9,643 matches
-
au depărtat de Dătătorul a tot binele. Calea de ieșire este ridicarea prin toate puterile, pe verticală „prin refacerea sufletească a omului. în sufletul său este haos: aude că se poate vindeca prin bioenergie, merge acolo, aude că se fac farmece, le învață și el; vede la televizor ședințe de magie și spiritism, rămâne surprins și laudă duhul rău, le săvârșește; după ce iese de la serviciu, merge la ședința yoga” etc. Intră și la Sf. Liturghie din când în când, dar „harul
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
diferă de la un conferențiar la altul. Prelegerile lui Blaga, de pildă, ținute la Universitatea din Cluj-Napoca, erau, spun cei care le-au audiat, plictisitoare, fiindcă autorul Își citea monoton lucrările deja publicate. Prelegerile altora (Nae Ionescu, de pildă) străluceau prin farmecul scânteietor, prin spontaneitate și teatralitate. Uneori, din diverse motive, autorii prelegerilor nu au apucat să și le publice, această responsabilitate revenind unor discipoli. Celebra lucrare a lui Ferdinand de Saussure Cours de linguistique générale (Lausanne, Paris, 1916) a fost publicată
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
semiconștient convins că toată lumea acționează în felul acesta și că ceea ce contează este s-o faci mai eficient decât ceilalți" (p. 56). Pentru el, iubirea joacă un rol neglijabil. Ceea ce contează este să aibă "o pereche eminamente avantajoasă, al cărei farmec, prestigiu social sau avere să-i poată întări propria poziție. Nu vede niciun motiv pentru care să aibă considerație față de ceilalți" (ibidem). Fiecare să-și aibă grijă de sine. Comparând tipul iubitor, supus și cel agresiv, dur, autoarea scrie: "În timp ce
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
reumatice sunt numite junghiuri, sinonime cu "cuțite", denumire care sugerează durerea provocată de pătrunderea lamei de cuțit În corp, ologeală, mălăriță sau mătrici, afecțiuni care erau Împărțite În: junghiuri din răceală, de bătrânețe, din "vânt rău", din "deochi" și din farmece, la care se adaugă "junghiul morții", cel mai groaznic. De aici și leacurile folosite În tratarea acestor forme de reumatism. Din motive lesne de Înțeles, ne vom opri numai la leacurile folosite În tratarea afecțiunilor reumatismale generate de factori reali
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de microistorie, ce s-a aplecat asupra destinului oamenilor mărunți, ne-a permis, credem noi, o înțelegere mai nuanțată, măi consistentă a intereselor și a obiectivelor ce ii animau pe tinerii români plecați la studii în străinătate. Problemele cotidiene, cu farmecul sau cu anodinul lor, grijile și suferințele "umane", slăbiciunile sau viciile personajelor prezentate în acest capitol, au reînviat fragmente din viața obișnuită, fiind mărturii prețioase pentru o mai bună descriere a practicilor sociale ale acelui timp și ale acelei comunități
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
copilăriei sau visarea, pentru a accepta realitățile cotidiene și dependențele pe care le impune viața. Compensare: Uneori, greu de găsit! Cu toate acestea, remarcăm frecvent că angoasa provocată de sentimentul de nesiguranță, temerile induse de acest tranzit dispar ca prin farmec de Îndată ce are loc un eveniment concret: Într-un fel, realitatea, uneori dureroasă, este mai bine suportată decât suspansul și Închipuirile. Trebuie deci să Învățăm să nu dăm frâu liber imaginației și să Înfruntăm cu obiectivitate subiectele care ne neliniștesc. Exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Bill Clinton, p.) d) Tranzitele lui Uranus la Venus Conjuncție Dispoziție: Acest tranzit se manifestă pe două planuri: pe de-o parte, accentuează creativitatea, mai ales cea artistică; pe de altă, ascute capacitatea de a seduce. Individul este plin de farmec și, firește, simte nevoia de a-l testa, de a-l exercita asupra celorlalți. Aflându-se la rândul său Într-o fază de intensitate afectivă, devine receptiv la orice noutate care se ivește pe acest plan. Evenimente: În plan afectiv
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
că acea perioadă s-a produs cea mai profundă și mai fericită transformare din viața mea.” Trigon sau sextil Dispoziție: Subiectul dispune de un nou potențial de seducție, de care de-abia dacă este conștient. Intuitiv, are atitudinea potrivită. Evenimente: Farmecul te ajută să reușești, atât În plan social, cât și afectiv. Opoziție sau careu Dispoziție: Este foarte posibil ca individul să nu resimtă nimic deosebit; În caz contrar, este angoasat, tulburat În legătură cu sentimentele sale și are tendința de a se
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
reînnoită, Îl gătește cu veșminte fermecătoare. Se Întâmplă, de exemplu, frecvent să se constate o mai mare disponibilitate afectivă, eventual chiar Întâlniri sau aventuri atunci când trece peste Soare; o amabilitate crescută când trece peste Ascendent; când trece peste Mijlocul Cerului, farmecul poate contribui la reușita socială. Tranzitele lui Marte Aflat În mișcare directă, Marte va acționa Într-o manieră foarte punctuală, iar efectul său va varia În funcție de aspectele colaterale. Pe scurt, dacă se află Într-o stare celestă bună, va fi
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
chiar dacă În anumite privințe există un fel de consens. Părerile pe care le expun aici nu mă angajează decât pe mine și sunt, firește, legate de personalitatea mea. Se poate prevedea totul? În mod sigur - și din fericire -, nu. Ce farmec ar mai avea viața fără surprize și fără necunoscut? Personal, prefer să mai existe și zone neclare. În 1970, când am Început să studiez astrologia, cărțile pe care le citeam erau cu precădere de tip determinist: spuneau că tema natală
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
am relatat în capitolul dedicat clasificării informațiilor, trecând peste teritoriile Mesopotamiei, Chinei antice și ajungând să fie utilă tuturor țărilor într-o mare varietate de forme. Sigiliile aveau rolul autentificării înscrisurilor vremii. Dacă în Europa și America ele au doar farmecul istoriei, în Japonia, China și Coreea încă se folosesc pentru documente foarte importante, șefii statelor aplicându-le pe toate actele speciale ce se arhivează. În multe țări, sigilarea este încă utilizată în protejarea actelor poștale și, în general, a produselor
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
desăvârșit învățat, o socotesc una din lucrările cele mai însemnate. N-o spun doar pentru plăcerea de a juca pe scenă, ci pentru a ști prin rostire, gest și acțiuni să exprimăm simțămintele sufletului pentru cine le dă ascultare, prin farmec și pricepere, căci exprimarea prin viu grai are mare putere de convingere. Ca atare, vedem că și oratorii și profesorii de științe și arte liberale, și membrii Academiilor și ambasadorii și căpeteniile militare, și predicatorii au mare nevoie de această
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
vrăjea tăcerea nopții, triluri de privighetori./ Și târziu, când înecându-ți un suspin, spuneai că pleci,/ Ne fura din gură șoapte, zborul unor lilieci./ Vin, când ceru-i numai stele și-i de flori pământul nins,/ Să cădem pătrunși de farmec, tu învinsă, eu învins./ Și cu ochii duși în noapte, să mai stau pe gânduri dus/ Până ce coboară'n zare și luceafăru-n apus./ De-aș putea, ți-aș da ca-n basme, zările cu-al lor afund,/Ale marilor întinderi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
La plimbare” sub pseudonimul Baltazar, versurile: „... Fustă scurtă, ghete albe, buze roșii, Legănându‐ se din șolduri, trece zveltă, zâmbitoare, Tu‐ ți plângi neamul pus pe cruce, la răspântie de pieire, Plâng de‐ nvăluirea Țării, în mormântul lor strămoșii... Ea cu farmece‐n privire Grațiile și le plimbă în costum de vânătoare: Fustă scurtă, ghete albe, buze roșii...” Scrise cu doar doi ani înainte de moarte, versurile atestă că Vlahuță, în ciuda altor păreri, era viu și v ehement împotriva aroganței dar și a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în cei 12 ani de apariție a revistei să facă din „Ion Creangă” - după numele humuleșteanului - o adevărată școală folclorică, în ea putând fi citite poveș ti și legende, datini și credințe, dar și cunoștințe de botanică, medicină populară (vrăji, farmece, descântece, leacuri), constituind baza creării altor articole și studii de interes. În mod repetat, redacția, referindu‐se la membrii Societății culturale „Ion Creangă” a citat ca donatori și întemeietori ai revistei pe: Pr. Ec. Antonovici (Bârlad), Pr. I.C. Beldie (Fârțănești
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
un cuprins pe măsură. Dar, iată doar câteva rubrici: „O scrisoare”, „Despre Ion Creangă”, „Povești”, „Cântece bătrânești”, „Povestiri și legende”, „Ghicitori”, „Datine și credințe”, Vorbe adânci”, „Colinde”, „Glume, jitii, taclale”, cronici, poșta redacției, ilustrații de Stoica, dar și „Vrăji și farmece”, „De‐ale copiilor”, „Botanica populară”, „Boli de oameni, leacuri și descântece” etc. Revista a avut redacția la T. Pamfile Bârlad, strada Corbului, dar și la Chișinău, strada Pușchin nr. 48, administrația la M. Lupescu sau T. Popovici - Zorleni - Tutova. Tipografia
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
varietăți: personalitatea histrionică, personalitatea dependentă și personalitatea pasiv-agresivă. Le vom analiza în continuare. a) Personalitatea histrionică se caracterizează prin următoarele tipuri de manifestări: este percepută de ceilalți ca superficială și lipsită de autenticitate în pofida unei aparențe de căldură și de farmec personal, egocentric, preocupat de sine, indiferent față de alții, vanitos și exigent, dependent, slab, neliniștit, înclinat către amenințări, gesturi sau tentative de suicid în scop de manipulare pentru obținerea unor avantaje personale de la alții. Personalitatea dependentă se caracterizează prin următoarele: incapabili
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
el savuros, pitoresc. Notația realistă face loc adesea unor „inserții poematice” (Mircea Zaciu), dar se remarcă mai ales deschiderea către fantastic (Întâlnire în casa veche) sau apetența pentru surprinderea contururilor grotești ale unor siluete, precum mătușile Nebunei, domnișoara Vinga ș.a. Farmecul retro al acestor amintiri înrămate provine nu neapărat din povestea de tip bildungsroman, deși autoarea dovedește talent de povestitor, ci din recompunerea „impresionistă” a unei atmosfere: broderiile sale narative prind în ochiurile lor tocmai inefabilul unui timp pierdut, cu care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
partea banal-indiferentă și îi reduce la sufletul lor real-estetic, etern-real. Așa și-a studiat tipurile; și animat și de altă dragoste, de enorma dragoste de limba românească, s-a jertfit ei, frământând o, pentru a-i spori viața, puterea și farmecul...“ (Cioculescu Șerban, Viața lui I.L. Caragiale, Editura Institutului Cultural Român, București, 2005, p. 238) 1.4. Caragiale pedagog indirect Putem afirma, fără nici o urmă de îndoială, că scriitorul este un pedagog indirect, un „satiric“ care dorește îndreptarea relelor și contribuie
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
moment al zilei, climat plăcut sau neplăcut, un cadru uneori îmbietor, alteori neprielnic în raport cu fizionomia noastră. Caragiale preferă tovărășia oamenilor. În 1909 autorul îi scrie lui Zarifopol: „...mă călătoresc înapoi, spre casă, în Wilmersdorf, sătul de frumusețile naturii, ale cărei farmece nu le pot pricepe, dar ale cărei lacrimi celeste m-au răzbit până la măduva oaselor... Mă întorc în atelier, la halatul meu...“ (Vianu, Tudor: Studii de literatură română, Editura didactică și pedagogică, 1965, p. 348) Astfel se explică emigrarea sa
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
exclusiv domestic. Deși protagoniștii acestei capodopere miniaturale într-un act sunt doi, pensionarul Leonida și cea de-a doua nevastă a lui, Efimița, comedia aduce în centrul atenției un univers întreg, al burghezului mic, mărginit și fricos. Omul, de un farmec comic irezistibil, apare ca un atotștiutor grav și important în fața nevestei, care îl ascultă uimită, dar și cu umor, el având despre toți și toate câte o teorie ingenioasă. Caragiale intitulează acest act „farsă“, referindu-se probabil la accentul pus
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
de logică estetică și de moralitate, critica literară se transformă într-un doctoral și prăfuit document de arhivă. Pentru a interesa, ea trebuie să se implice în expertiza culturală a actualității, depășindu-și adesea, cu un risc asumat care face farmecul meseriei, restrânsa competență estetică, pentru a se îndrepta cu toată îndrăzneala și dezinvoltura intelectuală spre domeniile politicii, ale psihologiei colective, ale simptomelor sociale sau ale conștiinței morale. Cantonarea în estetic predispune critica la o criză de autoritate, o conduce spre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
Alex. Ștefănescu, Spovedanie și confesiune, RL, 1996, 23; Doru Burlacu, Revizuirea ca bun-simț critic, ST, 1996, 6; Radu Mareș, Criticul studiat la „egograf”, TR, 1996, 28; Anca Noje, Ion Simuț - un critic de actualitate, TR, 1996, 31-32; Radu G. Țeposu, Farmecele maligne ale provinciei, F, 1996, 7-8; Gheorghe Grigurcu, Un critic ardelean, RL, 1996, 45; Monica Spiridon, Autoportretul criticului în tranziție, R, 1996, 10-12; Daniel Cristea-Enache, Criticul de tranziție, ALA, 1997, 365; Mircea Muthu, Rebreanu și gramatica realismului, RL, 1997, 49-52
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
oameni, și aceasta face posibilă alterita-tea, regăsirea în alții. Nu sentimentul este, prin urmare, individual, ci manifestarea, trăirea lui și, de aceea, pe drept cuvînt afirma G. I b r ă i l e a n u că "unul dintre farmecele poeziei este generalitatea, lipsa de ceea ce este particular, de ceea ce este și se întîmplă imediat"344. În poezie, sentimentul se exprimă însă (și) prin idei, deoarece se exprimă prin (îmbinări de) cuvinte, iar cuvintele redau noțiuni și nu sentimente 345
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
toate orgoliile și aspirațiile unui „loc în care nu se întâmplă nimic” sunt concepute ca fundal al confruntării dintre doi ofițeri ai batalionului de curând adus în localitate, întrupări ale binelui și răului (primul fiind un alter ego al autorului). Farmecul cărții e dat mai ales de cele două prezențe feminine care stăpânesc gândurile și preocupările protagonistului: maioreasa, o frumoasă și orgolioasă văduvă, și Irinel Grecescu, o serafică poetă, pictoriță și compozitoare, în creionarea căreia autorul a pornit de la datele biografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]