10,331 matches
-
Acasă mă aștepta o scrisoare de la dumnealui. Și Grigurcu mi-a scris încîntat. Preferam să scandalizez. Sînt multe de spus. Dar cred că sînt împăcat de reacțiile celor ce m-au citit. Se confirmă că nimeni nu-mi poate contesta... harul, cel mult o anumită "dezordine" în structurarea cărții (cu voia editorilor). A scris și Constanța Buzea! Cam în două bețe. Femeile nu trebuie să știe niciodată prea multe despre bărbați. Aș vrea să fiu comentat cu competență, nu să fiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
au scris cîteva cronici-recenzii despre cartea mea și le găsesc în special incompetente. Ca ton, ca sobrietate, o prefer pe a lui Livescu (Cristian n. red.). În ceea ce privește conținutul mă abțin! Dar știu, acestea toate țin de ipocriziile literaturii. Bucureștenii au har în a-și face prezența simțită la timp. În Moldova, ciudat, funcționează prea mult orgoliile! Mă gîndeam zilele trecute că, de exemplu, distinsul Al. Călinescu scrie despre Mușina (Alexandru n. red.) și Bucur (Romulus n. red.) cu o dezinvoltură dubioasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Am mai scris. Cîteva seri demente, în transă. Nu rău, dar sub mulțumirea mea. Trecerea lui T. pe la mine, ca-n vremurile bune, nu mi-a schimbat sufletul. O minune, oricum! Am hoinărit cîțiva kilometri cu ea avînd amîndoi un har cuvintelnic nemaipomenit. Ne-am tăvălit ca niște zei buimaci și am stat cuminți. Dar cît de paralel trăim! Ieri am mai cumpărat de la biblioteca vechiului liceu multe cărți. Deci sînt mulțumit oarecum. Teatru american (toți cei buni!), Max Frisch (teatru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
naționale, cu flori și lumânări, fiecare costișan, adult, copil sau tânăr, încă de la primele ore ale dimineții se îndreaptă sfioși către lăcașul sfânt. Trebuie să fie gazdă bună, să întâmpine cum se cuvine, oaspeții. Aici, în ajunul sărbătorii, gospodinele cu har bisericesc și tragere de inimă, au pregătit o masă îmbelșugată, cu bucate tradiționale (sarmale, plăcinte, turtă dulce, sucuri și vin). Cei veniți din alte sate, ca și cei localnici, vor gusta din mâncărurile oferite (sfințite de către un sobor de preoți
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Paște și i-am urat să-și petreacă Sfintele Sărbători în liniște și cu sănătate. M-am întors acasă după multe ore bune, petrecute însă cu mare folos. Câte informații prețioase am aflat de la această femeie modestă, dar plină de har! N-am putut s-o uit, deși decenii multe s-au scurs de când m-a încântat cu povestirile ei despre Sărbătoarea Învierii Domnului, cu simbolurile pascale și cu practicarea încondeierii ouălor. Am reținut faptul că, sătenii, ca adevărați creștini întru
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
un grup de profesori, Societatea "Miorița", revista și editura cu același nume. În 1993 organizează simpozionul "Miorița" și primul Colocviu "Al. Bogza"; în 1996 contribuie la organizarea Simpozionului Miorița de la Soveja; în 1991 editează revista Bucovina ilustrată. Prozator dotat cu har și poet original. Cercetător neobosit, răscolind arhive și colindând localități rurale în căutarea urmelor unor creații originale sau a unor biografii încă nedescifrate. Contribuții originale la biografia poetului Mihai Eminescu, dovedindu-se un redutabil eminescolog. Îngrijitor de volume. Premiul Eminescula
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ornamente și combinate nuanțele cromatice demonstrează un simț artistic, creator, remarcabil, al gospodinelor din sat (creatoare: Lavric Domnica, Ionesi Veronica, Pascari Viorica). Poeții din Costișa: Ion Filipciuc, Cleopatra Hrihor (Isopescu), Răduța Vasilovschi (Lavric), Heracles Isopescu,îi cântă în versuri nemuritoare harurile pământului, mânuitorii penelului. Vespazian Lungu i-a imortalizat chipul, olimpicului sportiv Cornel Nemțoc, i-a dus faima peste hotare; la Bruxelles, la Parlamentul European, Ana Maria Paraschiv Lavric, secția de traduceri și editări; medicul Dan Lavric alină și vindecă bolnavii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Frumosul din natura satului meu mi-a dat satisfacții, mi-a umplut sufletul de bucurie și mi-a creat emoții. În cuvinte puține am vrut să cuprind tot satul... fapt irealizabil. Poate alți colegi, săteni, vor dispune de mai mult har, în redarea completă, absolută, a unor amintiri din tinerețe. Aduc mulțumiri celor ce mi-au fost alături, pentru ca însemnările mele să vadă lumina tiparului și să ajungă la cei dragi... Burciu Gheorghe, S.C. "Bucovina Electrotop" SRL Rădăuți Nicolaescu Vasile, S.C.
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
vom avea senzația că noi, am mai trecut pe acolo. Floarea Cărbune scrie! Ca un râu, cuvintele curg în versuri și proză, aducând cu sine, pentru lumea toată, emoționante momente din viața sa. Hana scrie cu sufletul și pentru suflet! Harul primit, acela de a așterne pe hârtie ideea de armonie între extremele vieții, este tocmai esența timpului: „Mi-e viața simplă dar și complexă, sunt momente când mă simt depășită de evenimente devenind tristă apoi încerc echilibrarea, bucurândumă de fiecare
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
observ un fotograf și o pictoriță, care lucrează. Mă întreb dacă și ei văd ceea ce văd eu și regret că nu pot picta frumosul ce ne înconjoară. Poeme-fluvii s-au scris, dedicate gingașei flori, și pictori faimoși și-au pus harul în slujba ei. Cel mai cunoscut este „Hiroshige”, ale cărui opere celebre sunt și azi admirate. Eu închin florii de cireș, ca omagiu, cu suflet emoționat și recunoscător, câteva modeste gânduri: Ninge pe covorul de iarbă, Se scutură florile-n
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
apă al Modovei. M-a mirat, ca de fiecare dată când trec prin zonă, faptul că sunt unii care, deși în zone inundabile, își fac acolo case. Pe podul de peste Siret, părăsind Recea am văzut o CASĂ DE RUGĂCIUNE, denumită "HAR”. De ce nu, în altă parte văzusem scris pe o clădire mică: "RAIUL S.R.L. - SERVICII FUNERARE COMPLETE"... Eram pe un drum județean destul de bun, însă lipsind indicatoarele rutiere, am fost obligat să-i întreb pe alți colegi de trafic, despre calea
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Mă îndoiesc. Mama a fost cu adevărat o ființă superioară, înzestrată cu o inteligență vie, penetrantă, iscoditoare, capabilă să discearnă prompt și tranșant binele de rău, necesarul de inutil și profundul de superficial. Probabil că însușirea limbilor străine este un har de la Dumnezeu, un "talant", dar, până la urmă, tot ceea ce avem în noi, bun sau rău, nu este tot de la Dumnezeu? La voi însă și perii capului toți sunt numărați. (Matei 10:30) Mama a rămas fără sprijinul tatălui ei încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
încât ne convingea de existența reală, concretă și palpabilă a tot ceea ce reprezenta conținutul fiecărei pilde, pericope sau parabole pe care ne-o relata. Ne aflam sub vraja cuceritoare a unui narator peste care coborâse, ca o mană cerească binefăcătoare, harul divin. Eram în transă. Eram teleportați fără voia noastră, fără să ne dăm seama, în lumea adamică și mirifică a perpetuului Eden. Era atâta concretețe în modul de expunere al mamei, atâta artă interpretativă, atâta realism imaginar, încât puteam atinge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ani de zile, cât am stat cu D.O. în Bărăgan, am avut drept sursă de lumină lampa. Iar când nu aveam petrol, lumânările. "Pădure, sora mea, la tine vin C-o strângere de inimă durută M-ai adăpat cu harul tău ceresc Și mi-ai deschis în suflet o lăută." (N. Labiș) Era o "Cale Lactee" redusă la scară terestră potopind spațiul dintre patru pereți, populat de o mamă singură cu șase copii. Seara, la capătul celor aproape trei kilometri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
aceleași trăiri copleșitoare, critic și autocritic lucid, lipsit de ipocrizie, frământat de întrebări fără răspuns și azvârlit de destinul prea des traumatic și prea rar miraculos, precum o minge de ping-pong, între Credință și Necredință. Victor Aciocîrlănoaiei povestește, deopotrivă cu har și meșteșug, întâmplările care i-au marcat și i-au alungat copilăria (dintre care multe îl vor marca, neîndoios, și pe cititor, lovindu-l direct în plex) și dând glas unor zbateri lăuntrice de care nu suntem deloc străini, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ajută să intre în lumea ascunsă a literaturii. La aceasta contribuie, în primul rând, cel care formulează chestionarul și care, precum dumneavoastră, se bazează pe o cunoaștere aprofundată și adecvată a respondentului." (Dan Mănucă) "Cât despre domnia ta, Angela Baciu, dincolo de harul poetic, cred că ai vocația dialogului, iar cele trei volume de interviuri cu personalități din toate generațiile și de toate tendințele, pe care ni le dăruiești cu trudă și generozitate, se arată a fi și o istorie vie a vieții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
zeci și zeci de pagini, astfel că mă voi rezuma doar la câteva idei, care nu m-ar viza doar pe mine, ci și pe mai mulți scriitori basarabeni care au debutat acum circa patru decenii. Oricât de înzestrați cu har am fi fost, ca și cum "programați" de înnăscut, de ereditar, în precarele condiții culturale rurale, în școli cu dascăli nici pe departe dezmorțiți după șocurile ideologice staliniste, în acele condiții sociale, când conștiințele erau, pur și simplu, contuzionate, noi nicidecum n-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
nu am putea evita faptul că sunteți și un traducător excelent. E de spus ceva la această temă, a traducerii, traducerilor? Tra...-ducerilor în ispită... Ce ar fi de spus?... Nimic mai mult decât că, în sinteza lor, conștiința, vocația, harul traducătorului reprezintă o răscruce a culturilor, a limbilor lumii, literaturilor. Deci, și o răscruce a istoriei, a ideilor, a epocilor literare... Eu unul am fost și le rămân recunoscător traducătorilor și, implicit, le dedic, confratern, peste timpuri sau nemijlocit azi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ei o știi prea bine/ Bunule Sfinte Terapont chiar/ din unealta supliciului bahic și-au făcut/ pahar pentru candelă/ reîntorcându-se la psalmii poeziei care/ în egală măsură merg spre zeu și/ spre om efemer acesta/ stârpitor de singurătate prin harul ctitoritului/ oarecum mai norocos decât zeii noștri de tranziție la/ ei înșiși/ nepreocupați de evoluție ci de/ statornicie cică preocupați drept clișeu multiplicat la/ xeroxul albastru al Cerului. Auzi-mi ruga/ și iartă-mă pre mine maculatul că/ te-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
foarte multe... căcăreze. Neghină ce prevalează net asupra infimei cantități de grâu. Pleavă prin care e greu să descoperi rarele boabe pentru pâine. Plus că acest manierism la voia întâmplării a ajuns să fie refugiul multor nechemați, multor nedotați cu har creator. Dar, ca și în democrație pe plan social, mulțimea nechemaților covârșește la scrutin, astfel că minimalismul, derizoriul este crezut, cel puțin la un anumit moment, poate chiar cel al prezentului, fruncea artei. E o eroare. Dar fără democrație nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mai rămas foarte puțini de atunci. Mai exact doi: Radu Beligan care-mi amintește mereu de cei mari dispăruți și Dan Tărchilă. Între timp sunt în legătură de prietenie cu mulți din generația mea, toți oameni deosebiți și plini de harul artei. Timpul a selectat ca și în trecut de altfel și a dovedit care sunt prieteni, care cunoștințe, care colegi de breaslă, unde compatibilitatea și-a spus cuvântul. Asta să nu însemne că pe cei cu care nu sunt în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
nu mai e o... valoare în lumea contemporană. Important e să-ți vezi de meseria de scriitor, cu onestitate și dăruire. Vocația nu ți-o alegi, oricât te-ai iluziona de contrariu. Ea te alege pe tine, fiindcă este un har. Acum însă societatea deformează vocațiile, încât vezi tot mai mulți seminariști fără har preoțesc, politicieni care cred că pălăvrăgeala le este de ajuns ca să fericească țara și tot astfel de anomalii distrugătoare de Ființă. A.B.Sunteți un om împlinit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de meseria de scriitor, cu onestitate și dăruire. Vocația nu ți-o alegi, oricât te-ai iluziona de contrariu. Ea te alege pe tine, fiindcă este un har. Acum însă societatea deformează vocațiile, încât vezi tot mai mulți seminariști fără har preoțesc, politicieni care cred că pălăvrăgeala le este de ajuns ca să fericească țara și tot astfel de anomalii distrugătoare de Ființă. A.B.Sunteți un om împlinit? Nu știu, dar am impresia că numai moartea dă un asemenea verdict. Ea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
om împlinit? Nu știu, dar am impresia că numai moartea dă un asemenea verdict. Ea face bilanțul final. Ea-i enigma, ea e runa, zice Eminescu și nimeni nu l-a contrazis până astăzi. Cât despre domnia ta, Angela Baciu, dincolo de harul poetic, cred că ai vocația dialogului, iar cele trei volume de interviuri cu personalități din toate generațiile și de toate tendințele, pe care ni le dăruiești cu trudă și generozitate, se arată a fi și o istorie vie a vieții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cu o voce puternică. Cum ați parcurs toți acești ani? V-au influențat, în vreun fel, vremurile, perioadele sociale/politice, curentele culturale? De la debutul meu din 1982, cu volumul În odăile fulgerului, au trecut, constat, peste trei decenii, în care, har Domnului, nu am avut timp să mă plictisesc. Am avut parte de toate: bucurii, umilințe, amărăciuni, surprize mai mult sau mai puțin plăcute. Inevitabil, vremurile și-au lăsat sigiliul lor de ceară nu numai pe fruntea omului care sunt, ci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]