9,370 matches
-
zonă sunt propice pentru o faună bogată. Dealurile acoperite cu păduri sunt un mediu bun pentru animale sălbatice ca mistrețul ( sus scrofa ), vulpea ( vulpes vulpes ), iepurele ( leptus europeus ), veverița ( scyrus vulgaris fuscoater ), viezurele ( meles meles ) și altele. În zonele din luncile apelor pot fi observate rațele sălbatice, fazanul, turtureaua, gâștele sălbatice iar în locurile mlăștinoase, berzele care toamna pleacă în țările calde. Primăvara în păduri se întorc cucii și pupezele. (Ibidem ). Râul Olteț are și el fauna lui. În el se
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
1576 - sat dispărut -iar în anul 1514 este atestat satul Straja, lângă Grădiștea, sat dispărut . ( Studii Vâlcene, Serie nouă, Nr. I(VIII), Editura Almarom, Râmnicu Vâlcea, 2003, pag. 25-35.) Etimologie: GRĂDIȘTE, grădiști, s. f. Ridicătură (alungită) de teren formată în lunca unui râu, datorită schimbării către vărsare a meandrelor lui. - Din sl. gradište „castru”. ( DEX). Iorgu Iordan în ”Toponimia românească” avansează și sensul de cetate. Toponimul Diaconești are la origine antroponimul ”Diaconu”; Dobricea vine de la antroponimul ” Dobricea” - întemeietorul așezării; Linia - în
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000) și se întinde pe o suprafață de 6 hectare. Aria naturală reprezintă o zonă de luncă împădurită cu specii de stejar ("Quercus robur") și gorun ("Quercus petrea"), unde, la nivelul ierburilor crește lalea pestriță ("Fritillaria meleagris") ce aparține familiei "Liliaceae"; specie floristică protejată la nivel european prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I-a) din 21
Poiana cu narcise de pe Șesul Văii Budacului () [Corola-website/Science/325343_a_326672]
-
pătrund, uneori mase de aer fierbinte și uscat, de origine mediteraneeană sau nord-africană, provocând canicule cu temperaturi de până la 35-36șC. Hidrografia este formată din ape subterane și ape de suprafață. Stratul freatic este situat la adâncimi de 2-3 m în luncă și de 18-33 m pe dună, aceste ape având un caracter slab mineralizat, bicarbonatat, un debit redus și fluctuant în funcție de precipitații. În a doua jumătate a sec XX apele freatice au fost poluate cu nitriți datorită folosirii iraționale a îngrășămintelor
Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/324533_a_325862]
-
E cu Movila și Fetești, la V cu județul Constanța, iar în partea de S cu județul Călărași. 1.2. Forme de relief, specificități, influențe Morfologia teritoriului este treapta joasă, având interfluviile cu aspect plat. Suprafața localității se găsește în cadrul luncii Dunării (zona estică) a Podișului Hagieni (zona vestică). Altitudinea medie este de aproximativ 55 m, cea mai joasă înregistrându-se în Lunca Dunării (4,5 m). Relieful dezvoltat pe loess și depozitele loessoide duce la formarea de crovuri care produc
Stelnica, Ialomița () [Corola-website/Science/324532_a_325861]
-
relief, specificități, influențe Morfologia teritoriului este treapta joasă, având interfluviile cu aspect plat. Suprafața localității se găsește în cadrul luncii Dunării (zona estică) a Podișului Hagieni (zona vestică). Altitudinea medie este de aproximativ 55 m, cea mai joasă înregistrându-se în Lunca Dunării (4,5 m). Relieful dezvoltat pe loess și depozitele loessoide duce la formarea de crovuri care produc o stagnare a apei la suprafață și în sol, conducând la o pseudogleizare a profilului de sol. 1.3. Caracteristicile pedologice ale
Stelnica, Ialomița () [Corola-website/Science/324532_a_325861]
-
de același râu. Din punct de vedere climatic, teritoriul se încadrează zonei dealurilor joase, adică temperat continental moderat, cu o temperatură medie anuală de 8-10 °C, și influențe sub-mediteraneene. Biogeografic se încadrează etajului stejarului, la care se adaugă vegetația de luncă și faună caracteristică acestora. Dovezile scrise privind existența oamenilor pe aceste locuri se raportează la secolul al XIV - XV-lea apărute în ‘’ Documentele slavo- romane,’’ relative la Gorj (1406-1655). Numeric, populația a crescut continuu de la 3.642 în anul 1892
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
Pietroșani este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Teleorman, Muntenia, România. Comuna Pietroșani este așezată în sudul României, în lunca Dunării, pe drumul național Giurgiu - Zimnicea (DN 5C) și constituie extremitatea de sud-est a județului Teleorman. În dreptul localității Pietroșani râul Vedea se varsă în Dunăre printr-un canal construit în anii '30. Distanța pe șosea până la Giurgiu este de 34
Pietroșani, Teleorman () [Corola-website/Science/324793_a_326122]
-
acestuia. Rezervația naturală cu o suprafață de 22 de hectare, declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"), este o zonă depresionară în lunca Bârladului (temporar inundabilă), înconjurată de dealuri și reprezintă o arie naturală de interes forestier și floristic datorită speciilor arboricole și ierboase întâlnite în perimetru acesteia. Vegetația forestieră este constituită atât din elemente arboricole, cât și din specii de arbuști, astfel
Pădurea Bălteni () [Corola-website/Science/326144_a_327473]
-
este o arie naturală protejată cu regim de rezervație cu o suprafață de 8247 ha, constituită prin apariția H.G. 2151/2004 în scopul protecției și conservării biodiversității din lunca inundabila a râului Prut. Importantă ecologică acestui parc, rezultă prin caracterul de poartă de intrare în Rezervatia Biosferei Delta Dunării a părții terminale a râului Prut, respectiv prin specificitatea de traseu a trei coridoare majore de migrație a păsărilor care
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
în sudul și estul județului Galați, având următoarele limite: Are o lungime de 145 km și din suprafața să, 62% este ocupat de diferite ecosisteme acvatice (curs de apă, lacuri, bălti sau zone mlăștinoase), 25% este ocupată de păduri de lunca, 6 % pășuni, 7% terenuri agricole, construcții, drumuri și altele, iar culturile agricole ocupă un foarte mic procent de 4%. Se mai găsesc pajiști umede și alte tipuri de ecosisteme. Principale: Secundare, care asigură legătură cu satele componente Calitatea căilor de
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
încadrează în marea unitate geomorfologica a Podișului Moldovei, subunitatea Platformă Bârladului cu sectorul sau Platformă Covurlui, care este subdivizata la rândul ei în colinele Covurluiului și Câmpia Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separat trei unitătăți geomorfologice: platouri, vai și Lunca Prutului. Din punct de vedere geologic în fundamentul parcului se regăsesc formațiunile hercinico-kimmerice ale promotoriului nord-dobrogean alcătuite din șisturi cristaline și sedimente paleozoice triasice și jurasice, cutate în orogeneza hercinica și kimmerică veche. În partea de nord a arealului în
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
În partea sud, depozitele sarmațiene sunt foarte subțiri și cuprind argile marnoase și nisipuri. Peste acestea apar formațiunile pliocene, peste care sunt dispuse depozite loessoide pleistocene inferioare și medii, ce caracterizează cea mai mare parte a interfluviilor și teraselor. În lunca Prutului sunt specifice depozitele holocene superioare alcătuite din depozite loessoide nisipuri și pietrișuri, care corespund aluviunilor actuale depuse. Geomorfologic relieful luncii se prezintă în general plan, cu o pantă continuă de la nord spre sud. Transversal terenul este înclinat spre râul
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
sunt dispuse depozite loessoide pleistocene inferioare și medii, ce caracterizează cea mai mare parte a interfluviilor și teraselor. În lunca Prutului sunt specifice depozitele holocene superioare alcătuite din depozite loessoide nisipuri și pietrișuri, care corespund aluviunilor actuale depuse. Geomorfologic relieful luncii se prezintă în general plan, cu o pantă continuă de la nord spre sud. Transversal terenul este înclinat spre râul Prut (est). Aspectul general al luncii este cel al unei depresiuni largi. Microrelieful este reprezentat de forme de acumulare (grinduri) și
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
superioare alcătuite din depozite loessoide nisipuri și pietrișuri, care corespund aluviunilor actuale depuse. Geomorfologic relieful luncii se prezintă în general plan, cu o pantă continuă de la nord spre sud. Transversal terenul este înclinat spre râul Prut (est). Aspectul general al luncii este cel al unei depresiuni largi. Microrelieful este reprezentat de forme de acumulare (grinduri) și forme negative (foste lacuri, gârle, bălti și mlaștini). Altitudinea reliefului variază între 3 m în Lunca Joasă a Prutului Inferior (la confluenta cu Dunărea) și
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
este înclinat spre râul Prut (est). Aspectul general al luncii este cel al unei depresiuni largi. Microrelieful este reprezentat de forme de acumulare (grinduri) și forme negative (foste lacuri, gârle, bălti și mlaștini). Altitudinea reliefului variază între 3 m în Lunca Joasă a Prutului Inferior (la confluenta cu Dunărea) și 209,4 m pe Dealul Cocosului. Lunca Prutului are altitudini de 10-20 m în partea nordică (la nord de Oancea) și sub 10 m spre vărsarea în Dunăre. Valorile altitudinii cresc
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
Microrelieful este reprezentat de forme de acumulare (grinduri) și forme negative (foste lacuri, gârle, bălti și mlaștini). Altitudinea reliefului variază între 3 m în Lunca Joasă a Prutului Inferior (la confluenta cu Dunărea) și 209,4 m pe Dealul Cocosului. Lunca Prutului are altitudini de 10-20 m în partea nordică (la nord de Oancea) și sub 10 m spre vărsarea în Dunăre. Valorile altitudinii cresc spre nord și spre vest. Este alcătuită din râul Prut și afluenții lui (Horincea, Oancea, Seaca
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
Horincea, Oancea, Seaca, Stoeneasca, Brănești) și Chineja (se varsă în Lacul Brateș). Este temperat - continentală cu puternice influențe excesive. Zone de conservare specială: Arii naturale protejate cu regim de rezervație naturală: Arealul parcului se suprapune peste Situl de Importanță Comunitară “Lunca Joasă a Prutului”, în proporție de 98%, iar în cazul Ariei de Protecție Specială “Lunca Prutului -Vlădești - Frumușița” procentul este de 63%. Principalele ecosisteme existente în Lunca Joasă a Prutului Inferior sunt cele acvatice (cca. 60% din suprafața) - reprezentate de
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
cu puternice influențe excesive. Zone de conservare specială: Arii naturale protejate cu regim de rezervație naturală: Arealul parcului se suprapune peste Situl de Importanță Comunitară “Lunca Joasă a Prutului”, în proporție de 98%, iar în cazul Ariei de Protecție Specială “Lunca Prutului -Vlădești - Frumușița” procentul este de 63%. Principalele ecosisteme existente în Lunca Joasă a Prutului Inferior sunt cele acvatice (cca. 60% din suprafața) - reprezentate de răul Prut, fluviul Dunărea , lacuri și bălti naturale sau amenajate piscicol și, cele forestiere. Mai
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
regim de rezervație naturală: Arealul parcului se suprapune peste Situl de Importanță Comunitară “Lunca Joasă a Prutului”, în proporție de 98%, iar în cazul Ariei de Protecție Specială “Lunca Prutului -Vlădești - Frumușița” procentul este de 63%. Principalele ecosisteme existente în Lunca Joasă a Prutului Inferior sunt cele acvatice (cca. 60% din suprafața) - reprezentate de răul Prut, fluviul Dunărea , lacuri și bălti naturale sau amenajate piscicol și, cele forestiere. Mai puțin sunt reprezentate terenurile arabile și pășunile. Floră este constituită din vegetație
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
peltata), troscotul de apă (Polygonum amphibium), ciulinul de baltă (Trapa natans), broscarița (Potamogeton natans), lintița (Lemna sp.), peștișoara (Salvinia natans) . Alături apar troscotul de baltă, nufărul galben, nufărul alb, Urticularia vulgaris (o plantă carnivora acvatică). Speciile mezofile și mezohidrofile de lunca sunt reprezentate de: firuța (Poa pratensis), păiuș (Agrostis temiis), coada vulpii (Alopecurus cyparias), trifoiul, (Trifolium repens), pirul târâtor (Agropyrum repens) Pajiștile de altitudine joasă și cele stepice panonice de loess sunt populate de specii xerofite și xeromezofite, mai putine de
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
fiind apreciată în zona doar prin valoarea să că resursă economică (material de combustie sau de construcție, bun comercial). Activitățile din construcții, cu excepția municipiului Galați și a comunelor limitrofe, sunt foarte slab dezvoltate. Materialele de construcție se obțin predominant din lunca (nisipuri și pietrișuri) sau din carierele de interes local (luturi, nisipuri, pietrișuri). Prin dimensiuni atrage atenția carieră de la Oancea. În domeniul meșteșugarilor tradițiile sunt legate mai ales de confecționarea de obiecte din rachița sau papura, dar și din lână, în
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
în aria protejată Pădurea Gârboavele, există un mic Muzeu al Satului ce reconstituie la o scară mai mică o vatra de sat ce cuprinde patru gospodării din zona Cavadinești, Măstăcani, Corod și Cahul. Posibilități de cazare: Structura Administrației Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior a fost înființată în martie 2010 și funcționează în cadrul Asociației Județene a Pescarilor Sportivi Galați . Sediul administrativ se află în municipiul Galați Centre de informare sunt unul în sediul Agenției regionale de protecție a mediului Galați
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
Pănătău la 2 km nord-vest de acesta, pe "Vârful Cămării". Actual distrusă de cutremure, era reprezentată de o singură încăpere. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Se află în arealul satului Nehoiașu din orașul Nehoiu între pârâul Siriu și lunca Pripor într-o fostă peșteră naturală amenajată, la 1,5 km de cătunul Jetu. Este obturată parțial și amenințată de prăbușiri. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Se află în arealul satului Mlăjet din orașul Nehoiu. Ar fi avut
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
Se ajunge folosind drumul de pe valea Slănicului - DJ 203 K, care pornește de pe DN2 (E85) de la Mărăcineni spre Săpoca (imediat înainte de a intra pe podul de pește Buzău), urmând ruta Beceni-Vintilă Vodă-Mânzălești-Lopătari. Pînă la Lopătari drumul este asfaltat. Din satul Luncile al comunei Lopătari, DJ203K suie spre vest pe sub pintenul Ivănețului, pentru a se intersecta cu drumul care vine de pe valea Bălănesei și a coborî spre valea Bascei. Apele Slănicului trec prin locuri care sunt repere ale unei istorii geologice caracteristice
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]