9,258 matches
-
în sine, la fel cum cei care au o viziune mai restrâns] asupra obligațiilor morale (că și deontologii) vor considera c] producerea r]ului poate fi permis]. Un adept al consecințialismului va fi de p]rere c] refuzul de a minți o persoan] în scopul protej]rii altora constituie un r]u condamnabil. Aceasta fiind situația, chiar atunci când oamenii depun eforturi pentru a respecta normele deontologice, ei le vor interpreta ca reprezentând sugestii diverse de acțiune și, prin urmare, vor acționa
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de bâz], prezentându-ne câteva argumente potrivit c]rora ar trebui s] accept]m acest principiu (deși aceast] etap] este de multe ori omis]), apoi ne arăt] cum s] obținem din acest principiu alte principii cum ar fi: „S] nu minți” sau „iubește-ți p]rinții” (un exemplu fâț] de care sunt din ce in ce mai atașat). De vreme ce teoria noastr] ofer] mai multe principii de bâz], ea trebuie s] demonstreze cum funcționeaz] acestea că un tot unitar. Aceast] demonstrație poate fi f]cut] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
întârziere. Soția mea se arăt], gata pentru confruntare, întrebându-m] dac] este îmbr]cât] corespunz]tor ocaziei. Îmi este clar, imediat, c] nu a abordat o ținut] adecvat]. Ce aș putea s] îi spun? Am trei opțiuni. Prima este s] mint și s] sper c] ea nu își va da seama de adev]r atunci când vom intra în casa gazdelor noastre. A doua este s] îi spun adev]rul, astfel încât ea s] se îmbrace cu altceva (ceea ce ne-ar face s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] am deja posibilitatea de a distinge între trei tipuri de considerente care, în acest caz, sunt importante. Primul este acela c] e mai bine dac] nu întârziem. Al doilea se refer] la faptul c] este mai bine s] nu mint în privința rochiei. Al treilea spune c] este mai bine s] nu provoc]m nepl]ceri celor apropiați. Toate aceste considerente se reg]sesc în situația dat]; toate sunt importante, iar eu trebuie doar s] îl aleg pe cel mai semnificativ
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rui argumente au oarecum o interpretare diferit]. Machiavelienii moderni pornesc de la câteva considerații. Exist] un mesaj în majoritatea intervențiilor lor, dar, de obicei, ei nu aprofundeaz] lucrurile. Iat] câteva considerații adunate din scrierile lor. „Necesitatea” de a manipula, de a minți, de a tr]da, de a fura sau de a ucide poate ap]rea ocazional în viață privat], dar este mult mai frecvent] în politic]. Arena politic] implic] alegeri și consecințe mult mai importante decât cele din viața privat]. Actorii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ții, care ne fac sclavii unor reguli generale foarte simple, isi rateaz] țintă din acest motiv. Pentru a folosi un exemplu care i-a creat probleme lui Kant: principiile mele morale nu trebuie s] fie atât de generale precum: „Nu minți niciodat]”; ele pot fi mai specifice, precum: „Nu minți niciodat], decât atunci când este necesar pentru a salva o viat] nevinovat], atunci când... atunci cand...” (Kant, 1797). La o persoan] format] în mod moral, excepțiile pot deveni prea complicate pentru a fi formulate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
simple, isi rateaz] țintă din acest motiv. Pentru a folosi un exemplu care i-a creat probleme lui Kant: principiile mele morale nu trebuie s] fie atât de generale precum: „Nu minți niciodat]”; ele pot fi mai specifice, precum: „Nu minți niciodat], decât atunci când este necesar pentru a salva o viat] nevinovat], atunci când... atunci cand...” (Kant, 1797). La o persoan] format] în mod moral, excepțiile pot deveni prea complicate pentru a fi formulate în cuvinte. Dar vezi mai jos valoarea principiilor generale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atît de invadat de detalii, încît îmi lasă impresia că a uitat esențialul... La o bere, V., personajul important al zilei, acaparînd discuția, zice că nu-și poate încheia de ani de zile teza de doctorat pentru că... nu vrea să mintă: Nu vreau să mint, dom'le, și spuma îi pune mustață albă, nu vreau să mint... Același, capelmaistrul șuetelor noastre, însoțit, invariabil, de Cella, flebețea lui (cum ar spune Andreea), pe cît de generoasă jos, pe atît de modestă sus
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
detalii, încît îmi lasă impresia că a uitat esențialul... La o bere, V., personajul important al zilei, acaparînd discuția, zice că nu-și poate încheia de ani de zile teza de doctorat pentru că... nu vrea să mintă: Nu vreau să mint, dom'le, și spuma îi pune mustață albă, nu vreau să mint... Același, capelmaistrul șuetelor noastre, însoțit, invariabil, de Cella, flebețea lui (cum ar spune Andreea), pe cît de generoasă jos, pe atît de modestă sus, în fază de pregătire
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
V., personajul important al zilei, acaparînd discuția, zice că nu-și poate încheia de ani de zile teza de doctorat pentru că... nu vrea să mintă: Nu vreau să mint, dom'le, și spuma îi pune mustață albă, nu vreau să mint... Același, capelmaistrul șuetelor noastre, însoțit, invariabil, de Cella, flebețea lui (cum ar spune Andreea), pe cît de generoasă jos, pe atît de modestă sus, în fază de pregătire a... doctoratului (bine aranjat de V.). În plin turnir de vorbe și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
În cronica lui Neculce are un înțeles precis: "nefiindu el în fire, ce nebun". Pravilistul, în secolul al XVII-lea, îl definește astfel: Când nu-i omul în toată mintea, eșit din fire, nebun, ce va fi den afară den minte"38. Termenii cu înțeles similar buiac și, mai ales, bolund au avut circulație mai restrânsă în Moldova. Nebunia însă este deseori definită în textele vechi totdeauna cu același înțeles. Dimitrie Cantemir observă că "întunecare minții" (nebunia) este "mai grea decât
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
asistăm aici conotația politică fiind transparent încifrată la secvențele unui proces de alienare? Așadar, încă o sustragere din real într-o extravagantă ficțiune, într-un insolit unde precum Eugen Ionescu grotescul și spăimosul se întrepătrund. A trăi... A te lăsa mințit... A (te) minți... Un coșmar treaz care, interferînd, în țesătura meșteșugită a piesei, firescul și nefirescul, te anihilează dacă nu găsești o rezolvare. Șanse, s-ar părea, încă mai sînt. Destul cu născoceala cultivată maniacal între patru pereți (pentru caii
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
politică fiind transparent încifrată la secvențele unui proces de alienare? Așadar, încă o sustragere din real într-o extravagantă ficțiune, într-un insolit unde precum Eugen Ionescu grotescul și spăimosul se întrepătrund. A trăi... A te lăsa mințit... A (te) minți... Un coșmar treaz care, interferînd, în țesătura meșteșugită a piesei, firescul și nefirescul, te anihilează dacă nu găsești o rezolvare. Șanse, s-ar părea, încă mai sînt. Destul cu născoceala cultivată maniacal între patru pereți (pentru caii verzi, se știe
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
film "Reconstituirea" sau "Croaziera" e o disperare strigată, țipată, urlată, plînsă față de minciună, nu ca subterfugiu, ci ca mod de existență. Pentru că, dacă în prima variantă a interviului, cei patru muncitori dintr-un îngrozitor de trist cămin de nefamiliști răspund (adică mint) ca la carte... așa cum se cere...,în cea de a doua variantă Al doilea interviu -, luat în joacă, fiecare interogîndu-l fără cruțare pe celălalt, minciunii îi ia locul adevărul. Dezbrăcat de iluzii, autorul privește, printr-o lentilă care mărește uriaș
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
în cea de a doua variantă Al doilea interviu -, luat în joacă, fiecare interogîndu-l fără cruțare pe celălalt, minciunii îi ia locul adevărul. Dezbrăcat de iluzii, autorul privește, printr-o lentilă care mărește uriaș, la bietele noastre suflete obligate să mintă pentru a se salva pe deoparte și pentru a se pierde pe cealaltă parte. Se propune aici o pagină a înfrînților vieții, a căror ultimă salvare nu este nici măcar sinceritatea, ci luciditatea dureroasă asumată în genunchi. Părăsind ordinea cronologică a
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
I-am spus că povestea cu cocoșeii a fost o glumă..., că mă înfuriasem pe chestia cu porumbeii spioni... (pauză lungă) Gh. P. unu: Și? Gh. P. doi: Mi-a spus, simplu, rîzînd, că a știut din prima că amîndoi mințim..., dar că pentru el asta n-avea importanță... Pentru el, important era să ne știe despărțiți, suspicioși și înfricoșați... Asta era misiunea lor...; să ne bifeze ca pe niște "obiective cuminți", adică plesnind de frică. Gh. P. unu: ...Da, așa
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
și etică..., și fără dosar...?! Adică s-au trezit țîncii ăștia, care-au sărit din pemperși direct în jepuri, să facă, vezi Doamne, ordinea morală, adică să ne pună la zid pe noi, adică pe cei care am tăcut, am mințit, am îndurat toate umilințele și spaimele, care am făcut toate concesiile ac să-i putem crește pe ei, ca să le putem da de mîncare, și carte, și haine, și casă... Vin ei și-mi scot sufletul, și mi-l pun
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
reciprocă: Ion cântă (cântece) > Cântatul lui Ion în baie a scrie, a picta, a decora, a pescui, a ara, a culege, a traversa, a semăna, a fotografia, a cheltui, a mătura, a deretica, a împleti, a visa, a fura, a minți, a învăța, a mânca, a bea, a recita, a fuma, a suge, a tricota, a murmura, a asculta, a traduce; a se pregăti, a se spăla. Cornilescu (2001: 484−488) arată că nominalizarea supin + subiect este întotdeauna de tip activitate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
trei clase de verbe: verbele tranzitive, care cuprind prefixe pentru A și O (tipul 'a da', 'a ordona'); (b) verbele intranzitive care cuprind prefixe pentru Sa (tipul 'a pleca', 'a continua'); (c) verbele "calității" ('a-și aminti', 'a uita', 'a minți'), care cuprind prefixe pentru So. Numai primele două clase pot apărea în structuri imperative. GUGU-YALANJI Limbă australiană vorbită în nordul ținutului Queensland. Partiție acuzativ/ergativ determinată de semantica nominalelor. Limbă fără pivot sintactic, dar care are atât structuri pasive, cât
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Împărăția cerurilor este răsplata propovăduitorilor Evangheliei și învățăturilor Bisericii, a mărturisitorilor dreptei credințe și a luptătorilor împotriva nedreptăților și relelor sociale. Fericiți veți fi când vă vor ocărî și vă vor prigoni și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, mințind din pricina Mea. Bucurați-vă și vă veseliți, că plata voastră multă este în ceruri. (Matei 5, 11-12). Prin aceste cuvinte, Mântuitorul fericește pe cei care vor avea de suferit defăimari, prigoane și chiar moarte, din pricina credinței în El și a
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
a treia sunt prezentate studiile legate de cultura digitală și despre societatea informațională. Szakadát István**, în studiul „Cultura digitală și rețeaua mondială ca public alternativ, procesele, efectele, modurile de reglementare și consecințele politice predictibile” („A digitális kultúra és a világháló mint alternatív nyilvánosság, ennek folyamatai, hatásai, szabályozási módjai, anticipálható politikai következményei”), pornind de la teoria acțiunilor comunicative a lui Jürgen Habermas, analizează caracteristicile și modul de reglementare al publicului alternativ în cadrul rețelei mondiale. Clarifică conceptele legate de cultura digitală (realitatea virtuală și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
tinerii. Accentele critice, reliefând crud aspecte negative din societatea socialistă, vor rămâne o constantă a scrisului lui C., fie că vor fi mascate în romane cu tramă polițistă - Blondele întotdeauna trișează (1971), Un coniac pentru o fată (1973), Morții nu mint niciodată (1975), Cu moartea între patru ochi (1977) -, fie în reportaje de pe șantiere hidroenergetice (Someșul cald, 1974), dar mai ales în volume de proză scurtă, în care se cultivă satira acidă, caragialiană, grefată pe un model de sobrietate analitică specific
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285984_a_287313]
-
Buzura sau Ion Lăncrănjan, pe care le-a adunat în volumul intitulat simplu Interviuri (2001). SCRIERI: Fata care spune Da!, București, 1970; Blondele întotdeauna trișează, Cluj, 1971; Un coniac pentru o fată, Cluj, 1973; Someșul cald, Cluj-Napoca, 1974; Morții nu mint niciodată, Cluj-Napoca, 1975; Cu moartea între patru ochi, Cluj-Napoca, 1977; Singurătatea unei femei frumoase, Cluj-Napoca, 1980; Aprobare pentru un tango, Cluj-Napoca, 1982; Ultima aventură, București, 1982; O dimineață de luni, Cluj-Napoca, 1985; Sfatul medicului, Cluj-Napoca, 1990; Jocul, Cluj-Napoca, 1991; Și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285984_a_287313]
-
noi!, Cluj-Napoca, 1991; Drumul spre Europa, Cluj-Napoca, 1996; Înmormântare via F.M.I., Cluj-Napoca, 2000; Interviuri, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: George Pruteanu, „Blondele întotdeauna trișează”, CL, 1972, 15; Mircea Iorgulescu, „Un coniac pentru o fată”, LCF, 1973, 23; Vasile Sălăjan, „Morții nu mint niciodată”, TR, 1976, 11; Mircea Vaida, Actualitatea narațiunii, TR, 1979, 32; Mircea Popa, „Singurătatea unei femei frumoase”, ST, 1980, 10; Marian Popescu, „Mă propun director”, RL, 1983, 23; Ghițulescu, O panoramă, 272-275; Ion Cocora, Prefață la o piesă, TR, 1987
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285984_a_287313]
-
referă la existența unui așa numit „decalog”, alcătuit din zece restricții sau precepte morale. În buddhism, primele cinci îi vizează pe laici. Aceștia trebuie să nu ucidă nici o ființă (prăṇătipăta), să nu fure (adattădăna), să nu săvârșească adulter, să nu mintă (mṛșăvăda) și să nu se îmbete (sură-maireya-prămada-sthăna). Pentru călugări, două dintre aceste reguli sunt și mai severe. Anume, ei nu trebuie doar să nu comită adulter, ci să păstreze o castitate deplină (abrahmacarya) și să nu consume nici un fel de
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]