase pe pământul Franței, iar francezii nu mai vedeau în țările protestante un model, atrăgător sau dimpotrivă. Cel mult, se mai întâmplă uneori ca anumiți scriitori sau călători să sublinieze unele dintre particularitățile sale: caracterul său inevitabil
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de strigătele nepoților care se jucau de-a v-ați ascunselea. Moș Gheorghe nu avusese decât un singur copil, dar îl binecuvântase Dumnezeu cu patru nepoți, doi băieți și două fețe, frumoși, sănătoși tun și foarte inteligenți. Cei mai mari, Crin și Alice, erau de vârste foarte apropiate și stăteau mai mult împreună. Cei mai mici, Lăură și Sorin, formau o altă „echipa”, măi veselă și mai neastâmpărata. Curtea părinteasca era destul de mare, cu multe acareturi, așa încât copiii își găseau cele
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]