9,490 matches
-
de Messalinus, care s-ar putea considera jignit. Urmează o primă răsturnare de situație: "deși e adevărat că eu, Ovidiu, nu am fost niciodată unul de-ai săi, minciuna mea va putea fi iertată, pentru că nu ar putea știrbi din gloria lui Messalinus (!). Cine nu se preface că ar fi prieten cu Cezarii, chiar dacă de-abia i-a cunoscut? Ei bine, iartă-mi mărturisirea: tu erai Cezarul meu!" Quis se Caesaribus notis non fingit amicum? Da veniam fasso, tu mihi Caesar
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
în viitor printr-o reflecție psihologică și istorică: nimeni nu-și lasă neterminată propria-i operă. Așa cum Venus Anadiomene este măreața capodoperă a celebrului pictor Apelles din Cos, așa cum Pallas Atena este capodopera lui Fidias, așa cum sculptorul Calamis își datorează gloria statuilor sale ecvestre și Miron aceleia a faimoasei sale junci, tot așa poetul din Sulmona e o parte, și nu ultima, din operele lui Sextus: mai mult, e un dar, o operă a bunătății lui grijulii (tutela). În a patra
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
însuși), care trec dincolo de semnificația contingentă a fiecărui caz concret în parte mai ales feminin pentru a îmbrățișa toate cazurile similare (bărbați și femei) din toate timpurile și locurile (deci și pe cel actual al lui Ovidiu și al Fabiei). "Gloriei râvnite îi place să urce pe căi abrupte. Cine l-ar cunoaște pe Hector, dacă Troia ar fi fost fericită? Calea spre virtute se deschide în mijlocul relelelor publice (Publica virtuti per mala facta via est, v. 76)". Câte aluzii la
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
rebus, Apparet virtus arguiturque malis. De aceea Fabia are ocazia de a deveni celebră la fel ca eroinele trecute în revistă de poet: în loc să se rușineze, trebuie să se laude cu exilul poetului: "Soarta mea îți oferă un titlu de glorie (locum tituli) și afecțiunea ta (pietas) îți dă dreptul să ții capul sus. Folosește-te de circumstanțele care-ți oferă ocazia să-ți sporești onoarea: o arenă mare se deschide pentru laudele tale" (81-84). Dat tibi nostra locum tituli fortuna
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
încuraja soția, poetul exagerează, anticipând laudele (En patet in laude sarea lata tuas) pentru ceea ce va face ea ca să-l salveze pe Ovidiu, dar nu se poate nega sub nicio formă că expresia "soarta noastră îți oferă un titlu de glorie" e cel puțin ambiguă. Fără îndoială, poetul trebuie să se fi gândit și la gloria care i s-ar fi cuvenit soției datorită faptului că s-a interesat de soarta soțului în exil, dar nu e mai puțin evident că
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
va face ea ca să-l salveze pe Ovidiu, dar nu se poate nega sub nicio formă că expresia "soarta noastră îți oferă un titlu de glorie" e cel puțin ambiguă. Fără îndoială, poetul trebuie să se fi gândit și la gloria care i s-ar fi cuvenit soției datorită faptului că s-a interesat de soarta soțului în exil, dar nu e mai puțin evident că, o persoană care cunoaștea o altă cauză a exilului sulmonezului, în afară de cea mărturisită și oficială
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
grele, și mai exact probitatea (adversis probitas exercita rebus), trebuie pusă în valoare în momente potrivnice, și elogiată în momente nefericite (tristi tempore). Dacă Ulise nu ar fi avut de înfruntat atâtea adversități, Penelopa ar fi fost fericită, dar fără glorie. Dacă Capaneu ar fi intrat glorios în cetatea Tebei, cine ar fi cunoscut-o pe Evadne? Alcesta nu ar fi celebru, dacă Parcele nu ar fi decis moartea prematură a soțului ei, Admet. Dacă un altul și nu Protesilau ar
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
un dublu joc în adevăratul sens al cuvântului. În elegia Tristele, V, XIV, Ovidiu își elogiază soția pentru fidelitatea ei: versurile poetului așadar o fac deja celebră. Trebuie să persiste în comportamentul ei fidel și se va bucura de aceeași glorie ca și Penelopa, Alceste, Andromaca, Laodamia, față de care Fabia are un avantaj: ea nu trebuie să moară, ci să iubească și să-i fie fidelă soțului; o sarcină mai ușoară pentru a-și câștiga renumele. El trage următoarea concluzie: Fabia
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
trăsătură și nobilă figură. Cu sufletul ei bun și sângele-i de seamă Se poartă grațios și-nțelepciune emană. Nu e deloc nedemn să lăudăm a ei frumusețe, Pentru care venerăm și premăritele zeițe. Soție lui, mătușă lui Cezar: o, glorie ție, O, doamnă demnă de sacra casă imperială!"427 Trebuie să remarcăm că poetul o numește femina princeps (Tristele, I, VI, 25), așa cum o face și cu Paulus Fabius Maximus: quorum tu princeps 428, singurul titlu pe care Augustus îl
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Dumnezeu, angeli miriade care, toți, glorifică forța verbului: „Cerești, eterii trombe În spațiuri răsună, Puteri, tării de angeli svol răpezi, lin se pun; În giuru-Omnipotenței miniștrii toți s-adună, Atenți În tot amorul, ascultă, se supun. Văd toți pe Fiul gloriei l-a Patrelui său dreaptă Și cunoscut se face Cuvîntul peste tot; La vocea-i mundiferă creația așteaptă Și laudă, mărire din arpele lor scot. Și spirite, și geniuri, și minți ce nasc știință Se-ntrec să se Închine la
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
caroului. El cîntă nașterea universului și nunta mistică a elementelor. Erosul este forța care mișcă, Într-adevăr, astrele și provoacă delirul creațiunii. Asachi, Înaintea lui Heliade, avea intuiția amorului cosmic În niște versuri triste și noduroase: „Acea rază nemurindă, pentru glorie creată, Ce lucit-au peste mine Încă-n timpul de giunie Aleu, s-a Înturnat iarăși la obîrșia-i necurmată Dar În mezul al durerii ce-mi rămîne-n suflet vie Ca scînteie care aprins-ai nu s-a stinge niciodată Și-
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ratată? Pentru a găsi răspunsul corect trebuie să ne îndreptăm atenția asupra textului însuși, nu fără a ține cont, evident, de intențiile autorului și de orizontul de așteptare al unei epoci în care romanul românesc și-a trăit momentul de glorie. 1.1. Memorie involuntară și proustianism Ceea ce iese în evidență de la primele pagini în Bizu e amprenta proustiană a discursului narativ, împrumutată aici din rațiuni mai curând tactice, în scopul de a ilustra "pe viu" funcționalitatea memoriei și a imaginației
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
dreptul la țintă", fără "mizeria sentimentală", fiindcă amorul "e drumul cel mai scurt între două puncte, între două principii". Inutil să mai precizez de partea cui este Lovinescu în această dispută. Dar dacă nici Caragiale nu poate aspira la o glorie mai durabilă (pe motiv că literatura sa e doar o literatură mimetică, de observație "realistă", lipsită de sugestivitate), apoi femeile- scriitoare (ca Mite sau Veronica) chiar n-au nicio șansă, unica lor menire fiind aceea de a stârni și de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
frig și moarte;(Ă). Undeva, pe-aproape-s/zorile râvnite. Fierb În matcă ape crâncen răzvrătite Vin armate roșii țara să ne-o scape. (Ă)». (V. TULBURE. - Balada tovarășului care a căzut Împărțind Scânteia În ilegalitate) «Vor trece secole și milenii Dar gloria ta va străluci tot mai puternic, gloria orașului care a nimicit fiarele, gloria orașului care a eliberat omenirea, gloria orașului marelui Stalin, capitală a comunismului Moscova». (Radu PĂDURE. - Moscova roșie, Moscova aurie) «Și-n Moscova cetate și omenirii școală Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
râvnite. Fierb În matcă ape crâncen răzvrătite Vin armate roșii țara să ne-o scape. (Ă)». (V. TULBURE. - Balada tovarășului care a căzut Împărțind Scânteia În ilegalitate) «Vor trece secole și milenii Dar gloria ta va străluci tot mai puternic, gloria orașului care a nimicit fiarele, gloria orașului care a eliberat omenirea, gloria orașului marelui Stalin, capitală a comunismului Moscova». (Radu PĂDURE. - Moscova roșie, Moscova aurie) «Și-n Moscova cetate și omenirii școală Într-un birou tăcut din marele Kremlin, Ne
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
răzvrătite Vin armate roșii țara să ne-o scape. (Ă)». (V. TULBURE. - Balada tovarășului care a căzut Împărțind Scânteia În ilegalitate) «Vor trece secole și milenii Dar gloria ta va străluci tot mai puternic, gloria orașului care a nimicit fiarele, gloria orașului care a eliberat omenirea, gloria orașului marelui Stalin, capitală a comunismului Moscova». (Radu PĂDURE. - Moscova roșie, Moscova aurie) «Și-n Moscova cetate și omenirii școală Într-un birou tăcut din marele Kremlin, Ne vede și zâmbește tovarășul Stalin: Românii
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ne-o scape. (Ă)». (V. TULBURE. - Balada tovarășului care a căzut Împărțind Scânteia În ilegalitate) «Vor trece secole și milenii Dar gloria ta va străluci tot mai puternic, gloria orașului care a nimicit fiarele, gloria orașului care a eliberat omenirea, gloria orașului marelui Stalin, capitală a comunismului Moscova». (Radu PĂDURE. - Moscova roșie, Moscova aurie) «Și-n Moscova cetate și omenirii școală Într-un birou tăcut din marele Kremlin, Ne vede și zâmbește tovarășul Stalin: Românii cresc ca grâul frumos, cu socotealăă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
arăta că «lucrul cel mai minunat În Întrecere este că ea produce o răsturnare radicală În concepțiile oamenilor asupra muncii, deoarece ea transformă munca din jug greu cum era considerată Înainte, Într-o chestiune de onoare, Într-o chestiune de glorie, Într-o chestiune de vitejie și eroism». Iar tov. Molotov, Într-unul din discursurile sale, precizează: «fizionomia morală a oamenilor sovietici din prezent apare Înainte de toate În atitudinea lor conștientă față de muncă, considerată de ei drept o chestiune de importanță
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Bacău, pe data de 2 mai 1926. La această dată, cu mult timp înainte de ora 15 - ora sosirii premierului - „o lume imensă se adunase pe peronul gării Bacău, ordinea fiind menținută de întregul aparat polițienesc local”. Apariția generalului „încărcat de gloria victoriilor din Războiul pentru Întregirea Neamului” a fost salutată de asistență cu urale. De la gară, coloana oficială s-a îndreptat spre centrul orașului, acolo unde Al. Averescu a inaugurat Clubul Partidului Poporului din Bacău. După oficierea serviciului divin, „a luat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
scurt timp a fost construită de către Leon și Moritz Gross, o altă fabrică de țesătorie și postavuri. La începutul secolului al XX-lea au mai fost construite în Bacău fabrica de postav Singher (1908), precum și fabrica de casânci și panglici „Gloria” - Leon Grad (1913). Aceasta din urmă a ajuns să fie în perioada interbelică cea mai importantă fabrică din țară în această branșă. Dintre unitățile industriale înființate în Bacău de membri ai comunității evreiești până la sfârșitul secolului al XIX-lea, mai
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cu precădere, la materiile prime din import. Deloc întâmplător, în această perioadă s-au construit, printre altele, trei fabrici de pielărie (dou) în anul 1906 și una în 1912), fabrica de postav deținută de Manase Gross (1912), fabrica de casânci „Gloria” (1913) și fabrica de mașini, turnătorie fontă și metale (1916). În încercarea noastră de a recompune harta etnică a industriei locale, așa cum aceasta era profilată în primele dou) decenii ale secolului al XIX-lea, am întâmpinat aceleași dificultăți ca și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fost trecuți anii în care a fost înființată respectiva unitate productivă): fabrici de ape gazoase (3) - Brüll S. Abasohn, M. Ellenbegen și Iulius Tecuceanu; fabrici de basmale și casânci (10) - Ștefan Bogoș & Beraru, Societatea Anonimă „Camelia”I. Milcovici (1923), Societatea „Gloria” Leon Grad (1913), frații Găină (1921), Anton Ștefănescu (1902), „Carmen”Altăr Șulensohn, „Cașmirul”frații Ițicsohn, I. Moscovici & Co., „Rozalina”D. Iliapol (1920) și Iliopol Dumitru; fabrica de panglici și șireturi - H. Sield; fabrici de caiete și carton (3) - Iuster Beniamin
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
al fiecărei săli, unui spectator să-i revină „4 metri cubi de aer, necesar respirației”. În ultima decadă interbelică, între actorii ce au încântat privirea, dar și auzul băcăuanilor amintim aici pe marele tenor Richard Tauber, în ecranizarea „Drumul spre glorie” (1931), Ivan Petrovici, în filme precum „Cartierul latin” (1931), „Victoria și al ei husar” (1932) și „Orlow” (1933), Stan Laurel și Oliver Hardy, în comediile „Auleu, nevastă-mea” (1931), „Stan și Bran se căsătoresc” (1932) sau „Stan și Bran la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în perioada interbelică. De la furturile „foarte mari”, ce țineau „prima pagină”, până la cele mai mărunte, ziarele orașului difuzau periodic aceste informații, mizând pe gradul ridicat de interes și pe caracterul senzațional al acestor știri: „marele furt” de la fabrica de casânci „Gloria” (1924), în valoare de 234.000 lei; spargerile din vara anului 1928, atunci magaziile fabricilor de piele Perlbergher, Filderman, Lupu O. Klein au fost devaliazate, valoarea totală a daunelor atingând impresionanta cifră de un milion de lei; „marele furt” din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
m-a apropiat de pământ. Aș vrea să-mi văd elevii mei, cei rămași în ținutul Bacăului, ... la treabă. Mi s-a spus că am sacrificat familia, mi-am zdruncinat sănătatea și nu m-am ales cu niciun fel de glorie, nici cu succese vibrante. Dar n-am pretins de la nimeni, nimic. Am trecut prin viață neînțeles. O jertfă pe altarul culturii. Am crezut că acest gest este înainte de toate frumos. Pentru cultura Bacăului”. În varianta sa modernă și interbelică, mediul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]