10,995 matches
-
explică, fără îndoială, succesul romanelor fantasy, în care magia și supranaturalul sunt prezente explicit, cu vrăjitoarele, farmecele, preoții și cavalerii lor cu tot. Totuși, SF-ul are încă un viitor strălucit. Poate, așa cum face Frank Herbert în saga Dune, să inventeze universuri inimaginabile pentru intrigi shakespeariene pe un fundal cosmic, cu situații tragice și în prezența unei științe diferite. Dar poate totodată, ca la mulți autori de steampunk, să se bazeze pe straturile sociale și temporale ca și, la modul original
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
corespunzătoare unei mitologii. Termenul se aplică ulterior conținutului basmelor, și chiar unui anume tip de exotism, cum ar fi cel descoperit de Occident în O mie și una de nopți (1710). Miraculosul preindustrial își păstrează farmecul. Secolul al XIX-lea inventează miraculosul tehnic sau științific, comentat de Félix Bodin după cum urmează: "Miraculosul viitorului nu seamănă cu nimic altceva, pentru că este complet verosimil, natural, posibil; din clipa aceea, el poate stârni imaginația"153. Acest fel de miraculos nou va fi denumit de
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Vries în 1884. Acest termen denotă apoi brutalitatea variației discontinue, aleatorii, în relație cu teoriile darwiniste. Vocabula "mutant", care indică rezultatul sau produsul unei mutații, datează din 1909. În SF, mutantul se distinge de alte creaturi pe care le-a inventat literatura de acest gen prin faptul că poate apărea firesc, poate fi rezultatul unor manipulări voluntare sau consecința războaielor atomice sau biologice. Își poate face apariția doar ca un singur exemplar sau sub formă de "popor" diferit în sânul speciei
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
continuă. Blish demonstrează că evoluția este necesară, fie pentru colonizarea altor planete în scopul perpetuării speciei, fie pentru a fugi de pe o planetă devenită de nelocuit, indiferent de cauze. Robot: cuvânt de origine cehă care înseamnă munca. Termenul a fost inventat de Capek în piesa Robotul Universal Rossum (RUR, 1920). El descrie acolo ceea ce noi astăzi numim androizi. Robotul este o mașină care efectuează muncile odinioară efectuate de oameni (sarcini repetitive sau care presupun anumite pericole). Asimov umanizează roboții, înzestrându-i
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
cazul în care acestea intră în contradicție cu prima lege; a treia lege: un robot trebuie să-și protejeze existența în măsura în care această protecție nu intră în contradicție cu prima sau a doua lege. Cele trei legi constituie pretextul pentru a inventa situații care să le verifice și să le demonstreze productivitatea ficțională. Space Opera: narațiune de aventuri în spațiul galactic, unde se desfășoară războaie între ființele umane și extratereștri pentru posesia unor bogății, planete etc., pe cât posibil cu ajutorul unor nave spațiale
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
1984 de George Orwell (1949). Cinematografia cultivă acest gen, după cum se poate observa în filmele lui Jean-Luc Godard (Alphaville, 1965), George Lucas (THX1138, 1970), Andrew Niccol (Bun venit în Gattaca, 1970) sau Peter Weir (The Truman Show, 1998). Ucronie: termen inventat în secolul al XIX-lea de Renouvier pentru a imagina o bifurcație între Istoria dintr-un anumit moment dat și o ipoteză dată. De exemplu, dacă n-ar fi existat creștinismul (Robert Silverberg, Roma Eterna, 2005), dacă statele din Confederație
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
făcute în diferite părți ale lumii și în diferite perioade de timp nu au putut fi puse cap la cap, așa cum o putem face noi azi. Alta ar fi fost evoluția cunoștințelor despre această boală, dacă întâi ar fi fost inventat internetul și numai apoi tiparul. 3. În fine, diabetul zaharat este, într-adevăr, „o boală misterioasă”, cu multe necunoscute în complexa interrelație dintre metabolismele glucidelor, lipidelor și proteinelor. Cunoașterea bolii în profunzime a devenit posibilă numai după dezvoltarea tehnicilor biochimice
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
a le da și numele. Se pare că el a introdus termenul de „cancer”. Către sfârșitul Imperiului Bizantin trebuie menționat și Johannes Actuarios (secolul XIII), medic al curții imperiale, care scrie cel mai bun tratat de uroscopie (analiza urinei). A inventat un vas marcat pentru studiul straturilor formate prin sedimentarea urinii. A descris hemoglobinuria. În toată această perioadă (secolele II-VII), lucrările originale au fost puține, prevalând sintezele și sistematizările autorilor clasici, în special ale lui Hipocrate, Aretaeus și Galen, care au
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
saltul imens în cunoașterea ființei umane făcut după inventarea microscopului. Galileo Galilei (1564-1642) și Johannes Kepler (1571-1630) pot fi considerați străbunicii microscopului. Lunetele astronomice au fost primele aparate de mărit corpurile cerești aflate la mare distanță de ochiul omului. Lupa (inventată la începutul secolului XIV) a fost și ea o precursoare modestă a microscopului. Ideea cuplării a două lentile (ocular și obiectiv) este atribuită lunetiștilor olandezi Hans Janssen și Zaharias Janssen, în jurul anului 1602. Galileo Galilei și fizicianul Francesco Fontana (1580-1656
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
spunem că nu existau absorbante și că femeile se dovedeau extrem de inventive pentru a-și acoperi nevoile impuse de fiziologia lor ciclică, lunară. Inventivitatea românilor cu scopul de a face față și a se sustrage rigorilor regimului era debordantă. Se inventau metode pentru încălzire, pentru a asigura iluminarea seara, când se intrerupea furnizarea electricității, pentru a face mâncare și prăjituri aproape fără ingrediente, pentru a te putea deplasa în țară etc. Femeile dovedeau o inventivitate dusă la rang de artă în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Fumaroli subliniază de mai multe ori că nu e vorba propriu-zis de o antiretorică, ci o retorică secundă 24. Ce înseamnă asta? Retorica a dominat literatura ca artă a comunicării, tratând-o ca o subdiviziune a persuasiunii. Or, geniul nu inventează un nou mod de guvernare a literaturii, ci doar dislocă funcția de comunicare din spațiul retoricii în cel al gramaticii. Adică situează o artă a conversației în cadrul limbii, determinată de obișnuințele limbii franceze. El se sprijină pe ideea că în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în absența unei structuri de referențiere? Avea să fie ultima cultură a genialității care oferea indicații concrete referitoare la instanțele capabile să producă limba și literatura. Când Herder vrea să vorbească despre geniul unui popor reflectat în practicile sale lingvistice inventează situații și personaje fictive. Tratatul asupra originii limbilor abundă în asemenea construcții: Puneți un om pe o insulă pustie, liniștită și agreabilă: natura i se va arăta prin auz. Mii de creaturi pe care nu le poate vedea vor părea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la abundența ei paradoxală. Gesticulația sa de om sărac e definită de nevoia de a gestiona și a exploata acest "nimic": culegerea și colecționarea resturilor, depozitarea lor, recompunerea lor în alte structuri provizorii, ordonarea și conservarea pentru o utilizare ulterioară. Inventează cu puțin, bricolează, recuperează, frabrică, obține. Ce vedem altceva, în acest film, dacă nu gesturi tehnice ale unei supraviețuiri care se dovedește în acele din urmă bine organizată? Câte planuri, atâtea gesturi: a ieși dintr-o groapă, a acoperi groapa
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pentru orice demnitate, puteau fi guvernanți, îndrumători ai națiunii ori trimiși ai providenței. Apoi, o definiție foarte îngăduitoare a genialității, care admitea "sacrarea" oricui. Pentru că fabricarea unui geniu în România acelui moment nu impunea exigențe valorice intangibile. Nu trebuia să inventezi marele, unicul punct de reper care să se bucure de recunoaștere indiscutabilă și eventual internațională. Nu însemna să reinventezi existența lui Victor Hugo în versiune locală. Uneori nu era nevoie nici măcar de prezența unei opere. Ajungea să demonstrezi o inițiere
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nume de familie sonor. Literatura mobilizează o forță a individului de a-și crea un destin prin propriile puteri și numele în -escu, semn al unei noi populații orășenești legată de profesii, nu de moșii, atestă capacitatea de a se inventa pe sine. Heliade Rădulescu suspectează această creație a unei noi elite, fără să militeze totuși pentru o adevărată aristocrație în litere, emanată de vechea clasă boierească. Cum subliniază în Echilibru între antiteze, autoironic de această dată, toți autorii români sunt
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o personalitate poate fi imitată e pentru că societatea a înscris în supranumele ei caracteristicile unei acțiuni. Ca și cum printr-un "botez" tardiv, fiecare scriitor ar deveni capabil să își prezinte unicitatea ca o clasă, ar întemeia un model de comportament, ar inventa o realitate socială. Astfel în numele justificat se întâlnesc și se confundă cele trei componente ale comunicării literare: personalitatea autorului, caracterul operei și dispoziția mimetică a cititorului. Nu e greu să vedem că Heliade Rădulescu visează la o formulă perfect circulară
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
decât soluția de a-l produce singur. Așa a făcut Mircea Horia Simionescu când a conceput cu un gest ludic o bibliografie "generală" fictivă. Benjamin evocă biblioteca pe care un personaj al lui Jean Paul era silit să și-o inventeze, din lipsă de resurse: Mulți dintre voi își vor aminti aici cu plăcere de vasta bibliotecă pe care sărmanul profesor Wuz, în textul lui Jean Paul, și-o constituise vreme îndelungată scriind el însuși cărțile ale căror titluri îl atrăgeau
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cu texte, după ce încercaseră să o populeze cu autori. Întrebarea e de ce localizarea acestui model de apreciere a întârziat. Elementele de definiție a unei sfere a monumentului existau deja la începutul secolului al XIX-lea; totul era disponibil când se inventa literatura română. De ce au trebuit să treacă douăzeci de ani pentru ca această sursă a bogăției să fie importată? Cum să înțelegem faptul că un corpus despre care se discută de la începutul secolului nu devine o problemă centrală a literaturii române
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
adică ceea ce definește vestigiul arheologic - e considerat ca un angajament politic în numele popoarelor mici. Arheologia e o știință a diversității, a realităților multiple și pitorești care scapă istoriei și marii politici. Odobescu, care are o bogată experiență a literaturilor naționale inventate la începutul secolului al XIX-lea, implică arheologia într-o luptă pentru recunoaștere culturală. Împotriva istoriei care privilegiază popoarele majore și "gloria" lor, arheologia diseminează, prin descoperirea "binelui" și a "frumosului", o operă latentă, încifrată in nuce în practicile cotidiene
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cel al chemărilor exclusiviste. Înainte să vorbim despre vocația excepțională care a articulat biografia lui Eminescu, trebuie să acordăm atenție vocațiilor modeste, care se puteau atribui autorilor mărunți sau chiar anonimilor. Culturile emergente nu sunt numai o sumă de instituții inventate de la zero, teatru, limbă, literatură; ele sunt și o eliberare a dorințelor, instrumentul prin care viața oamenilor e îmbogățită cu noi "apeluri" și cu noi misiuni. În aceest sens, în paginile ce urmează aș vrea să reconstitui nu circulația locală
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
oamenilor e îmbogățită cu noi "apeluri" și cu noi misiuni. În aceest sens, în paginile ce urmează aș vrea să reconstitui nu circulația locală a unei teme internaționale a chemării literare, ci resursele proprii unui spațiu periferic și unei culturi inventate în secolul al XIX-lea sau, altfel spus, regimul specific în care o literatură nouă gestionează factorul sufletesc 12. 4.2. O arheologie a pasiunilor colective (I): râvna Putem identifica aproape fără efort sursele investiției afective în literatură la începuturile
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
jocul literar. Fără o fantasmă a "celuilalt" nu se poate imagina, în acel moment inaugural, mobilizarea literaturii. În 1831, când Heliade Rădulescu încerca să își reprezinte în premieră relația concretă dintre un corp de cititori și literatură simțea nevoia să inventeze și o poziție suplimentară. Înțelegerea pentru literatură, își închipuia el, nu începe de la cel care deține cartea, ci de la cel care vine și o împrumută. Pentru că de la fiu sau de la prieten, adică de la "celălalt", aștepta Heliade Rădulescu să se producă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
românii să poată face literatură, alte națiuni trebuie să și-o "dorească". Pentru literaturile naționale era esențial să își creeze "vecini", să se înconjoare de reprezentări ale altor națiuni concurente. S-a spus despre literaturile naționale că trebuiau să își inventeze tradiții; era la fel de important să își inventeze "vecini", să se înconjoare de reprezentări ale altor națiuni. Într-o reflecție asupra culturilor literare emergente în secolul al XIX-lea, Pascale Casanova propunea să le numim "combative". Termenul e menit să definească
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
trebuie să și-o "dorească". Pentru literaturile naționale era esențial să își creeze "vecini", să se înconjoare de reprezentări ale altor națiuni concurente. S-a spus despre literaturile naționale că trebuiau să își inventeze tradiții; era la fel de important să își inventeze "vecini", să se înconjoare de reprezentări ale altor națiuni. Într-o reflecție asupra culturilor literare emergente în secolul al XIX-lea, Pascale Casanova propunea să le numim "combative". Termenul e menit să definească literaturile naționale nu într-o unică relație
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
un inginer zootehnist, un subofițer de intendență, un profesor. Cu alte cuvinte, regimul comunist nici măcar ideologia proprie nu și-a respectat-o și nu a avut "dușman de clasă" clar conturat, așa cum pretindea, ba chiar putem afirma că și-a inventat dușmanii discreționar și ori de câte ori a fost nevoie, pe măsura intereselor de moment. Motivul l-am expus mai sus: frica trebuia difuzată în întregul corp social al nației. Mai mult de atât, căutând printre fișele matricole penale persoanele despre care vorbesc
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]