10,086 matches
-
punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,25%), dar există și minorități de romano-catolici (6,59%) și penticostali (4,6%). Pentru 7,73% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Parcul din Buziaș, cu o suprafață de 20 hectare, este un parc dendrologic cu multe specii rare de copaci, cel mai important fiind Platanul. Arhitectura stațiunii este în stil turcesc, bizantin, unic în România. Singurele promenade similare din Europa se găsesc în Karlovy Vary și în Baden-Baden. După ce informațiile
Buziaș () [Corola-website/Science/297095_a_298424]
-
cu o altă linie secundară ce vine tot de la București prin Urziceni. Din Făurei pornesc și o linie ce duce la Fetești și alta ce duce spre nord la Tecuci. Teritoriul administrativ al orașului Făurei acoperă o suprafață de 1828 hectare, din care 298 hectare intravilan, 168 hectare teren neagricol și 1362 hectare teren agricol. Suprafața agricolă totală a orașului Făurei este de 1362 hectare, din care arabil 626 hectare, vii 29 hectare, pășuni și fânețe 565 hectare, păduri aflate în
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
secundară ce vine tot de la București prin Urziceni. Din Făurei pornesc și o linie ce duce la Fetești și alta ce duce spre nord la Tecuci. Teritoriul administrativ al orașului Făurei acoperă o suprafață de 1828 hectare, din care 298 hectare intravilan, 168 hectare teren neagricol și 1362 hectare teren agricol. Suprafața agricolă totală a orașului Făurei este de 1362 hectare, din care arabil 626 hectare, vii 29 hectare, pășuni și fânețe 565 hectare, păduri aflate în administrarea Romsilva 142 hectare
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
tot de la București prin Urziceni. Din Făurei pornesc și o linie ce duce la Fetești și alta ce duce spre nord la Tecuci. Teritoriul administrativ al orașului Făurei acoperă o suprafață de 1828 hectare, din care 298 hectare intravilan, 168 hectare teren neagricol și 1362 hectare teren agricol. Suprafața agricolă totală a orașului Făurei este de 1362 hectare, din care arabil 626 hectare, vii 29 hectare, pășuni și fânețe 565 hectare, păduri aflate în administrarea Romsilva 142 hectare. Inițial a fost
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
Din Făurei pornesc și o linie ce duce la Fetești și alta ce duce spre nord la Tecuci. Teritoriul administrativ al orașului Făurei acoperă o suprafață de 1828 hectare, din care 298 hectare intravilan, 168 hectare teren neagricol și 1362 hectare teren agricol. Suprafața agricolă totală a orașului Făurei este de 1362 hectare, din care arabil 626 hectare, vii 29 hectare, pășuni și fânețe 565 hectare, păduri aflate în administrarea Romsilva 142 hectare. Inițial a fost un cătun al comunei Surdila-Greci
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
ce duce spre nord la Tecuci. Teritoriul administrativ al orașului Făurei acoperă o suprafață de 1828 hectare, din care 298 hectare intravilan, 168 hectare teren neagricol și 1362 hectare teren agricol. Suprafața agricolă totală a orașului Făurei este de 1362 hectare, din care arabil 626 hectare, vii 29 hectare, pășuni și fânețe 565 hectare, păduri aflate în administrarea Romsilva 142 hectare. Inițial a fost un cătun al comunei Surdila-Greci, care în 1900 avea 218 locuitori și o biserică datând din 1843
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
Tecuci. Teritoriul administrativ al orașului Făurei acoperă o suprafață de 1828 hectare, din care 298 hectare intravilan, 168 hectare teren neagricol și 1362 hectare teren agricol. Suprafața agricolă totală a orașului Făurei este de 1362 hectare, din care arabil 626 hectare, vii 29 hectare, pășuni și fânețe 565 hectare, păduri aflate în administrarea Romsilva 142 hectare. Inițial a fost un cătun al comunei Surdila-Greci, care în 1900 avea 218 locuitori și o biserică datând din 1843. Satul a crescut după realizarea
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
al orașului Făurei acoperă o suprafață de 1828 hectare, din care 298 hectare intravilan, 168 hectare teren neagricol și 1362 hectare teren agricol. Suprafața agricolă totală a orașului Făurei este de 1362 hectare, din care arabil 626 hectare, vii 29 hectare, pășuni și fânețe 565 hectare, păduri aflate în administrarea Romsilva 142 hectare. Inițial a fost un cătun al comunei Surdila-Greci, care în 1900 avea 218 locuitori și o biserică datând din 1843. Satul a crescut după realizarea căii ferate București-Galați
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
suprafață de 1828 hectare, din care 298 hectare intravilan, 168 hectare teren neagricol și 1362 hectare teren agricol. Suprafața agricolă totală a orașului Făurei este de 1362 hectare, din care arabil 626 hectare, vii 29 hectare, pășuni și fânețe 565 hectare, păduri aflate în administrarea Romsilva 142 hectare. Inițial a fost un cătun al comunei Surdila-Greci, care în 1900 avea 218 locuitori și o biserică datând din 1843. Satul a crescut după realizarea căii ferate București-Galați, pe care a avut o
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
hectare intravilan, 168 hectare teren neagricol și 1362 hectare teren agricol. Suprafața agricolă totală a orașului Făurei este de 1362 hectare, din care arabil 626 hectare, vii 29 hectare, pășuni și fânețe 565 hectare, păduri aflate în administrarea Romsilva 142 hectare. Inițial a fost un cătun al comunei Surdila-Greci, care în 1900 avea 218 locuitori și o biserică datând din 1843. Satul a crescut după realizarea căii ferate București-Galați, pe care a avut o stație, dar mai ales după ce a devenit
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
producea atât la întreprinderile private (40%) cât și la cele publice (60%) - de stat. În total județul cuprindea 380,1 mii ha, din care în 1998 373,3 mii ha aparțineau județului și 6,8 mii - municipiului Bălți. Din totalul hectarelor, terenurilor agricole constituiau 295,8 mii ha, dintre care: județului reveneau - 292,6 mii ha și municipiului - 3,2 ha. Criza economică a avut un repercusiuni păgubitoare asupra agriculturii județului. A scăzut nivelul tehnologic al producției. S-a micșorat de
Județul Bălți (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/297189_a_298518]
-
cu Vișa (Weißbach). Traversat de DN 14, este situat la 43 km de reședința de județ, 12 km de municipiul Mediaș și la 33 km față de municipiul Blaj pe DN 14B. Orașul Copșa Mică are o suprafață de 2 590 hectare din care 278 hectare în intravilanul localității. Localitatea se învecinează la nord cu comuna și statiunea Bazna, la nord-est cu comuna Târnava și municipiul Mediaș, la est cu comuna Valea-Viilor (Vorumloc), la sud cu comuna Axente Sever (Frâua), iar la
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
de DN 14, este situat la 43 km de reședința de județ, 12 km de municipiul Mediaș și la 33 km față de municipiul Blaj pe DN 14B. Orașul Copșa Mică are o suprafață de 2 590 hectare din care 278 hectare în intravilanul localității. Localitatea se învecinează la nord cu comuna și statiunea Bazna, la nord-est cu comuna Târnava și municipiul Mediaș, la est cu comuna Valea-Viilor (Vorumloc), la sud cu comuna Axente Sever (Frâua), iar la vest cu Micăsasa. Orașul
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
Hrușciov în ascensiunea lui spre putere. Începând cu anii 1940, Hrușciov susținuse cultivarea porumbului în Uniunea Sovietică, ceea ce îi adusese porecla de "kukuruznik" („porumbistul”). În Ucraina el a înființat un institut al porumbului și a ordonat cultivarea a mii de hectare de porumb în „Pământurile Nedesțelenite”. În februarie 1955, Hrușciov a ținut un discurs prin care a susținut crearea în URSS a unei centuri a porumbului similară cu cea din Iowa, și o delegație sovietică a vizitat statul american în acea
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
înlocuite pe alocuri de culturi agricole. Fauna este extrem de variată, de la păsări viu colorate - papagali, ibiși, colibri și altele - la maimuțe diferite, caimani, șerpi anaconda, furnicari, tapiri. Există mai multe rezervații naturale, între care "Central Suriname" (1,6 milioane de hectare) inclusă în anul 2000 pe lista "Patrimoniului natural universal" (peste 5000 de plante vasculare și 400 specii de păsări). În Surinam sunt extrase numeroase resurse minerale: petrol, platină, aur, diamante, minereu de fier și mangan. Dar baza economiei rămâne exploatarea
Surinam () [Corola-website/Science/298147_a_299476]
-
poluarea și vânatul pentru hrană, blană și ingrediente pentru medicina tradițională chineză. Fauna sălbatică pe cale de dispariție este protejată prin lege și din 2005 țara are peste 2349 rezervații naturale, care acoperă o suprafață totală de 149.95 milioane de hectare, 15% din suprafața totală a Chinei. China are peste 32.000 de specii de plante vasculare, și este casa la o varietate de tipuri de păduri. Pădurile de conifere reci predomină în partea de nord a țării, susținând specii de
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
zid între Israel și Cisiordania, pentru a împiedica jaful organizat de automobile (peste 20% din automobilele israeliene au fost trecute pe teritoriul Autonomiei"),de utilaj agricol: tractoare, autocamioane, animale, mii de stupi de albine, "culesul" peste noapte a mii de hectare de recoltă și în special, infiltrarea de „șahizi” - sinucigași cu bombe (kamikaze) conduși de sentimente religioase extremiste, de probleme sociopatologice, sau de argumente pecuniare. 24 iunie - președintele George W. Bush le cere palestinienilor să-și schimbe conducătorul. 30 aprilie 2003
Palestina () [Corola-website/Science/298177_a_299506]
-
7%, 18,5% și respectiv 2,2%. În ciuda acestor măsuri de protecție, în Venezuela se pierde o mare parte din pădurile ei tropicale foarte valoroase. Între anii 1990 și 1995, s-au defrișat mai mult de 2,5 milioane de hectare de pădure. Turismul din Venezuela este o industrie în plină dezvoltare, favorizată de mediul natural nemaipomenit pe care-l posedă țara. Creșterea numărului de aeroporturi a dus la venirea turiștilor străini, mai ales din Europa, în 2008 Venezuela fiind vizitată
Venezuela () [Corola-website/Science/298155_a_299484]
-
teritoriul României, s-a născut abia în 1999, printr-un program susținut de Banca Mondială și Uniunea Europeană. În 2003 au fost aduși 15 zimbri din vestul Europei, pentru care a fost amenajat un țarc cu o suprafață de 180 de hectare. În acest loc, zimbrii trăiesc în semi-libertate. În data de 21 martie 2012 au fost eliberați 5 zimbri din Parcul Național Dragoș Vodă, ei sunt monitorizați în permanență. Începând cu anul 2014, în Munții Țarcu (pe raza comunei Armeniș, județul
Zimbru () [Corola-website/Science/297420_a_298749]
-
și două femele) din 2 rezervații diferite din Polonia. Spre sfârșitul anului 2013, populația de zimbri din rezervația Pădurea Domnească a ajuns în număr de șase. În rezervație zimbrii sunt ținuți într-un țarc cu o suprafață de 32 de hectare, care poate găzdui până la 18 exemplare. Au existat trei subspecii de zimbri: Turmele moderne sunt ținute în două linii de sânge:
Zimbru () [Corola-website/Science/297420_a_298749]
-
este ocupată de fond construit evoluat istoric cu grad scăzut de amenajări. În partea nord-est riverană r. Răut, precum și în nucleul central, predomină fondul locativ cu 5-16 nivele cu nivel înalt de asigurare edilitară și densitatea peste 200 oameni la hectar. Sectorul „Pământeni” este compus din două formațiuni locuibile - Pământeni-I și Pământeni-II (Dacia) și una industrială - limitrofă str. Victoria. Teritoriul sectorului este mărginit în din partea de sud de către calea ferată, în est - albia r. Răut, iar în nord-vest - de hotarul
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
apă. La nivelul său, a fost declarată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate"), o arie protejată cu statut de rezervație acvatică, de 150 de hectare. Arealul se află pe malul drept al acumulării, în zona Izvorul Alb Fauna apelor lacului cuprinde specii precum: babușcă, clean, lostriță, moioagă, mreană, oblete, păstrăv (indigen, de lac și curcubeu), porcușor, plătică, scobar. Există pe malul stâng, opus celui al
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
astfel: Prin intermediul teritoriilor de peste mări, Franța deține, astfel, și frontiere terestre cu Brazilia, cu Surinam și cu Regatul Țărilor de Jos prin partea franceză a insulei Saint-Martin. Suprafața Franței metropolitane este de , cu o densitate de aproximativ un locuitor pe hectar. Luând în calcul și totalitatea teritoriilor de peste mări, Franța are o suprafață totală de . Franța este a 42-a țară din lume ca mărime a suprafeței terestre și a treia cea mai mare țară din Europa, după Rusia și Ucraina
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
Grădina Botanică „Alexandru Borza” a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, România a fost fondată în 1920 de profesorul Alexandru Borza. Întinsă pe o suprafață de aproape 14 hectare, în partea sudică a Clujului, grădina botanică, organizată după Unirea Transilvaniei cu România, în anii activității de așezare pe temeiuri solide a universității clujene, a reușit să se dezvolte în timp atât ca și un obiectiv turistic clujean cât și
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
de circa jumătate de metru înălțime. În urma unor cercetări din anii ’50, s-a constatat că cetatea de piatră era suprapusă peste o cetățuie construită anterior din pământ și lemn, iar suprafața pe care se află ea constituia circa un hectar. Arheologii au constatat că cele două cetăți reprezintă două etape în evoluția așezării autohtone de la Orheiul Vechi. Cetatea din pământ a fost datată cu secolele XII-III și atribuită populației autohtone de până la invazia mongolilor. Pe baza unor investigații din anul
Cetatea Orhei () [Corola-website/Science/317018_a_318347]