10,288 matches
-
le-a trimis pe rând după apă la râu, în primele zile din Februarie. Văzând că fetele ei nu mai vin înapoi, aceasta s-a dus la râu și ajungând acolo, a văzut lupul sătul care stătea pe malul apei. Lupul i-a spus că nu mai are voie să mănânce nimic în acea zi iar femeia și-a dat seama că era într-una din acele zile în care lupul mânca oameni. Din cauza acestei tradiții, în zilele de 1, 2
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
acolo, a văzut lupul sătul care stătea pe malul apei. Lupul i-a spus că nu mai are voie să mănânce nimic în acea zi iar femeia și-a dat seama că era într-una din acele zile în care lupul mânca oameni. Din cauza acestei tradiții, în zilele de 1, 2 și 3 Februarie femeile nu lucrau și nu mergeau la vale să spele sau să aducă apă de teama lupilor. Vinerea, zi de odihnă Vinerea era considerată zi de odihnă
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
seama că era într-una din acele zile în care lupul mânca oameni. Din cauza acestei tradiții, în zilele de 1, 2 și 3 Februarie femeile nu lucrau și nu mergeau la vale să spele sau să aducă apă de teama lupilor. Vinerea, zi de odihnă Vinerea era considerată zi de odihnă în tradiția satului Râușor, fiind considerată în trecut o a doua Duminică. În acea zi nu se făcea pâine, nu se spăla cu leșie, nu se făcea mâncare, nu se
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
Bârsei. Flora este specifică zonei de deal și montane, cu trecere de la stejar și fag la conifere și chiar jnepeniș, iar fauna în afara celei obișnuite, domestice, cuprinde și o bogată faună cinegetică reprezentată prin căprioare, cerbi, veverițe, pisici sălbatice, vulpi, lupi, urși, porci mistreți. Traseele turistice existente dar deteriorate, ar putea fi refăcute mai ales pe: Valea Zizinului, Valea Dungului, Poiana Teslei, Cabana Babarunca, Cabana Rentea, Piatra Mare, Valea Dalghiului, Piatra Dudului, Vârful Ciucaș, Cabana Ciucaș, Plaiul Domnesc, Muntele Roșu, stațiunea
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
Printre speciile de arbuști se întâlnesc: vornicerul, șulchina, șocul roșu și șocul negru, cornul, alunul, singerul etc. Stratul ierbos al pădurilor este format din vranița, urzica moartă, leurda, precum și mur, rogoz, măcieș iepuresc și alte graminee. Animalele întâlnite aici sunt lupul, mistrețul, căprioara, viezurele, veverița, iepurele, vulpea etc., la care se adaugă un număr mare de păsări, cum ar fi: pițigoiul, gaița, mierla, ciocănitoarea, uliul, cucul, vrabia, bufnita etc. În apele râului Crasna se găsesc pești specifici zonelor de deal că
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
Lupoaia (în maghiară: "Farkasmező") este un sat în comuna Creaca din județul Sălaj, Transilvania, România. Scurt istoric Pe malul drept al Agrijului în dreptul satului Creaca se află satul Lupoaia. După cum îi spune și numele, acesta vine de la cuvântul "lup", dovadă fiind și particula "farkas" (care în maghiară înseamnă lup) ce apare în componența numelui satului în secolele de dominație ungurească. Este pomenit prima oară în documente în anul 1469 și se numea "Farkasmezew". O altă consemnare a satului o
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
comuna Creaca din județul Sălaj, Transilvania, România. Scurt istoric Pe malul drept al Agrijului în dreptul satului Creaca se află satul Lupoaia. După cum îi spune și numele, acesta vine de la cuvântul "lup", dovadă fiind și particula "farkas" (care în maghiară înseamnă lup) ce apare în componența numelui satului în secolele de dominație ungurească. Este pomenit prima oară în documente în anul 1469 și se numea "Farkasmezew". O altă consemnare a satului o avem din anul 1602 când denumirea este de "Farkas Pataka
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
cireși, 2 vișini, 13 piersici, 675 pruni, 9 nuci, 3 culturi de muri și căpșuni; În 1900 hotarul satului cuprindea următoarele terenuri: "Șes, Sub Margine, Chiriac, Groapa dosului, Sub Cetățea, La Gardul Țarinii, Poeni, Dosul lui Vereș, Pe Poduri, Valea Lupului, Pe Sor" (Petri Mor, Szilagy varmegye monographiaja). 1896: Farkasmezö, Lupoi᾽a, 325 locuitori, (pag. 114) 1900: Farkasmezö, 77 case, 317 locuitori (295 români, 22 unguri), 287 dintre ei erau greco-catolici, 13 ortodocși, 8 reformați și 9 izraeliți 1906: Farkasmezö, 349
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
dus la parohia să din Săcătura în temnița unde au și murit”. Nu se precizează însă în ce a constat „asuprirea”: a fost parat, dacă da de către cine, era urmărit, s-a ascuns și a fost surprins în parohie etc.?! Lup Boț din Săcătura a murit tot în închisoarea de la Gherla, fiind închis acolo „pentru jefuirea curții lui Ujfálvi Sándor, din Săcătura”. De acesta a rămas văduva Gafia. La Gherla în temnița a murit și Ioan Pop, Maria, fostă lui soție
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
de +39 grade Celsius. Primul îngheț apare după 20 oct. iar ultimul, în a doua jumătate a lunii aprilie. Cantitatea medie a precipitațiilor este de cca.600 mm/an. Fauna Fauna comunei este bogată, cele mai răspândite animale fiind vulpea, lupul, iepurele, mistrețul, dihorul, viezurele, cerbul lopătar, căprioara, hârciogul, popândăul, pisică sălbatică, șoarecele de câmp, dihorul de stepa. Vegetația Vegetația comunei se încadrează în zona vegetației de stepa, plantele spontane find atât ierboase Vegetația ierboasa se întâlnește în zonele necultivate și
Comuna Traian, Teleorman () [Corola-website/Science/301845_a_303174]
-
unui credincios slujbaș al său, Ion aprodul, ""...satul Scanțirești pe Bârlad"" pe care-l cumpărase de la "Ivul Mândrea și nepoții săi" cu suma de "100 de zloți tătărăști". Nu peste mult timp Ion aprodul moare așa că, neavând copii, frații săi Lupul și Marușca se prezintă din nou în fața judecății domnitorului pentru succesiune. În secolul XVI satul a dispărut ca așezare umană, dar a rămas ca toponim ce desemna o moșie, apărând în numeroase documente de vânzare-cumpărare sub numele: Scanțirești, Canțirești sau
Cănțălărești, Vaslui () [Corola-website/Science/301870_a_303199]
-
Gherghești este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Chetrosu, Corodești, Dragomănești, Drăxeni, Gherghești (reședința), Lazu, Lunca, Soci și Valea Lupului. Comuna se află la o distanță de aproximativ 40 km de orașul Bârlad. Comuna este alcătuită din nouă sate: Gherghești, Chetrosu, Corodești Dragomânești, Drăxeni, Lazu, Lunca, Soci și Valea Lupului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gherghești se ridică
Comuna Gherghești, Vaslui () [Corola-website/Science/301884_a_303213]
-
Corodești, Dragomănești, Drăxeni, Gherghești (reședința), Lazu, Lunca, Soci și Valea Lupului. Comuna se află la o distanță de aproximativ 40 km de orașul Bârlad. Comuna este alcătuită din nouă sate: Gherghești, Chetrosu, Corodești Dragomânești, Drăxeni, Lazu, Lunca, Soci și Valea Lupului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gherghești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,11%), cu o minoritate de romi (1,43%). Pentru 3
Comuna Gherghești, Vaslui () [Corola-website/Science/301884_a_303213]
-
unor răzeși din satul Văleni și Stolniceni pe Bârlad, partea Bumbăreștilor, „pentru mult bine ce le-a făcut, scoțându-i de la o nevoie” . La 30 iunie 1709, Antiohie mare logofăt ajunge să fie în centrul judecății domnești, având pricină cu Lupul Costachi mare vornic , pentru o parte de moșie din satul Văleni, zisă Stolniceni, ținutul Fălciu cumpărătură de Lupul Costachi de la răzășul Radul paharnic, care la rândul său a avut-o ca zestre de la socrul său Ștefan Scărlet fost mare armaș
Văleni (Viișoara), Vaslui () [Corola-website/Science/301919_a_303248]
-
scoțându-i de la o nevoie” . La 30 iunie 1709, Antiohie mare logofăt ajunge să fie în centrul judecății domnești, având pricină cu Lupul Costachi mare vornic , pentru o parte de moșie din satul Văleni, zisă Stolniceni, ținutul Fălciu cumpărătură de Lupul Costachi de la răzășul Radul paharnic, care la rândul său a avut-o ca zestre de la socrul său Ștefan Scărlet fost mare armaș și fratele său Dabija Scărlet fost mare paharnic. Deoarece Lupul Costachi nu avea dreptul să cumpere moșie acolo
Văleni (Viișoara), Vaslui () [Corola-website/Science/301919_a_303248]
-
satul Văleni, zisă Stolniceni, ținutul Fălciu cumpărătură de Lupul Costachi de la răzășul Radul paharnic, care la rândul său a avut-o ca zestre de la socrul său Ștefan Scărlet fost mare armaș și fratele său Dabija Scărlet fost mare paharnic. Deoarece Lupul Costachi nu avea dreptul să cumpere moșie acolo, Antiohie Jora, „fiind moșinaș vechi”, de 30 de ani, cu zapise de danie și cumpărătură de la răzeși, se învoiesc ca Antiohie să întoarcă banii în schimbul moșiei. În anul 1801 moșia Văleni trece
Văleni (Viișoara), Vaslui () [Corola-website/Science/301919_a_303248]
-
pălămida (Cirsius arvense). Fauna este reprezentată de mistreț (Sus scofa), căprior (Capreolus capreolus), vulpe (Vulpes vulpes), dintre mamifere , și dintre păsări cioară (Corys corona), corbul (Corvus corax), privighetoarea (Luscinia luscinia), mierla (Turlus merula), gaița (Garulus glandarius). Dintre mamifere întâlneam și lupul (Caniș lupus) dar se pare că a dispărut din zonă, ultima dată fiind văzut prin 1980 în pădurea de pe dealul Buciog în timpul unei partide de vânătoare. În zona mai trăiește cârtita, popândăul, șoarecele de câmp, dintre reptile întâlnim șopârla și
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
precum și în iazurile oamenilor pești ca: știuca, crapul, cleanul, scobarul. Păsările diurne,crepusculare și nocturne sunt: pupăza (Upupa epops), dumbrăveanca (Coracias garrulus), privighetoarea (Luscina luscina), pițigoii (Parus sp.), ciocănitorile (Dendrocopos sp.), coțofana, cucul, prepelița, potârnichea. Mamiferele cele mai cunoscute sunt: lupul, vulpea, iepurele, veverița, ariciul și căprioara. În zone mai izolate există și mistreți. La marginea bălților, terenurilor mlăștinoase se observă o vegetație formată din stuf (Phragmites communis), papură (Typho sp.), rogoz (Caret sp.), pipirig (Scirpus lacustris), pătlagina (Alisma sp.), nufărul
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
cu prețul vieții acesta murind în floarea tineretii.Si acum în urma ploilor abundente se mai poate zări uneori privirea seceratoarei.aspectele mitice ale satului se afunda și mai mult în trecut.pana în anii 1900 era cutreierat de hâite de lupi care se plimbau printre oamenii curajoși ce ii infruntau.nu a fost înregistrat decât un caz de omor uman al lupilor.vechimea spune că aici pe așezarea actuala a satului) la curtea unui domn a trait o tiganca.dupa ce
Dienci, Olt () [Corola-website/Science/301972_a_303301]
-
mitice ale satului se afunda și mai mult în trecut.pana în anii 1900 era cutreierat de hâite de lupi care se plimbau printre oamenii curajoși ce ii infruntau.nu a fost înregistrat decât un caz de omor uman al lupilor.vechimea spune că aici pe așezarea actuala a satului) la curtea unui domn a trait o tiganca.dupa ce aceasta a născut a fost alungata și copilul i-a fost omorat.in semn de răzbunare țiganca a blestemat satul "Blestem
Dienci, Olt () [Corola-website/Science/301972_a_303301]
-
sătenii după confruntarea cu turcii, pădure care există și astăzi. După ce i-au învins pe turci, oamenii au strâns corpurile neînsuflețite ale turcilor și pe cei răniți și i-au dus să moară într-o zonă a pădurii bântuită de lupi. Aceasta zonă se numește și azi Zăcătoarea - locul unde au fost duși turcii să zacă. Satul are o bogată moștenire folclorică, de la olărit până la călușarii și lăutarii vestiți și până la săptămânalul târg ce are loc în fiecare duminică, sau bâlciul
Comuna Iancu Jianu, Olt () [Corola-website/Science/301983_a_303312]
-
inferioară, iar 1% sunt neprductive. Din pădurile ocolului Sivic Marginea s-au recoltat prin centrele de colectare importante cantiatati de fructe de pădure. Fauna, bogată și prețioasă, include numeroase specii cu valoare cinegetica ridicată: ursul și cerbul carpatin, căprioara, râsul, lupul, vulpea, jderul, hermina, dihorul, corbul, vulturi, bufnite. Pârâurile de munte adăpostesc specii rare de pești, cum ar fi: păstrăvul curcubeu, mreana. Secțiunea 2. Caracteristici climatice Regimul climatic, specificități, influențe Caracteristică climatului este conferită de poziția pe care o are teritoriul
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
pe malul stâng al râului Arieș, delimitat la nord de Cheile Turzii, la vest de cariera de ghips, la sud de râul Arieș și la est de pârâul Kurta. Forma predominantă de relief este reprezentată de dealuri relativ înalte (Dealul Lupilor, 574 m), ce coboară brusc spre Cheile Turzii în valea Hasdate și devin mai domoli cu versanții sud-estici spre satul Cheia și valea Arieșului. Zona este puțin frământată și prezintă pe alocuri alunecări de teren în apropierea carierei de gips
Cheia, Cluj () [Corola-website/Science/300322_a_301651]
-
est, spre Aruncuta, cât și sud-est, spre Frata și Răzoare. Flora și fauna satului este una specifică zonei de silvostepă, predominând salcâmul, stejarul, gorunul, frasinul, carpenul etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zonă se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul și coțofana. Este o zonă propice pentru cultura pomilor fructiferi și pentru creșterea animalelor, fiind una dintre primele sate colectivizate din județ unde, de altfel, s-
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
general, sunt reduse că intensitate, iar precipitațiile sunt realtiv numeroase. Floră și fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zona se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura,lăstunul și coțofana. De-a lungul timpului populația satului Iuriu de Câmpie a evoluat astfel: Pe întreaga perioadă analizată se observă ponderea majoritară a românilor din totalul
Iuriu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300334_a_301663]