9,213 matches
-
cât adecvarea acestora atât la profilul receptorului potențial precum și la scopul textului în cauză. În cazul nostru, un text informativ în esență, dar care este pus de către autorul său într-un tipar poetic inspirat, în care metaforele, jocurile de cuvinte, ironia sau subînțelesurile sporesc, indubitabil, plăcerea lecturii. În consecință, am optat, pe alocuri, pentru o traducere liberă, pornind de la premiza că cititorul acestui text este unul avizat și instruit în ale francofoniei, capabil să aprecieze întreaga încărcătură poetică pe care textul
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Meta : Translators' Journal, vol. 53, no. 4, 2008, p. 841-842, consulté le 12 juin 2011, URL : http://www.erudit.org/revue/meta/2008/v53/n4/019650ar.pdf. 950 Idem, p. 841. " Nous pouvons appeler la première période communiste, avec une ironie modérée, l'Âge d'Or de la traduction en Roumanie. Le nouveau régime roumain a initié un projet massif de traduction de textes littéraires et techniques, accompagné par une politique linguistique et une idéologie de lecture, qui étaient censées aligner la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
din marele foc”, precum aprecia încurajator în prefața cărții Al. Macedonski. Scriind despre versurile din Statornicie (1918), care includ, în afara temei iubirii aprinse pentru femeie, și unele încercări cu subiecte arhaice, biblice, Tudor Vianu nu reușea să-și ascundă sub ironie judecata necruțătoare. În schimb, Se-ntorc cocorii (1926) este o carte închegată, alcătuită mai ales din pasteluri, de influență coșbuciană, distanțându-se totuși de aceasta prin câteva tușe apăsate referitoare la dragostea pătimașă. Litanie și dorință aprinsă, pe acordurile unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287591_a_288920]
-
vorbirii se îmbină în chip firesc cu tentația senzaționalului, fantasticului și abisalului psihologic. Definitorie rămâne însă perspectiva moralistului și a umoristului, care uzează de o gamă largă de mijloace, de la zâmbetul îngăduitor, solidar cu duioșia, până la distanțarea sarcastică. Sub camuflajul ironiei și al jovialității sudice, cu tentă caragialescă (s-a vorbit de „miticismul” naratorului și al eroilor săi), se ascunde un liric și un sentimental care râde ca să nu plângă, dotat cu înțelepciunea celui ce privește viața, semenii și pe sine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
Șotropa remarcă avenit diferența: "Dacă statuetele lui Storck sunt senzuale, ele nu sunt "erotizate" ca în lucrările lui Rops"340. Dacă luăm în considerație senzualitatea incorporată erotismului, diferența comută în ceea ce la Rops devine aproape caricatural și cinic, salvând prin ironia superioară conținutul pornografic, pe când la Storck rămâne perfect cadrabil cu sensibilitatea simbolistă la stadiul unei sugestii îndepărtate. Diferența este între un decadentism în formula sa radicală, a unei sexualități care transcende nudul ca expresie estetică, pentru a oferi un corp
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acronimul P.R.B., conferind o notă ezoterică mișcării, fapt care se va reflecta în opera unora dintre ei. Acronimul sugerează însă variate interpretări deriziv-subversive precum "Please Ring Bell" sau în varianta Rosetti, "Penis Rather Better" (vezi Michael Gibson, Symbolism, p. 63). Ironia de acest fel va suna cel mai bine în opera unui artist care datorează mult mișcării prerafaelite, Aubrey Beardsley. 85 Nicole Tuffelli, 19th Century French Art 1848-1905, traducere de Gearóid Cronin, Chambers Harrap Publishers, 2004, p. 70. 86 Rodolphe Rapetti
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și regionalismelor, specifice oralitatii stilului. Adepții romantismului au făcut apel la procedee artistice variate; antiteza ocupă un loc important atât În structura poeziei, cât și În cea a operelor epice, În construirea personajelor, a situațiilor, a ideilor sau atitudinilor exprimate. Ironia romantică dobândește, adesea, accente satirice sau pamfletare și reprezintă un mijloc artistic folosit atât În specia literară, cu nume sugestiv, satira, cât și În poeme filozofice, așa cum se manifestă În „Scrisoarea I” de Mihai Eminescu. In studiul „Principii de estetica
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lume de infern, absurdă, halucinantă, stări prezente și În volumele „Plumb” și „Scântei galbene”. Călinescu vorbește de un „manierism” existent În volumul „Comedii În fond”. În ultimul volum, „Stanțe burgheze” (1946), poetul cultivă cotidianul, biograficul, stereotipia actelor umane, vocabularul prozaic, ironia discretă. Fără a schimba temele și motivele liricii sale, Bacovia e un autor exigent cu sine, opera sa lirică nu impresionează prin cantitate, ci prin virtuozitatea ei. Dacă În primele două volume, poetul reia obsesiv, cu insistență limbajul, motivele și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a poveștilor noastre, ocrotitoare a personajului aflat În căutarea iubitei. Acum ea apare marcând sfârșitul iubirii sau al vieții. Cei doi sunt anunțați că nu mai sunt tineri ca vârste sau ca Îndrăgostiți. Personajul este desacralizat, se distinge din nou ironia poetului, ca o furnizoare de lemne „pentru fum” și „electricitate”, anunțând Încetarea contractului. 4. Poeticitatea acestui text trebuie căutată În modul cum este descris ceremonialul complet al iubirii (al parcurgerii drumului). Ca figură de stil se remarcă abundența anaforei. Îndrăgostitul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Cătălin reprezintă Întruchiparea teluricului, a mediocrității pământene: „viclean copil de casă", „Băiat din flori și de pripas,/ Dar Îndrăzneț cu ochii”, „cu obrăjei ca doi bujori / De rumeni bată-i vina...” În modul de expunere se face apel la o ironie infantilă, iar dialogul este sugestiv. Idila dintre cei doi e un simplu joc. Pentru a o seduce pe Cătălina, Cătălin urmează un ritual asemănător cu cel al vânatului păsărilor (cu lațul) În evul mediu. „Cum vânătoruntinde-n crâng La păsărele brațul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
funcțiunile cele mici și cu miile de galbeni din cele mari, iar acum, când v-ați cumpărat moșii și palate, stropiți cu noroi pe făcătorii voștri de bine; vouă și numai vouă dedic această slabă și neînsemnată scriere”. Nota de ironie a scriitorului se resimte În sfatul dat parveniților: „Citiți-o cu băgare de seama, domnii mei, și oricâte hoții Îmi vor fi scăpat din vedere, Însemnați-le pe un catastif și mi le trămite ca să le adaog la a doua
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
moldovenesc. Alta dominantă a scrisului o reprezinta plăcerea de a spune, verva și optimismul. Pentru a obține o veselie contagioasa, Creangă apeleaza la o variată gama de mijloace artistice: exprimarea poznașă, mucalită („Sa traiasca trei zile cu cea de alaltaieri”), ironia realizată prin folosirea diminutivelor („buzișoare”, „bauturică”), zeflemisirea („Tare mi ești drag!... Teaș băga În sân, dar nu-ncapi de urechi”), caracterizările pitorești, prezentarea unor oameni si scene comice, utilizarea poreclor și apelativelor caricaturale („Buzila”, „mangosiți”, „farfariți”) sau a vorbelor de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
l-a snopit În bătaie pe paznicul moșiei Marica, mai ales că feciorul mai mare făcuse un act de dreptate În baza legilor nescrise, ca să-l apere pe fratele lui vitreg, Nicolae. El le privește cu detașare, chiar cu o ironie ascunsă, iar În cuvintele lui se consumă mai curând un moment de meditație pe seama celui care se pripește ca un prost, ori Moromete are mereu ceva de spus pentru proști: „Nu-l mai căuta... că a plecat la București.” Achim
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din punct de vedere fizic. Rămâne cu spiritul treaz, dar simte dureri insuportabile În picioare, probabil manifestări ale unor crize reumatice, În funcție de vreme, bună sau rea. Apoi nu mai poate umbla și rămâne imobilizat pe prispă ceasuri Întregi. Ca o ironie a soartei, el, țăranul care a avut totdeauna căruță cu cai, prins de o criză teribilă la fiica lui vitregă, Alboaica, este cărat Înapoi acasă de către nepotul său Sande Într-o roabă, ca un fel de replică pe măsură la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
neobișnuită și profunzimea gândirii sale. Este memorabil momentul când săpând un șanț pe o ploaie teribilă, Își pune o serie de Întrebări chinuitoare din care Încearcă să desprindă adevărul despre el Însuși. O trăsătură de caracter moromețiană este predispoziția către ironie. Lui nu-i scapă din vedere latura comică a lucrurilor; pe seama lor se distrează copios, În orice Împrejurare ivită Întâmplător. O primă latură comică a vieții o consideră el setea nebunească de Îmbogățire a unor indivizi, stârnind râsul În multe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se distrează copios, În orice Împrejurare ivită Întâmplător. O primă latură comică a vieții o consideră el setea nebunească de Îmbogățire a unor indivizi, stârnind râsul În multe situații. Setea de Îmbogățire este o adevărată maladie În spațiul românesc. Obiectul ironiei, dar și refuzul dialogului este fie Tudor Bălosu, pe care Îl Înjură În gând, „pe mă-ta și pe tine chiorule!”, fie Victor Bălosu Înscris În partidul legionarilor. Își bate joc de „facultățile” acestuia, povestind, În poiana lui Iocan, o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
bate joc de „facultățile” acestuia, povestind, În poiana lui Iocan, o Întâmplare legată de o Întâlnire cu el, des de dimineață, când refuzase să servească țuică, spunând; „asta devine după facultăți”. Nici Paraschiv, Nilă sau Achim nu sunt scutiți de ironiile tatălui lor. Paraschiv se gândește la un moment dat să se Însoare cu o fată foamfă și lălâie, fiică de chiabur, Manda lui Bodârlache. Moromete joacă, precum un artist, o scenă În care imită vorba și mersul fetei, Încât feciorului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lălâie, fiică de chiabur, Manda lui Bodârlache. Moromete joacă, precum un artist, o scenă În care imită vorba și mersul fetei, Încât feciorului dornic să fie bogat Îi piere pofta de a se mai Însoți cu progenitura chiaburului. Din sfera ironiei lui Moromete nu scapă atributele negative ale unor indivizi, printre ele numărându-se scurtimea minții, pripeala, mersul, atitudinile, vorbirea, lipsa de gândire logică etc. O scenă În care este surprinsă cu subtilitate această tendință ironică este cea a tăierii salcâmului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ca și cum acesta ar fi fost scopul aducerii cailor la locul tăierii copacului. Asistăm În același timp la un monolog interior al eroului, el Își pune probleme, gândește, ceea ce nu face Nilă. El așteaptă doar să se producă fapta, indiferent cum. Ironia lui legată de acest subiect capătă dimensiune În momentul În care toți cei din jur Îi cer socoteală: „De ce ai tăiat, bă, salcâmul?” și pentru ca să nu se mai ostenească el cu răspunsul, Îi dă lui Nilă sugestia ca săl citeze
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și pentru ca să nu se mai ostenească el cu răspunsul, Îi dă lui Nilă sugestia ca săl citeze. Bine Înțeles că de data aceasta ținta a fost Paraschiv, de care râde satisfăcut Însuși Nilă... Între timp pricepuse și el ceva. Uneori, ironia lui Moromete nu are o țintă precisă și face apel la ea gratuit. De câte ori Îl Întâlnește pe Gheorghe a lui Udubeașcă, un țăran bâlbâit, Îl incită la vorbă, ca să râdă de el. Într-o zi, după ce Paraschiv terminase o poartă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Într-o zi, după ce Paraschiv terminase o poartă, Cocoșilă Îi arată acest lucru, dar Moromete Îi răspunde cu seriozitate: „Nu e gata, mai trebuie și un vițel ca să se uite la ea.” Sugestia este evidentă. Trebuie făcută o precizare În ceea ce privește ironia personajului În cauză; ea este expresia naturală a unui umor popular, raportat la nivelul existenței individului din lumea satului, ca În povestirile, anecdotele și snoavele avându-i ca protagoniști pe Păcală și Tândală. Este un umor aparent naiv, simplu, neîncărcat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
salcâmului, Moromete Își mai oprește două sute de lei, pentru a se lăuda În chip naiv că „i-a păcălit” pe agenți. Se află aici o anumită psihologie a personajului ajunsă la o expresie definitivă, ca o trăsătură distinctă de caracter. Ironia lui Moromete nu este Însă răutăcioasă. El are de cele mai multe ori un suflet curat, apare ca un om drept, nevinovat de ceva anume, mai curând el este o victimă a propriei sale comportări. Are Însă o plăcere deosebită de a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mai curând el este o victimă a propriei sale comportări. Are Însă o plăcere deosebită de a se distra și amuza pe seama celor care Își ies din fire, nu se pot Înfrâna În gesturile lor. Nu-i scapă din sfera ironiei scurtimea de minte, zăpăceala, gesturile pripite. Un exemplu Îl constituie momentul pătrunderii În ograda lui a jandarmilor, să-l caute și să-l prindă pe Achim pentru că l-a bătut zdravăn pe paznicul moșiei Marica. Achim nu făcuse altceva decât
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
O SCRISOARE PIERDUTĂ” de I. L. CARAGIALE Principala modalitate de caracterizare a personajelor și de punere În scenă a situațiilor menite să stârnească râsul, Îl constituie comicul. Deosebirea dintre comic și umor constă În faptul că umorul starnește râsul, plecând de la ironie, fără să-și propună Îndreptarea defectelor oamenilor, mai precis are caracter moralizator. Comicul apeleaza și la ironie, și la satiră, deseori este virulent, sarcastic, starnind hohote puternice si profunde, având drept scop nu numai stigmatizarea (Înfierarea, condamnarea, dezaprobarea) ci și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a situațiilor menite să stârnească râsul, Îl constituie comicul. Deosebirea dintre comic și umor constă În faptul că umorul starnește râsul, plecând de la ironie, fără să-și propună Îndreptarea defectelor oamenilor, mai precis are caracter moralizator. Comicul apeleaza și la ironie, și la satiră, deseori este virulent, sarcastic, starnind hohote puternice si profunde, având drept scop nu numai stigmatizarea (Înfierarea, condamnarea, dezaprobarea) ci și Îndreptarea defectelor societății și ale oamenilor. De exemplu, În „Amintiri din copilărie”, Ion Creangă povestește cu umor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]