10,287 matches
-
fie acide, deoarece rășina căzută pe pămant împiedică descompunerea și reciclarea substanțelor nutritive.Solul de sub copaci este foarte acid și nefertil. Defrișările pentru obținerea de teren agricol și cherestea pot cauza mari probleme de mediu, distrugând echilibrul solului și al faunei pădurilor. Poate fi afectată și clima. Vânătoarea pentru carne și blănuri prețioase poate aduce la dispariția unor specii de animale.
Pădure de conifere () [Corola-website/Science/303174_a_304503]
-
Arborii și arbuștii lipsesc din cadrul stepelor. În stepe sunt comune rozătoarele și erbivorele, diverse specii de antilope, cai sălbatici și cămila cu două cocoașe; dintre păsări se remarcă dropia. În Asia de Est, componentă și ea a regiunii biogeografice palearctice, fauna este originală, cu tigrii siberieni, ursul panda uriaș (în munții din estul Tibetului). Animalul specific Asiei este dromaderul, originar fiind din stepele din jurul Mării Caspice. În India, fauna este în cea mai mare parte tropicală și se aseamănă cu cea
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
dropia. În Asia de Est, componentă și ea a regiunii biogeografice palearctice, fauna este originală, cu tigrii siberieni, ursul panda uriaș (în munții din estul Tibetului). Animalul specific Asiei este dromaderul, originar fiind din stepele din jurul Mării Caspice. În India, fauna este în cea mai mare parte tropicală și se aseamănă cu cea a Africii. Se întâlnește: leul (în peninsula Kathiawar și sud-estul Iranului), tigrul (arhipelagul indonezian), șacalii și hienele (India). Maimuțele specifice sunt gibonul (prezent în nord-estul Indiei și în
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
și viguroasele candelabre de lumânărică ("Verbascum") sunt însoțite de florile alburii ale jaleșului de stepă ("Salvia acthiopsis"), de tulpinițele zvelte ale linariței ("Linaria vulgaris" și "Linaria dalmatica") și de insulele cenușiu-argintii de pelin de stepă ("Artemisia pontica" și "Artemisia austriaca"). Fauna cuprinde numeroase specii de insecte dintre care cele mai tipice sunt: ortopterele- lăcustele ("Tettigonia veridissima"), cosașii , greierii grași ("Bradyporus montandoni") și călugărița ("Mantis religiosa"). Dintre Coleoptere amintim scarabeii ("Scarabarus affinis") care-și depun ouăle în sfere mici de bălegar, iar
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
elemente ale ecosistemului. Se remarcă trestia totora, Elodea, lintița, alga Chara sp. În Rezervație sunt prezente și 64 de specii de plante terestre riverane. A fost fondată în 1978, acoperă 36.180 ha și are drept scop conservarea florei și faunei specifice, precum și a peisajelor atractive din zona Lacului Titicaca; păstrarea resurselor naturale, precum trestia totora; dezvoltarea socio-economică a populației din zonă; dezvoltarea turismului fără a distruge tradițiile culturale ale zonei. Navigația pe lac se realizează cu vapoare, dar și cu
Lacul Titicaca () [Corola-website/Science/302235_a_303564]
-
al persoanelor importante arată faptul că aceștia aveau cunoștințe incredibile de anatomie. Problemele medicale ale vechilor egipteni derivau direct din mediul lor. Viață și munca aproape de Nil au adus pericolele de malarie și paraziți, care au dăunat ficatului și intestinelor. Fauna sălbatica periculoasa, cum ar fi crocodilii și hipopotamii au fost, de asemenea, o amenințare comună. Munca pe tot parcursul vieții în agricultură și construcție a dăunat coloanei vertebrale și articulațiilor, precum și leziuni traumatice din construcții și război ce au avut
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
a apărut sub titlul "Plantae per Galliam, Hispaniam et Italiam observatae". În 1718 savantul a interpretat ca unul dintre primii naturaliști urmele găsite în minele de cărbune din Lyon, ca fosile de pteridofite. Mai departe a recunoscut că amoniții aparțin faunei și nu florei și a scris despre folosirea de cremene prin triburi preistorice. În același an a fost ales membru străin al Royal Society la referința botanistului și medicului irlandez Sir Hans Sloane (n. 16 aprilie 1660 - d. 11 ianuarie
Antoine de Jussieu () [Corola-website/Science/302386_a_303715]
-
George Perry, "Arcana" (1810). Perry l-a numit „Leneșul de Noua Olandă” deoarece îl considera similar cu adevărații leneși, genul "Bradypus" din America Centrală și de Sud. Disprețul său pentru koala, evident în descriere, era tipic atitudinii predominante a englezilor față de fauna Australialiei, pe care o considerau ciudată și primitivă: „... ochiul este plasat ca la leneș, foarte aproape de gură și nas, ceea ce îi dă o fizionomie greoaie și nepotrivită, și lipsită de eleganță în această combinație ... în caracterul lor nu au multe
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
fost create cu înțelepciune pentru a întregi una din marile zale ale lanțului naturii animate ...". Naturalistul și artistul a ilustrat și a descris koala în lucrarea sa în trei volume "The Mammals of Australia" ("Mamiferele Australiei")(1845-63), și a adus fauna mai puțin cunoscută a Australiei, inclusiv koala, în atenția publicului general britanic. Într-o serie de publicații despre fiziologia și anatomia mamiferelor australiene, Richard Owen a prezentat Societății Zoologice din Londra o lucrare despre anatomia Koalei. În această publicație citată
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
Localitatea a cunoscut o importanță dezvoltare în perioada comunistă, datorită exploatării cărbunelui, atât subteran, cât și la suprafață. În prezent localitatea s-a orientat mai mult pe agricultură, în special pomicultura și creșterea animalelor. Suprafețele împădurite favorizează dezvoltarea florei și faunei sălbatice. Localitatea are un important potențial agroturistic valorificat însă foarte puțin. Cu toate că dispune de importante resurse de cărbune, combustibil care ar putea ușura viața locuitorilor și ar putea fi un factor de dezvoltare, aproape toată infrastructură comunei este învechita . În
Comuna Cernișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301998_a_303327]
-
schitul Daniil Sihastrul, Poiana Gigii, Poiana Cerbului, Poiana Ciumârnar, Poiana Răstoaca, Poiana Stirigoi, Poiana Între Vaduri). Rețeaua hidrografica cuprinde râul Suceava și afluenții săi (Pâraiele Străjii, Ziminel, Baimac, Rău, Ciolotei, Boului, Calanceni) Vegetația este dominată de conifere (brad, molid), iar fauna este bogată în iepuri, vulpi, mistreți, cerbi și lupi. Populația comunei este curat românească. În 1784 o inscripție bisericească notă existența a 79 familii (aproximativ 395 locuitori). Populația a crescut ca urmare a șporului natural și a imigrației. Recensămintele au
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
stângă a Oltului și care se varsă direct în Dunăre. Pe teritoriul comunei Sprâncenata întâlnim mai multe tipuri de sol ca: cernozimul brun-închis și brun-roșcat, cernoziomuri spălate (levigate), caracteristice zonelor de stepă și silvostepă, regosoluri și soluri aluvionare. Flora și fauna comunei este caracteristică zonei de stepă, pădure și luncă. Ca formațiune vegetală, pădurea ocupă o suprafață relativ mică, alcătuită din: stejar, frasin, carpen, arțar, etc. Pe malul Oltului întâlnim pădurile de luncă și zăvoaiele. Varietatea reliefului și a vegetației a
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
se găsesc pădurile de stejar, garnița, gorun, jugastru, ulm. Că specii de arbuști: porumbarul, păducelul, sângerul, alunul, măceșul. Dintre plantele cultivate în această zonă predomina: grâul, porumbul, orzul, ovăzul, cartoful și fasolea. Păsări întâlnite: fazanul, prepelița, potârnichea, cucul, coțofana,etc. Fauna de interes vânătoresc: iepuri, mistreți, căprioare, vulpi.
Comuna Diculești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302018_a_303347]
-
aici. Vârfurile copacilor din pădure se usucă, frunzele pomilor fructiferi se usucă și cad în plină vară. Floră spontană este destul de variată, formată din iarbă neagră, păiș, pir, bolbora, salvie, trifoi alb și roșu, iarbă grasă, maci, viorele, brebenei,etc. Fauna Fauna din zona comunei Valea Mare, datorită despăgubirilor, datorită agriculturii mecanizate și chimizate, este foarte mult diminuată. Dacă unii cetățeni povesteau despre întâlniri neprevăzute cu lupii, sau despre atacul lupilor la oborul oilor, iarna, acum acest animal a dispărut complet
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
Vârfurile copacilor din pădure se usucă, frunzele pomilor fructiferi se usucă și cad în plină vară. Floră spontană este destul de variată, formată din iarbă neagră, păiș, pir, bolbora, salvie, trifoi alb și roșu, iarbă grasă, maci, viorele, brebenei,etc. Fauna Fauna din zona comunei Valea Mare, datorită despăgubirilor, datorită agriculturii mecanizate și chimizate, este foarte mult diminuată. Dacă unii cetățeni povesteau despre întâlniri neprevăzute cu lupii, sau despre atacul lupilor la oborul oilor, iarna, acum acest animal a dispărut complet din
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
din zona comunei Valea Mare, datorită despăgubirilor, datorită agriculturii mecanizate și chimizate, este foarte mult diminuată. Dacă unii cetățeni povesteau despre întâlniri neprevăzute cu lupii, sau despre atacul lupilor la oborul oilor, iarna, acum acest animal a dispărut complet din fauna locului, ultimul exemplar fiind împușcat în anul 1964. Istoricul Comunei Comună noastră este așezată în locuri încărcate de străveche istorie; pe teritoriul ei au fost descoperite, în Valea Darjovului, cele mai vechi urme de viață omenească, având vechime de pește
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
și care au dus la modificarea pe alocuri a albiei râului sau, viitura din data de 12 august 2002, provocată de 54,5 mm precipitații între orele 5-8 AM, ce au afectat multe din loturile riverane ale sătenilor. Flora și fauna Pietrenilor este diversificată și specifică zonei împădurite muntoase ce-i ocupă peste 85% din teritoriu iar la intrarea dinspre sud în Cheile râului Costești întâlnim endemisme ale florei de sorginte submediteraneană. Precum un brâu întins dinspre est spre vest, la
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
smeurul și murul, feriga, feriguța, urzica, mătrăguna, măcrișul iepurelui, fragul, floarea paștelui și ghiocelul. Desigur în acest etaj arboricol se întâlnesc frecvent diverse specii de ciuperci comestibile: mănătarca,gălbiorul, bureții cu lapte, vineciorul dar si specii periculoase de ciuperci otrăvitoare. Fauna este bine reprezentată de către urs, mistreț, râs, jder, căprior și cerb. Etajul subalpin situat, între 1200-1600 m, este ocupat de către pădurile de molid și brad exploatate forestier între anii 1920-1930, azi complet refăcute. Aici întâlnim o faună reprezentată prin urs
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
de ciuperci otrăvitoare. Fauna este bine reprezentată de către urs, mistreț, râs, jder, căprior și cerb. Etajul subalpin situat, între 1200-1600 m, este ocupat de către pădurile de molid și brad exploatate forestier între anii 1920-1930, azi complet refăcute. Aici întâlnim o faună reprezentată prin urs, cocoșul de munte, acvila țipătore, ciocănitoarea mare, șopârla de munte, vipera neagră, șoarecele vărgat. În fine, etajul alpin cuprinde plaiurile Neteda și Scânteia, cu pajiști înierbate cu țepoșică, păiușul roșu, și iarba mieilor, printre care crește afinul
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
la est și Valea Iepii ce traversează satul Rus prin centru, pe cursul ei superior aflându-se satul Fântânele-Rus. Diversitatea vegetației este dată de întinsele suprafețe cu pădure de foioase, pășuni, fânețe naturale, vegetație de lunca precum și plantațiile de conifere. Fauna este specifică zonei pădurilor de foioase: căprioare, mistreți, iepuri, păsări cântătoare, pești în apele curgătoare și bălti. O bogăție însemnată o reprezintă varietatea ciupercilor, ce împânzesc covorul de frunze, în verile și toamnele ploioase. Prima atestare documentara a satului datează
Rus, Sălaj () [Corola-website/Science/302058_a_303387]
-
și insecte și 93% din amfibieni sunt specii endemice. Mamifere sale native sunt în cea mai mare parte marsupiale, precum canguri, bandicoots și quolls. Prin contrast, marsupialele sunt în prezent total absente din Africa și formează o mică parte din fauna de mamifere din America de Sud, precum oposumul și monito del monte. Reprezentanții vii ale mamiferelor primitive ce depun ouă (monotreme) sunt echidna și ornitorincul. Ei sunt găsiți doar în Australasia, care include Tasmania, Noua Guinee și Insula Cangurului. Aceste monotreme sunt
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
și psihic (social). Monografia trebuie să cuprindă, așadar, pentru a fi completă, un studiu al tuturor cadrelor: - cadrul cosmologic: cum e așezat satul, cum e determinată viața acestuia de teritoriu (munți, ape etc.), se subteritoriu (zăcăminte etc.), și de suprateritoriu (faună, climat etc.) - cadrul biologic: studiul populației, alimentație, igienă etc. - cadrul istoric: trecutul satului - cadrul psihic: conformism și inovație, conflicte etc. și al manifestărilor sociale: - manifestări economice: producție, câștiguri, comerț etc. - manifestări spirituale: religioase, artistice, morale, ideologice - manifestări juridice: obiceiuri juridice
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
o serie de așezări noi. În vestul deșertului Libiei sunt regiuni mari din deșert fără populație. Floră este xerofila, rară și cuprinde circa 1000 de specii. În cele circa 90 de oaze mari se cultivă curmali, legume, cereale, cocotieri etc. Fauna este foarte săracă: scorpioni, șopârle, șerpi, vulpi de deșert, struți. Spre margini pătrund uneori animale de deșert. Potrivit lui Arnulf Jaeger-Walden, reprezentant al Institutului European pentru Energie, nevoile energetice ale Europei ar putea fi îndeplinite prin captarea a doar 0,3
Sahara () [Corola-website/Science/302770_a_304099]
-
la proprietatea neplăcută a bromului, anume mirosul urât și înțepător. În mare parte, acest miros este asemănător cu cel al clorului, dar tenta sa este mai puternică și are efecte mai violente. În anul 1824, "Antoine Balard", studiind flora și fauna unei mlaștini saline din Montpellier, Franța, a devenit foarte interesat de această zonă, continuând să o investigheze cu mare interes. După ceva vreme de la începutul studiilor, Ballard a evaporat o anumită cantitate de soluție salină recoltată din mlaștină, obținând sare
Brom () [Corola-website/Science/302790_a_304119]
-
natural al speciilor, dar chiar și în zilele noastre, iarna, se mai poate distinge vag „ALIN”, venind dinspre șesul Țării Bârsei. Rezervația naturală este inclusă în situl de importanță comunitară - "Muntele Tâmpa", la baza desemnării căruia se află specii de faună și floră protejate prin "Directiva Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), sau aflate pe lista roșie a IUCN; dintre care: ursul brun
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]