10,007 matches
-
Predilcova (891 m.) - Iudina (704 m.), iar în est cu Dealul Zăbalul Mare (835 m.). Între aceste culmi se află mai multe podișuri carstificate dintre care amintim: Râvniștea Mare, Colonovăț, Ceresnâia, Cârneala, Ponor și altele. La sud de valea Minișului culmile sunt mai puțin numeroase, dar aici se află cele mai mari înalțimi din Munții Aninei. Astfel, în vest se desfașoară culmea Cuniuma (1046 m.), iar în est culmile Grohanul Mare (1044 m.) - Leordiș (1160 m.) - Pleșiva (1144 m.) care se
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
multe podișuri carstificate dintre care amintim: Râvniștea Mare, Colonovăț, Ceresnâia, Cârneala, Ponor și altele. La sud de valea Minișului culmile sunt mai puțin numeroase, dar aici se află cele mai mari înalțimi din Munții Aninei. Astfel, în vest se desfașoară culmea Cuniuma (1046 m.), iar în est culmile Grohanul Mare (1044 m.) - Leordiș (1160 m.) - Pleșiva (1144 m.) care se ramifică spre Nera. În afară de aceste două culmi principale aici se mai află nenumarate culmi secundare adaptate la structura geologică. Din pricina eroziunii
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
Mare, Colonovăț, Ceresnâia, Cârneala, Ponor și altele. La sud de valea Minișului culmile sunt mai puțin numeroase, dar aici se află cele mai mari înalțimi din Munții Aninei. Astfel, în vest se desfașoară culmea Cuniuma (1046 m.), iar în est culmile Grohanul Mare (1044 m.) - Leordiș (1160 m.) - Pleșiva (1144 m.) care se ramifică spre Nera. În afară de aceste două culmi principale aici se mai află nenumarate culmi secundare adaptate la structura geologică. Din pricina eroziunii diferențiale exercitată pe roci cu duritați diferite
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
se află cele mai mari înalțimi din Munții Aninei. Astfel, în vest se desfașoară culmea Cuniuma (1046 m.), iar în est culmile Grohanul Mare (1044 m.) - Leordiș (1160 m.) - Pleșiva (1144 m.) care se ramifică spre Nera. În afară de aceste două culmi principale aici se mai află nenumarate culmi secundare adaptate la structura geologică. Din pricina eroziunii diferențiale exercitată pe roci cu duritați diferite cât și a tectonicii au luat naștere depresiuni locale la Prolaz (în Cheile Carașului), Carașova, Lisava, Ciudanovița, Aninei și
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
Munții Aninei. Astfel, în vest se desfașoară culmea Cuniuma (1046 m.), iar în est culmile Grohanul Mare (1044 m.) - Leordiș (1160 m.) - Pleșiva (1144 m.) care se ramifică spre Nera. În afară de aceste două culmi principale aici se mai află nenumarate culmi secundare adaptate la structura geologică. Din pricina eroziunii diferențiale exercitată pe roci cu duritați diferite cât și a tectonicii au luat naștere depresiuni locale la Prolaz (în Cheile Carașului), Carașova, Lisava, Ciudanovița, Aninei și pe valea Minișului. Abrupturile stâncoase, pereții aproape
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
50 m/s) doborând copaci și dezvelind case. Vegetația din Munții Aninei se etajează în funcție de altitudine și climă. Anumite condiții locale au permis existența unor originalități în vegetație. Zona muntoasă este ocupată în general de vegetația domeniului forestier. Astfel, în culmea Certej - Puscașul Mare, la est și vest de Munții Aninei , se întâlnesc păduri de amestec - fag, molid si brad. Pădurile de fag ocupă suprafețe întinse pe culmea Certej -Puscașul Mare, la nord de Aninei și în bazinul superior al Minișului
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
vegetație. Zona muntoasă este ocupată în general de vegetația domeniului forestier. Astfel, în culmea Certej - Puscașul Mare, la est și vest de Munții Aninei , se întâlnesc păduri de amestec - fag, molid si brad. Pădurile de fag ocupă suprafețe întinse pe culmea Certej -Puscașul Mare, la nord de Aninei și în bazinul superior al Minișului. În unele cazuri ele apar în amestec cu pădurile de gorun sau brad. Secundar mai apare carpenul, paltinul, ulmul, frasinul si altele. Pădurile de gorun apar sub
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
și cu denumirea "Gerlsdorfer Spitze" (Vârful Gerlachov) utilizat de prima persoană care l-a identificat ca fiind cel mai înalt vârf din Tatra în 1838, redat într-o versiune în limba slovacă a raportului său din 1851 ca "gerlachovský chochol" (culmea Gerlachov). Și alți munți din Tatra Înaltă și-au luat numele de la satele de la poalele lor. Odată ce s-a constatat că vârful este cel mai înalt din regiune, autoritățile care au controlat la un moment sau altul regiunea respectivă au
Vârful Gerlachovský () [Corola-website/Science/306166_a_307495]
-
Bârsei este o depresiune situată la circa 400 - 550 m deasupra nivelului mării. Ea include o serie de munți (Postăvaru - 1.802 m, Tâmpa - 960 m, Măgura Codlei - 1.294 m) și dealuri (Lempeș, dealurile Brașovene, dealurile Brănene, dealurile Săcelene). Culmile înconjurătoare au înălțimi mai mari. Genetic, Țara Bârsei este de origine tectonică, formată prin fracturarea și scufundarea repetată a unor fragmente centrale ale Carpaților de Curbură, către sfârșitul pliocenului. Ulterior prăbușirii, apele au invadat această groapă, formând un lac în
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
cu curaj, în august 1916, la Orșova și pe valea râului Cerna. După ce a atacat în dimineața zilei de 15 august 1916 la Porțile de Fier, trupele române aflate sub comanda generalului Dragalina au reușit, la 19 august, să ocupe culmile muntoase Alion, Ozoina și Dranic, eliberând în zilele următoare orașul Orșova. Ofensiva germano-austro-ungară a fost stopată până la începutul lunii octombrie, Divizia I reușind să-și mențină pozițiile. Ca urmare a declanșării unei masive ofensive germane și austro-ungare în Valea Jiului (conduse
Ioan Dragalina () [Corola-website/Science/306259_a_307588]
-
Transilvaniei, în Subcarpați și Piemontul Getic, în Subcarpații Moldovei și în restul Podișului Moldovei se înregistrează până la 150 zile. Cele mai multe zile cu precipitații, peste 190, se înregistrează în zona montană și cu deosebire în grupa nordică a Carpaților Orientali, pe culmile masivelor Bihor-Vlădeasa și în Carpații Meridionali. În depresiunile intramontane și în sud-vestul Podișului Transilvaniei numărul mediu al zilelor cu precipitații este mai mic decât în zonele învecinate, însumând între 100-120. În cursul anului, lunile septembrie și octombrie au cel mai
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
Carpaților Meridionali. Alături de Munții Retezat, se constituie ca nodul orografic și hidrografic al acestei grupe montane. Altitudinea maximă este atinsă în vârful Gugu cu 2.291 m. Masivul Godeanu prezintă o asimetrie pronunțată. Cele mai mari înalțimi se situează de-alungul culmii principale, respectiv la nord de aceasta. Astfel, se pot menționa piscurile de peste 2.000 de metri, Godeanu cu 2.229 m, Moraru cu 2.284 m, Gugu (cel mai înalt) cu 2.291 m, Scărișoara cu 2.245 m, Galbena
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
2.191 m, Borăscul Mare cu 2.158 m și Gârdomanul cu 2.077 m. Versanții dinspre văile râurilor Lăpușnicul Mare și Șes sunt abrupți și stâncoși, fiind dificil de urcat. Masivul Godeanu are o suprafață de aproximativ 330 km, culmea principală ce formează cumpăna între Bazinele Cernei și Râului Mare, având direcția vest-est, în timp ce din aceasta se detașează spre nord culmea Gugu și Muntele Borăscu, către sud se desprind culmile prelungi Măneasa, Gârdomanu, Micusa, Bulzu, Balmosu și Oslea Românească ce
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
și Șes sunt abrupți și stâncoși, fiind dificil de urcat. Masivul Godeanu are o suprafață de aproximativ 330 km, culmea principală ce formează cumpăna între Bazinele Cernei și Râului Mare, având direcția vest-est, în timp ce din aceasta se detașează spre nord culmea Gugu și Muntele Borăscu, către sud se desprind culmile prelungi Măneasa, Gârdomanu, Micusa, Bulzu, Balmosu și Oslea Românească ce scad treptat în înălțime până la valea Cernei. Masivul Godeanu intră în contact spre est cu Munții Piule-Iorgovanu iar prin aceștia mai
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
urcat. Masivul Godeanu are o suprafață de aproximativ 330 km, culmea principală ce formează cumpăna între Bazinele Cernei și Râului Mare, având direcția vest-est, în timp ce din aceasta se detașează spre nord culmea Gugu și Muntele Borăscu, către sud se desprind culmile prelungi Măneasa, Gârdomanu, Micusa, Bulzu, Balmosu și Oslea Românească ce scad treptat în înălțime până la valea Cernei. Masivul Godeanu intră în contact spre est cu Munții Piule-Iorgovanu iar prin aceștia mai departe cu Munții Retezat; spre vest și nord-vest se
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
Gârdomanu, Micusa, Bulzu, Balmosu și Oslea Românească ce scad treptat în înălțime până la valea Cernei. Masivul Godeanu intră în contact spre est cu Munții Piule-Iorgovanu iar prin aceștia mai departe cu Munții Retezat; spre vest și nord-vest se leagă prin Culmea Prislop-Corhale cu Munții Țarcu, iar spre sud-vest creasta principală se continuă cu Munții Cernei. Râurile ce străbat acești munți aparțin a patru bazine hidrografice, Râul Cerna către sud și sud-vest, Râul Rece (și de aici în Timiș) către nord-vest, Jiul
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
o reprezintă marea extensie a suprafețelor de nivelare. Una din caracteristicile cele mai interesante ale munților Godeanu este prezența unei platforme de eroziune glaciară la mare altitudine, numită platforma de eroziune Borăscu, denumită după localitatea omonimă din Gorj, ce afectează culmea principală în jurul altitudinilor de 2.000 - 2.200 m. Această platformă are cea mai bună reprezentare în Muntele Borăscu, unde întreaga structură alpină are o orizontalitate remarcabilă. Mai jos, în jurul altitudinilor de 1.400 - 1.600 m, nivelul Râului Șes
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
de 2.000 - 2.200 m. Această platformă are cea mai bună reprezentare în Muntele Borăscu, unde întreaga structură alpină are o orizontalitate remarcabilă. Mai jos, în jurul altitudinilor de 1.400 - 1.600 m, nivelul Râului Șes afectează în special culmile secundare. Ocupând o poziție aproape centrală în spațiul muntos dintre râurile Jiu, Timiș și Cerna, masivul Godeanu constituie un puternic nod orografic. La nord este limitat de văile Lăpușnicul Mare și Râului Ses, adâncite cu 600 - 1000 m în nivelul
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
nivelul general al munților, iar la sud de valea Cernei, al cărei talveg se situează la numai 800 - 400 m altitudine. În partea de vest și în cea de est, masivul Godeanu se leagă de munții Tarcu și Retezat prin culmi mai coborâte cu circa 200 m care în ansamblu constituie curmături largi. Regiunea înaltă din Masivul Godeanu a fost afectată de glaciația cuaternară. Circurile simple, sunt puse în evidență de pante abrupte și stâncoase pe marginea suprafeței Borăscu, iar patul
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
se produc avalanșe ce pătrund pe alocuri și în etajul forestier, creând adevărate culoare cu înălțimi de câteva zeci de metri. se prezintă sub forma unei creste principale unitare situată în general la altitudini de "1900 - 2000" m care trimite culmi secundare către nord și sud. Din punct de vedere geologic sunt alcătuiți din roci aparținând Pânzei Getice, reprezentate mai ales prin șisturi cristaline. Spre zonele marginale apar și calcare jurasice. În Cuaternar, Munții Godeanu au fost afectați de glaciațiune, ce
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
Pânzei Getice, reprezentate mai ales prin șisturi cristaline. Spre zonele marginale apar și calcare jurasice. În Cuaternar, Munții Godeanu au fost afectați de glaciațiune, ce a permis formarea de mase de gheață (probabil inițial ghețari) la obârșia văilor din zona culmii centrale. După topirea lor au rămas o serie de forme de relief specifice, printre care se pot menționa circuri glaciare, văi glaciare cu praguri glaciare, cuvete lacustre, morene. Peisajul acestor munți se face remarcat prin îmbinarea suprafețelor de nivelare cu
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
Peisajul acestor munți se face remarcat prin îmbinarea suprafețelor de nivelare cu urmele ghețarilor cuaternari, peisaj ce constratează cu masivul vecin nord-estic, Munții Retezat. Numărul lacurilor glaciare este mic, cele mai importante fiind lacurile Godeanu și Scărișoara. Partea superioară a culmilor este ocupată de pășuni alpine, ce sunt folosite pentru creșterea ovinelor. Această activitate tradițională românească, păstoritul, a fost foarte dezvoltată în trecut, însă astăzi înregistrează o restrângere. Această îndeletnicire ancestrală a făcut ca acești munți să fie destul de bine populați
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
Timiș și Bistra, respectiv cu ipotenuza formată din cele două vai cu direcții opuse, cea a râului Rece (cunoscut și ca Râul Hideg) și cea a râului Șes, continuat de valea Râului Mare, la rândul său afluent al Râului Strei. Culmea principală are orientare dinspre nord-est înspre sud-vest. Altitudinea maximă a masivului este atinsă în vârfurile Căleanu, cu 2.192 m ("2.190" după alte surse), Țarcu, cu 2.190 m, și Pietrii cu 2.162 m. Este alcătuit din patru
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
atinsă în vârfurile Căleanu, cu 2.192 m ("2.190" după alte surse), Țarcu, cu 2.190 m, și Pietrii cu 2.162 m. Este alcătuit din patru masive principale, Țarcu-Căleanu, Baicu-Nedeia și Pietrii-Petreanu (cunoscut și ca Bloju), care formează culmea principală, și Muntele Mic (cu altitudinea maximă de 1.802 m, atinsă de vârful omonim) situat la vest de aceaste trei unități montane. Aceste masive sunt despărțite de o serie de văi, așa cum sunt văile Șuculețul și Bistra Mărului. sunt
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
urme evidente în însuși aspectul reliefului. În munții Țarcu se întâlnesc numeroase resturi dintr-o amplă suprafață de netezire, suspendată la 2000-2200m, suprafața Borascu. O a doua suprafață de nivelare, Râul Șes, se întâlnește la înălțimea de circa 1400m în culmile Poiana Înaltă, Pleasa și în lungul râului Șes. Prin poziție și altitudine, munții Țarcu au un rol de baraj în calea circulației maselor de aer ce pătrund atât din nord și nord-vest, cât și din sud și sud-est. Temperatura medie
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]