10,090 matches
-
de amorul artei, și ca să nu risipești darul primit de la Dumnezeu. La corturi activitatea a stagnat. S-au ridicat două corturi și jumătate și e ora 13.00. Mai e mult până diseară. E! De-acum sunt veseli. Fac glume, râd. De aia e ușor la români și acestora le place munca. Se mai și glumește, se mai și povestește... Ca la noi, la nimenea. Îmi amintesc de o secvență din Spania, de la San Pere, lângă Barcelona unde am stat
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
așa pentru a purifica locul în așteptarea musafirilor de gradul zero, mâine vor fi exilați și vor pleca în bejenie, pictorii artiști și măgarul turc, Ionel, fiecare în drumul lui. La masă când ni s-a relatat discuția, mai în glumă mai în serios am întrebat cu vocea gâtuită: „Dar de ce nu l-am lega, oare pe săracul măgar de microbuzul nostru? Să-l plimbăm și pe el pe la Sucevița că alt premiu de consolare nu cred că va avea!”. Uite
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
care fac sarea și piperul oricărui student. Am avut marele noroc de a fi coleg de grupă cu trei vestiți "mușchetari" Ilie, Mitrel și Jean, eu completând echipa pe post de D'Artagnan. Ilie-Iliuță, odihnească-l Domnul, mereu pus pe glume, sclipitor, spumos ca o șampanie Mumm, înconjurat mereu de prieteni pe care-i delecta cu poveștile și ghidușiile lui, risipite seniorial. Îl "aflaseră" și profesorii, care nu se puteau abține să nu-l provoace la cursuri, seminarii și examene, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
zilele organizării la Berlin, cu mare pompă, a Festivalului internațional al tineretului și studenților, motiv pentru care a fost ținut "la rece" și decesul său anunțat după încheierea Festivalului. (Despre relațiile dintre cei doi din ultima perioadă circula și o glumă: pentru legături directe "operative" se instalase în birourile lor o linie telefonică specială. Telefonul din biroul lui Honecker suna din când în când, dar când acesta ridica receptorul, nu răspundea nimeni la capătul celălalt. După mai multe apeluri, Honecker a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de "marja de manevră" necesară. În toate deciziile Tratatului de la Varșovia și CAER, la ONU și în alte organisme internaționale, votul RDG se alinia automat celui al URSS indiferent de problema pusă în discuție. (Ilustrativ pentru această obediență circula o glumă: la o reuniune la Kremlin a șefilor din țările "frățești", convocată de Brejnev, acesta, pentru a verifica atașamentul față de Moscova al invitaților, le-a pus la fiecare pe scaun câte o pioneză mare și ascuțită. A venit Jivkov, a văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
oficială" a expoziției în prezența ministrului, ceea ce s-a și întâmplat după câteva zile. (Tovarășul K. Gisy era un om de cultură, educat și a jucat un rol important în viața politică după reunificarea Germaniei. Circula totuși pe seama sa o gluma "răutăcioasă": mergând cu mașina prin centrul Berlinului, tovarășul Honecker îl vede pe tovarășul ministru al culturii ieșind dintr-o biserică, apoi din alta și din alta. La prima și-a zis că poate are un deces în familie, dar după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
la soție, o minune de româncuță brunetă și cu ochi albaștri, elegantă și distinsă, i-a zâmbit și a sărutat-o pe obraz! Scena a fost ulterior "picant" comentată de colegii de la alte ambasade, care ne-au felicitat, avansând în glumă ideea unei "fructuoase colaborări între Pinochet și România socialistă". Aveam nevoie și de astfel de momente de destindere, încordarea zilnică, nonstop, solicitându-ne la maximum atenția, nervii, capacitatea de analiză, sinteză și concentrare. Eram prezenți la acțiunile protocolare organizate cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
un mare lot de camioane de la uzina "Steagul Roșu" din Brașov cu destinația China. În anii aceia se mai acceptau în cadrul "relațiilor frățești" schimburi ciudate de mărfuri, gen o mie de perechi de pantofi, toți pentru piciorul stâng (nu-i glumă, s-a întâmplat!), dar chinezii de obicei erau serioși și ne dădeau doar mărfuri de bună calitate. La sosire la Constanța camioanele aveau "apă în radiatoare", a dat un ger năprasnic și toate radiatoarele au plesnit. La destinație, chinezii au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
rezistat prea mult la acest traseu făcut pentru Tarzan și Jane și ne-am oprit într-un loc "mai ferit", lăsându-i pe specialiști să-și continue aventura. Au reveni cam după o oră și jumătate, ghizii spunând, mai în glumă, mai în serios, că ne-au găsit "din întâmplare"! Așteptându-i, eram atenți la tot ce mișcă în jurul nostru, amintindu-ne de legendele locale cu stafii, vârcolaci și vrăjitoare ce bântuie pădurea. Ne-am făcut cruce când am ajuns la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și pus la dispoziție o lojă pentru un spectacol de gală. Spectacolul în cauză era "Mireasa vândută" și mă trezesc la un moment dat că Spiess, pe care-l știam și admiram de mulți ani, îmi spune cu titlu de glumă: "Vasilică, hai să vindem biletele la Operă și cu banii să mergem la restaurant". N-am vândut "loja", deși s-ar fi găsit mulți amatori, dar la restaurant am fost! Cunoscusem cu ani în urmă, în perioada mea de "exil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
spaniola. Brazilia, 8.514.215 kilometri pătrați (aproximativ 40 de Românii), 185 milioane de locuitori, din care 49,7 % albi, 42,6% metiși, 6,9 % negri, 0,5% asiatici și 0,4% amerindieni (brazilienii calificându-se pe un ton de glumă drept un popor "cafea cu lapte"!), 4 fuse orare, 5 clime ecuatorială, tropicală, semiaridă, tropicală continentală și subtropicală. O istorie plină de conflicte, asasinate, războaie, lovituri de stat... Ca toată Lumea Nouă, și Brazilia a fost descoperită "din întâmplare" de navigatorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
refăcut drumul Rio-Sao-Paulo, continuând apoi cu Sao Paulo-Porto Alegre, în total 1200 de kilometri. La Porto Alegre, omul de bază era Emilio Cioba, prosper om de afaceri și "consul onorific" al României. Născut în Ardeal, la Beica (își spunea, în glumă, "conte de Beica" și noi ne adresam lui tot, în glumă, cu "domnul conte"), făcuse studii de inginerie în țară, plecase prin 1955 în Brazilia cu Ely, soția sa româncă-grecoaică, și la Porto Alegre, după ani de muncă, era acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
1200 de kilometri. La Porto Alegre, omul de bază era Emilio Cioba, prosper om de afaceri și "consul onorific" al României. Născut în Ardeal, la Beica (își spunea, în glumă, "conte de Beica" și noi ne adresam lui tot, în glumă, cu "domnul conte"), făcuse studii de inginerie în țară, plecase prin 1955 în Brazilia cu Ely, soția sa româncă-grecoaică, și la Porto Alegre, după ani de muncă, era acum proprietarul unei fabrici cu 200 de angajați care producea ornamente metalice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
era de părere că după muncă, idiferent care o fi ea, trebuie să te mai și odihnești și să-ți împodobești viața și traiul și cu activități plăcute și frumoase. Trecând de la Hesiod la contemporani, îmi aduc aminte de o glumă din perioada "comunismului victorios": la o ședință de partid ia cuvântul, pentru a evidenția "binefacerile muncii", un român-evreu, care, cu accentul caracteristic, a creat ilaritate în "auditoriu" și la "prezidiu", nefiind clar dacă finalul cuvântării sale era cu semnul exclamării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
pe zi), se înregistrează 80 000 de furturi (10 pe oră), procentajul de rezolvare a cazurilor fiind doar de 7%! În atare context, textul unui cântăreț rapp este elocvent: "Sarajevo e brincadeira, isto e Rio de Janeiro" Sarajevo e o glumă, aici suntem la Rio de Janeiro! Asalturile și furturile sunt bine planificate iar victimele selecționate cu grijă încă de la sosirea la Rio, la Aeroportul internațional "Galeao". A făcut vâlvă în presă prinderea unor lucrători de la aeroport, aflați în legătură cu șoferi de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
În cinstea israelienilor. Ins) aprobarea de c)tre statele europene a raidului avea s) pun) În pericol planurile Franței privind noua ordine internațional). În zilele de 4 și 5 iulie, Înaintea operațiunii de salvare, Le Monde publicase, f)r) comentarii, glumele f)cute de Amin Într-un discurs ținut la Port Louis. Vorbind la Conferința Organizației Statelor Americane (OSA), Amin stârnise râsete și aplauze printre delegați spunând c) ostaticii se simțeau cât se poate de bine În acele circumstanțe - Înconjurați fiind
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Îmi dau seama c) nu-i trece deloc prin cap s) moar). Vrea s) ajung) din nou la New York, s) discute cu fizicieni și filantropi, s)-și văd) fiii și nepoții, s) se delecteze cu mânc)ruri alese, s) aud) glume bune și s) fac) acolo ceea ce, probabil, nimeni altul nu ar putea face pentru Institutul Weizmann și pentru Israel. Cât privește moartea, se gândește, În mod sigur, la ea. Dar Îmi amintesc ce mi-a spus Într-o zi Harold
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
manipularea dictatorului. De altfel, sunt sigur, Ubu nu a fost pus bine În scenă decât În țările de Est și În Africa, locuri unde artiștii și spectatorii au trăit Împreună experiența dictaturilor „ubuești“. Fără această bază, Ubu rămâne doar o glumă „henormă“, cum spunea Jarry. În același spirit ludic am refăcut Ubu la New York mai târziu, când am lucrat pentru prima oară la „La Mama“ cu actorii americani. Scena „La Mamei“ era tot plină de gunoi, personajele mișcându-se ca niște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
care lucraseră cu Karajan, cu Abaddo, sau Ozawa?! Se spune despre muzicienii Filarmonicii vieneze că sunt atât de obișnuiți să cânte Împreună și cunosc așa de bine repertoriul, Încât pot să execute o partitură Întreagă singuri, fără dirijor. E o glumă care circulă: „Dacă ne place de dirijor, atunci cântăm cum vrem noi, dacă nu ne place de el, atunci cântăm după cum ne cere el!“. În dimineața aceea, la Werther, am observat cum l-au „mirosit“ pe tânărul Philippe Jordan: au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Încă se folosea cortina și se bătea gongul. Noaptea Începea Însă cu cortina ridicată. Gongul bătea asurzitor de tare, iar când te așteptai ca actorii să apară, cortina se Închidea brusc și lumina se stingea: era noaptea Încurcăturilor și a glumelor teatrale!!! AMN: În teatru se Întâmplă rar ca forța situației comice pure să se prezinte așa cum e, comic de situație și nimic altceva. Faptul că unul iese pe o ușă și altul intră pe altă ușă exact În același timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
diferitelor limbi. Ioshi Îmi dădea lecții de dans japonez, eu Încercam stângaci să-i arăt o versiune suprarealistă a călușarilor și amândoi Învățam cum se spune În limba celuilalt „Mulți ani trăiască“/ Akemashite O-me-de-tou. Dar mai presus de aceste mici glume culturale, simțeam că vocile noastre vibrau Împreună, când În armonie, când disonant: tot felul de sunete, subțiri, ascuțite ca de păsări sau grave, joase, imitând mugetul vacii sau răgetul tigrului, făceau ca centrii de rezonanță vocală să fie descoperiți și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
conversații și chiar negociază În Piața Amzei pe limba precupeților, cumpărând ingredientele pentru felul lor de mâncare favorit, sarmalele preparate de legendara mătușa Olimpia. Figaro cu Superman Un mesaj urgent de la New York: „Superman te caută la telefon!“. Nu era o glumă. Era Într-adevăr Superman În persoană, Christopher Reeve, celebrul interpret al filmului cu același titlu, care dorea să-l joace pe contele Almaviva din piesa lui Beaumarchais, Nunta lui Figaro, și să revină astfel În teatru. Auzise despre montarea mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
a depistat În ziar simpatia mea aeriană față de gazetarul local, mi-a declarat furibund că am greșit „dând mâna cu dușmanul, care Încearcă de treizeci de ani să submineze Opera din L.A.“. De unde să știu ce urgii provoacă o mică glumă scrisă ca să treacă timpul În zbor?! Câțiva ani mai târziu, Lucia creată la Chicago și plimbată la Los Angeles era dorită de Opera din Paris. Așa e moda În operă, să circule producțiile long distance și low budget. Dar, În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
nici o concluzie. Deși soluțiile erau diferite, ambele finaluri, și al lui, și al meu, se adresau spre nevăzut. Dar, cel puțin În cazul meu, muza nu a coborât să ne atingă cu aripa ei protectoare. Deși evocarea muzei pare o glumă, eu cred În ea. Nu noi decidem reușita sau eșecul. Important e să dăm tot ce avem mai bun În lucru. Restul nu depinde de noi. Orice spectacol are o viață a lui, imprevizibilă, independentă, dar adesea nu o lăsăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
nu te vrem, stai acolo la tine În America și lasă-ne În pace, ai Înțeles?». Iar tu parcă te Încăpățânezi și nu vrei să auzi mesajul. De ce, dom’le?“. Sala a hohotit de râs și eu la fel. Totuși, gluma lui Andrei, care are și un subtext serios (cum se Întâmplă des când glumește el), mi-a rămas În minte, ca o Întrebare fără răspuns. Nu am căzut niciodată În sentimentalismul exilatului care oftează nostalgic după o Românie idealizată (și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]