9,547 matches
-
de "Crângul-Fundulele", făcea parte din plasa Mostiștea a județului Ilfov și era formată din satele Crângu, Fundulele și Gostilele, având în total 1160 de locuitori ce trăiau în 306 case. În comună funcționau trei biserici, o școală mixtă și două mori de apă, iar principalii proprietari de pământ erau C. Stoicescu și statul. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Sărulești a aceluiași județ, având 2578 de locuitori în satele Boanca, Crângu, Fundulele și Gostilele. În 1931, comuna a luat
Fundulea () [Corola-website/Science/297206_a_298535]
-
moșiei căzute în mâinile arendașilor între anii 1864-1921, haiducia fiind folosită de mulți țărani ca formă de nesupunere. Primele începuturi de industrie în Vînju Mare se pierd în trecutul îndepartat, fiind reprezentative îndeletnicirile meșteșugărești. De la ”râjniță”, s-a trecut la moara pe apă instalată pe pârâul Orevița. Pe măsură ce forța mecanicii a crescut, s-a construit o moară cu vapori iar mai târziu una cu motor cu explozie. Localitatea Vînju Mare a fost reședință de plașă între cele două războaie mondiale, iar
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
de nesupunere. Primele începuturi de industrie în Vînju Mare se pierd în trecutul îndepartat, fiind reprezentative îndeletnicirile meșteșugărești. De la ”râjniță”, s-a trecut la moara pe apă instalată pe pârâul Orevița. Pe măsură ce forța mecanicii a crescut, s-a construit o moară cu vapori iar mai târziu una cu motor cu explozie. Localitatea Vînju Mare a fost reședință de plașă între cele două războaie mondiale, iar din 1945 până în 1968, reședință de raion. Din anul 1968, localitatea Vînju Mare este declarată oraș
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
Neagu Toma în 1774), una datând din 1732, una construită de vel clucer Ion Hagi Moscu în 1800, una fondată de Safta Zăneasca în 1851 și o a cincea construită de Ion Marinescu și alți locuitori în 1864. Funcționau 5 mori pe râul Slănic (4 în Groșani și 1 în Prăjani) și o fabrică de ipsos aparținând familiei Alexerio. Sunt atestate atunci Baia Verde și Baia Baciului, cu izvoare de sare și iod, aflate în proprietatea statului. În 1925, anuarul Socec
Slănic () [Corola-website/Science/297199_a_298528]
-
sunt mai rare, în special în regiunea cunoscută sub numele de Valea de Aur, una dintre cele mai bogate zone agricole în Irlanda unde agricultură și creșterea vitelor de lapte sunt principalele ocupații. Alte industrii sunt carieră de ardezie și mori de gris și făină. Orașul Tipperary situat în sud-vestul comitatului a făcut obiectul celebrului cântec din primul război mondial din armată britanică "It's a Long Way to Tipperary".
Comitatul Tipperary () [Corola-website/Science/297241_a_298570]
-
1976 și 1983, care a condus „ Războiul Murdar” și opozant al homosexualității. În 2005, episcopul militar Antonio Baseotto a spus despre ministrul Sănătății, Ginés Gonzáles García, că ar trebui „aruncat în mare cu capul înainte și cu o piatră de moară legată de gât”, deoarece acesta susținea distribuirea gratuită de prezervative și legalizarea avortului. Conform unui sondaj CONICET, 76,5% din argentinieni sunt catolici, 11,3% agnostici și atei, 9% evangheliști, 1,2% martori ai lui Iehova, 0,9% mormoni; iar
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
a lui Swinburne. Romanele sale aparținând aceleași perioade, și în special "Romulus", sunt tributare romancierilor ruși, cu precădere lui Turgheniev. În 1892 se stabilește în Germania prin căsătorie și, sub neta înrâurire a lui Schopenhauer, publică atunci romanele "Minna" și "Moara", ultimul fiind considerat capodopera sa. Câțiva ani mai târziu evoluează din nou, cufundându-se în studiul religiilor hinduse. Experiența budismului se oglindește printre altele, în romanul exotic "Pelerinul Kamanita". Ultimele sale romane marchează o revenire spre creștinism și mărturisesc adâncirea
Karl Gjellerup () [Corola-website/Science/298207_a_299536]
-
de protest social. În 1862 poeziile sale au fost adunate într-un volum. Având sănătatea precară, a murit în 1863 la Brașov. s-a născut în orașul Bistrița în familia unui arendaș. Tatăl, Teodor, ținea în arendă, la Bistrița, o moară de argăsit scoarță, care abia asigura existența familiei relativ numeroase: soția și trei copii. Casa în care locuiau era compusă dintr-o singură chilie ceva mai largă, și o tindă. Câțiva ani după nașterea lui Andrei Mureșanu, tatăl său a
Andrei Mureșanu () [Corola-website/Science/297433_a_298762]
-
hidrologice rezultate din traversarea orașului: inundații, înmlăștiniri. Ca urmare a acestor fenomene, cursul râului a suferit o serie de amenajări, în prezent întregul său curs fiind canalizat. La trecerea prin municipiul București, râul a fost barat pentru a forma Lacul Morii. În aval de acest lac, cursul râului a fost canalizat pe toată porțiunea de albie care străbate capitala. În aval de București, Dâmbovița are ca afluent râul Colentina. În amonte de București, Dâmbovița este canalizată pentru ca apoi din râu să
Râul Dâmbovița () [Corola-website/Science/297446_a_298775]
-
s-o scoată oamenii dornici de mântuire. Se făcea acolo agheasma mare, din care lua toată lumea. În trecut, râul a provocat inundații de mare amploare de fiecare dată când ploua mai tare. Un alt lucru ce amplifica amploarea inundațiilor erau morile de apă care se îngrămădeau pe malurile râului îngreunându-i astfel curgerea. De asemenea oamenii își lărgeau grădinile până în albia râului astfel că la inundații ogrăzile le erau rase de pe fața pământului, iar statul era forțat să le plătească ajutoare
Râul Dâmbovița () [Corola-website/Science/297446_a_298775]
-
Cerchez. La un moment dat, mai exact în 1934, Dâmbovița a fost acoperită parțial cu plăci de beton pentru a o masca. Peste 50 de ani, pe vremea regimului comunist, planșeul avea să fie scos, albia reamenajată și construit Lacul Morii și metroul. Circula atunci faimoasa glumă: "-Unde se varsă Dunărea? -În Marea Neagră! -Și unde se varsă Dâmbovița? -În metrou!". La ieșirea din municipiul București, în dreptul comunei Glina, sunt deversate în râu mii de tone de apă poluată rezultate din activități
Râul Dâmbovița () [Corola-website/Science/297446_a_298775]
-
Aceste edificii marchează extinderea arhitecturii constructiviste, moderniste și funcționaliste în domeniul instituțiilor de învățământ. În 1936-1938 interiorul casei de locuit a lui Hagi Marcarov au fost refăcute pentru Primăria Bălților (arhitect E.R. Spirer). Întreprinderile industriale - fabricile de ulei, de zahăr, morile - erau amplasate cu precădere la marginea orașului, mai ales în partea de vest și de sud ale orașului, în apropiere de râul Răuțel. În timpul războiului, partea centrală a orașului fost distrusă și în locul cartierelor distruse a fost amenajată o grădină
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
2 cooperative, o carieră de piatră, moară cu aburi și de vînt, 38 de brutării, o fîntînă arteziană 4 școli primare mixte, o școlă primară evreiască o grădiniță de copii. În Căușeni Vechi erau 318 case, 1491 de locuitori, 3 mori de vînt, o cooperativă, o bancă publică, 3 fierării, o școală primară mixtă. După semnarea pactului Molotov-Ribentrop Basarabia este anexată în 1940 la URSS. În timpul celui de-al doilea Război Mondial, dar și din cauza deportărilor, a foametei organizate în 1946-1947
Căușeni () [Corola-website/Science/297519_a_298848]
-
-lea); (1923-1926); mănăstirea Sinaia (1690-1695), ansamblu alcătuit din biserică „Adormirea Maicii Domnului”, paraclis, stăreție, chilii și zidul incintei vechi; nu în ultimul rând, ansamblul castelului Peleș (1873-1883), format din castelul propriu-zis, castelul Pelișor, castelul Foișor, vila Economat, uzina electrică (fosta moară a mănăstirii Sinaia), Casa Ceramicii, vila Cavalerilor, vila Șipot, vila Casă Veche, vila Casă Nouă, vilele A, B și C, si parcul. Tot de interes național sunt și monumentul de for public reprezentat de bustul actorului Ion Iancu Brezieanu (1935
Sinaia () [Corola-website/Science/296714_a_298043]
-
noiembrie 1841 prima „moară" de hârtie (prima, de altfel, de acest fel) din Moldova este deschisă de Gheorghe Asachi, iar din 1852 aici a funcționat fabrica de postav și sumane Grulich. Apar apoi fabrici de cherestea, săpun, chibrituri, bere și mori. În 1864 la numele de Piatra se adaugă cuvântul Neamț, măsura necesară pentru a deosebi orașul de Piatra din județul Olt. 15 februarie 1885 este asociat cu construirea căii ferate Piatra-Neamț - Bacău. Se deschide și filiala locală a Băncii Naționale
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
de la Ghidighici și de la Ialoveni că locuri de recreere și agrement. La începutul anilor '50 în partea de sud-vest a orașului a fost amenajat Parcul Central de Cultură și Odihnă al Comsomolului Leninist și Lacul Comsomolului (astăzi ambele numite "Valea Morilor"). În parcurile din cartierele Rîșcani și Botanica, la Barieră Sculeni au fost construite cascade mici cu lacuri naturale. Carcasa verde a municipiului Chișinău este constituită din circa 220 specii și 55 varietăți de foioase și conifere, dintre care 168 specii
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
luscinia) preferă să-și camufleze cuiburile pe sol în învelișul ierbos de la bază arbuștilor. Componentă reptilelor și amfibienilor nu este prea bogată. Cel mai des sunt întâlnite șopârlele, șerpii, broaștele, broaștele de rău, broaștele țestoase, broaștele râioase. În lacul "Valea Morilor" (fostul lac "al Comsomolului") și în cel de la Ghidighici au fost numărate cca 20 specii de pești. Unele lacuri sunt populate speciile de amfibieni: broasca-mare de lac ("Rană ridibund"a) și broască mică de lac ("Rană lessonae"). În rezervoarele de
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
având codul de clasificare . În Evul Mediu, actuala Piață Schiller era cunoscută sub denumirea de Piața Pajiștii (în ). În anul 1563 s-au întocmit primele statute de vecinătate pentru locuitorii din jurul acestei piețe. În 1659 s-au construit aici o moară și o fântână arteziană, care a funcționat până în 1854. Pentru a înlesni accesul din Piața Pajiștii în Piața Mare a fost amenajat un gang de trecere pe sub casa „Generalului” din Piața Mare nr. 7, motiv pentru care acel gang a
Bustul lui Friedrich Schiller din Sibiu () [Corola-website/Science/317096_a_318425]
-
prin opțiunea pentru acest material. Lucrarea aceasta este un labirint cu aripi, aripi rugătoare ce s-au frânt sub povara durerii, durere ce plana peste un întreg spațiu cât un continent de durere , cu oameni cu botnițe, cu pietre de moară legate de picioare, cu oameni care vedeau și nu înțelegeau ce văd, auzeau și nu înțelegeau ce aud, dramatica perioadă comunistă necuprinsă încă într-o prezentare sistematizată Un dar ceresc, Silvia Radu comprehensive și mai curajoase viziuni din spațiul tradiționalismului
Silvia Radu (sculptor) () [Corola-website/Science/317104_a_318433]
-
Gruberova, Gilda Cruz-Reneo, Maria Biesu, Sylvia Sass, Patricia Wise sau Virginia Zeani, mezzosoprane de talia - Irina Arkhipova, Bianca Berini, Lilia Chockasian, Maria Luisa Nave, Leonora Lanzialotti sau Elena Obraztsova, tenori de calibrul - John Alexander, Tito del Bianco, Richard Tucker, Angelo Mori, José Carreras, Flaviano Labo, Zurab Sotkilava, Vladimir Atlantov, Barry Morel, Placido Domingo, bași - Theo Adam, Nesterenko Nikolai Ghiuselev, Will Roy, James Morris, Nikolai Okhotnikov, Nicola Rossi-Lemeni. A cântat sub bagheta dirijorilor autohtoni: Jean Bobescu, Mihai Brediceanu, Mircea Popa, sau în
Vasile Martinoiu () [Corola-website/Science/317126_a_318455]
-
an, la hram, în ziua a patra după Paști, la sfântu' Mercorie, cum spun ei, organizează în ograda bisericuței cel mai îmbielșugat praznic din ținut, cu sarmale de o litră, legate cu ață, și cu mămăligi mai mari decât roata morii, de se satură toată calicimea din cuprins. Se ridicase în acel an, la ospățul de la bisericuță, un moș mai vechi dintre neamuri, și a închinat străinilor de față un pahar de băutură, cu aceste cuvinte: „Cum înghit fără saț sărmanii
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Moara Nica este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1774 în satul Bosanci și strămutat în anul 1920 în satul Moara Nica din comuna Moara aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul sătesc, în apropiere
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]
-
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Moara Nica este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1774 în satul Bosanci și strămutat în anul 1920 în satul Moara Nica din comuna Moara aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul sătesc, în apropiere de municipiul Suceava și are hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil", sărbătorit la data de 8 noiembrie. a fost inclusă pe Lista
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]
-
apropiere de municipiul Suceava și are hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil", sărbătorit la data de 8 noiembrie. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 311, având codul de clasificare . Biserica din Moara Nica a fost construită în anul 1774 în satul Bosanci din județul Suceava, prin contribuția credincioșilor. Conform tradiției, lăcașul de cult a fost înălțat „pe loc” de către meșterii populari Chiril Ungurean și Crăciun Cazac din Udești, din lemnul pădurii de
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]
-
cheltuiala satului Bosanci prin osîrdia preotului Ioan și Varlaam și am zugrăvit-o noi cucernicii robii lui Dumnezeu Antonie, Toader și Anania, 1788 în 2 mai s-au sfîrșit”". În anul 1920, biserica de lemn a fost strămutată în satul Moara Nica aflat în apropiere de Bosanci, care fusese înființat după Primul Război Mondial prin împroprietărirea unei părți a locuitorilor din Bosanci. I s-a schimbat hramul, cu acest prilej, în cel de "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil". Mutarea bisericii a
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]