10,880 matches
-
cu siguranță clinică în descrierea lui Trahanache, personaj care este mai comic, dar și tragic, are o demență senilă asupra căreia nici un diagnostician nu poate avea dubii). * Salavin, eroul capodoperei lui Georges Duhamel este o altă ilustrare a înțelegerii până la nuanțe de mare finețe științifică a unui scriitor echilibrat, nemarcat în vreun fel de o tară morbidă mentală. Duhamel a fost medic (chirurg). Este probabil că s-a documentat în psihiatrie; dar, iarăși, aceasta constituie ceva mai puțin semnificativ. Câți dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
nu știu unde. Oricum, nu mi-a lipsit un temperament de psihiatru, manifestat precoce și nici un strop de agresiune latentă. * Deliciile verii pe care nu le confund cu deliciile repaosului mă îndeamnă către o gândire cam clandestină: aștept să vie toamna, cu nuanțele sale, cu ploile sale triste, aștept, ca un fanatic îndârjit, o revoluție climaterică, oricare, indiferent, numai să izbucnească un eveniment termic cu sens opus. Astfel, adevărul este că, cel puțin vara, sunt un ins cu preferințe cam suspecte. * Mă îmbie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
rele circulă cu viteză maximă. Tot orașul aflase, se făcuseră tabere. Și iubitele noastre (cum să nu afle?) au reacționat diferit. Iubita lui Panaitescu, ieșind de la școală, a trecut strada, i-a întins mâna, "mai mult decât se cuvine" (aceste nuanțe alcătuiau un limbaj secret care te putea ferici sau nenoroci). "Iubita" mea a procedat exact contrariu, trimițându-mi înapoi, prin sora mea, fără nici o explicație, cartea. Nu a mai așteptat să îmbătrânească, nici să ia "această carte în frumoasa-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
oricum, "poetică". Strada Speranței este o uliță unde casele, destul de modeste, sclipesc de curățenie și geamurile, deși nu s-au înlocuit cu termopane, sunt și ele foarte curate. Este o stradă veselă, poate pentru că are în geamuri flori colorate în nuanțe vii; are multe mușcate, flori care s-au cam demodat în ultimul timp. Pe strada Speranței sunt mulți pensionari; este firesc, pensionarii ar cam avea nevoie de speranță, dacă asta nu-i cumva un tupeu inadmisibil. Aș fi preferat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
îmi descopăr o psihologie pe care o ignoram: uneori mi se pare că regăsesc ancestrale sentimente de alchimist, urmărind aglutinarea unei granule din "a cincea esență"; alteori, descopăr o lumină nouă ce reflectă realitatea cotidiană cea mai banală într-o nuanță despre care eu însumi nu aveam nici o bănuială. O carte nouă a lui Fowles o carte necitită constituie o formulă de delicioasă așteptare a unei surprize. * The Tree, publicată în englezește în 1979, apare în românește (Polirom, 2007) sub denumirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
te delecta căutând timpul pierdut. Cineva sătul de prezent va putea să se extragă din mizantropia actuală, îndreptându-și obiectivul propriului aparat de visare către trecut. Răsfoind albume cu vechi fotografii, cu tonalitate "sepia", atenuată de trecerea timpului, alteori cu nuanțe albastre, ca pozele revistelor de acum multe decenii, "Adevărul literar și artistic" sau "Realitatea ilustrată" sau "Trup și suflet", efectul de transpunere în alte coordonate psihice este sigur; cu puțină capacitate de reverie, spectacolul vieții se schimbă. Iată o serie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
este mână de om... este o intenție, cineva v-a amenințat!"... S-au adunat încă vreo doi spectatori; frunza părea pictată; în lumina soarelui matinal, a început un mic joc de culori; ca într-o coadă de păun, sclipea în nuanțe diferite, de la verde crud la roșu aprins, după cum cădea lumina... "E un tatuaj de mașină, și-a dat cu părerea altcineva. Nu există "tatuaj de mașină", a observat un tânăr tranșant expert în tatuaje. O țigancă trecătoare pe acolo mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
tristă-fermecătoare stare de trecere. Nu știu câtă disponibilitate are sufletul actual pentru aceste fleacuri eterne... Alte versuri, alți oameni, alte poveți, alte amintiri, alte închipuiri... cine mai citește o scrisoare căzută din cer pe aripile unei frunze verzi, aurii, galbene, cu infinite nuanțe intermediare? Ce întâmplare! Când am ajuns acasă, după-amiază târziu, mă aștepta răbdător, cu o mutră intrigată, domnul de dimineață, vecinul cu sacoșa de zarzavat. S-a uitat ciudat, bănuitor, în jur și mi-a spus cu o clandestină prudență, șoptit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
obiectul în sine, nici vechimea lui, nici scrisul și limbajul unei scrisori, cât un anumit mod de comunicare, relația dintre oameni prin scrisori. Se comunică și astăzi, dar comunicarea electronică este atât de rapidă, exactă, la obiect și lipsită de nuanțe, încât constituie echivalentul unei note de plată, având, ca și această notă, exactitate, simplitate, utilitate, rămânând, ca și nota de plată, un artefact de conversație. Scrisoarea a fost (aproape că este mai exact să o punem "la trecut") o conversație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de plată, având, ca și această notă, exactitate, simplitate, utilitate, rămânând, ca și nota de plată, un artefact de conversație. Scrisoarea a fost (aproape că este mai exact să o punem "la trecut") o conversație, după toate legile artei: avea nuanțe, avea răgaz necesar încetinirii, din când în când, a gândului și ritmului, spunea ceva mai mult decât o simplă notă computerizată, fiind mai mult decât o semnalare. Comunicarea electronică seamănă foarte mult cu telegraful Morse, cu telefonul fără fir; scrisoarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
imaginar fertil. Logica afectivă, setea de senzațional, fantezia activă a lui Jung le vor ajuta din plin. Favorizate de cadrul imaginativ al preromantismului și romantismului, eposurile piraterești occidentale au folosit cadrele legendare furnizate de Exquemelin și Johnson și au generat nuanțe noi ale poveștilor, alunecând în primul rând spre eroizare și eufemizarea violențelor. În epoca bunului sălbatic, a primitivității sacrului, a frumuseții lumii basmelor, a geniului revoluționar și a salvatorului providențial, poveștile cu și despre pirați s-au adaptat și ele
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
unui alt arheolog - Constantin S. Nicolăescu-Plopșor ; potrivit altor surse, ar fi stat ascuns la moșia familiei Broșteanu Manuscrisul numără în total 316 file format A4, dar numerotate din greșeală până la 312, scrise doar pe o față cu cerneală cu două nuanțe diferite, albastru-deschis și albastru-închis. Pe lângă corecturile obișnuite, textul finalizat a fost corectat cu un instrument de scris subțire, cu o nuanță de albastru diferită de cele principale: faptul că peste corectura făcută cu creionul de Silvia Marinescu-Bîlcu, care cu siguranță
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
316 file format A4, dar numerotate din greșeală până la 312, scrise doar pe o față cu cerneală cu două nuanțe diferite, albastru-deschis și albastru-închis. Pe lângă corecturile obișnuite, textul finalizat a fost corectat cu un instrument de scris subțire, cu o nuanță de albastru diferită de cele principale: faptul că peste corectura făcută cu creionul de Silvia Marinescu-Bîlcu, care cu siguranță a fost făcută în intervalul 1984-1986, se suprapune corectura cu cerneală a lui Vladimir Dumitrescu, dovedește că ultima corectură datează din
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
au petrecut lucrurile; declarația mea corespunzând întocmai cu datele anchetei lor, a trecut la alt subiect, întrebându-mă brusc: „- Dar de ce ai rupt manifestul generalului Antonescu la Muzeu?”. „- N-am rupt niciun manifest la Muzeu”, i-am răspuns numaidecât. Sesizând nuanța, a preferat să nu insiste. În cele din urmă, după mai bine de un ceas și jumătate de întrebări diferite, m-a dus în cabinetul celuilalt judecător de instrucție, mi-a dat să iscălesc rezumatul declarațiilor mele și apoi, spre
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
culturii franceze, dar ne doare faptul că adevărata Franță este tot mai copleșită de masonerie, comunism și evrei. Dorim din tot sufletul o renaștere franceză a Franței, căci orice român are un adevărat cult pentru Franța”. Fiind naționaliști cu accentuată nuanță [299] antisemită, impusă de situația specială din țara noastră, am fost încă de la început filofasciști și n-ar avea niciun rost să negăm aceasta. Oficial însă, politica României de la 1922 a fost permanent anti-italiană și antifascistă. Intrarea noastră în Mica
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
aceasta este trădare”. Și nu o trădare față Germani, care-i interesa pe ei (și de altfel o meritau deplin), ci una față de pământul românesc, lăsat fără apărare din calcule meschine. Diplomația lui Ribbentrop prefera însă un guvern cu pronunțată nuanță liberală (Marinescu, Fințescu și atâți alții), în locul unui guvern naționalist. Mă întreb, de pildă, dacă își poate cineva închipui că astăzi Rușii să-l lase pe generalul Rădescu să suprime pe toți comuniștii și pro-comuniștii din România, după ce i-ar
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
administrației, poliției, școlii, spitalelor, chiar și familiei este acela de a apăra drepturile, de a facilita viața, dezvoltarea și afirmarea persoanei (a oricărei persoane). În raport cu o asemenea filosofie justificativă asupra instituțiilor, accentul pe politici concurențiale sau asistențiale este doar de nuanță, o diferență de grad, nu de natură. Ei bine, oricât ne chinuim noi să demonstrăm la suprafață normativă intrarea în sistemul de referință al acquis-ului comunitar (căci noi încă nu avem filosofii specifice democrațiilor liberale), în profunzime rămâne un rest
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
influenți care nu înțeleg să își asume partea lor de responsabilitate în faptul că, în felul nostru, fiecare am contribuit la această tendință. Alegerea din 10 decembrie este una între autoritarism răzbunător și rezonabilitate democratică (și este așa, cu toate nuanțele ei de stânga). Consider că toți cei care nu înțeleg gravitatea acestei alegeri, resping de fapt și rezonabilitatea și democrația. Dacă la partea din tineri marcată de resentiment, acest lucru pare de înțeles, la cei maturi, indiferent de opțiunile lor
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
nu ne plasează decât, cel mult, în zona mediocrității. Mediatic este însă și mai grav. De dragul ratingului căpătat pe căi circare, multe televiziuni încurajează personaje al căror discurs către „popor”, iar nu către cetățeni, se aseamănă celor ultranaționaliste, adesea cu nuanțe legionare. Acest tip de personaje monopolizează patriotismul și tind să ne arunce în preistoria democrației. Adică exact în tipul de politică de care s-au eliberat străbunicii noștri ardeleni acum 88 de ani și pe care îi sărbătorim mai degrabă
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
morala părinților noștri și atunci mântuirea va fi și a noastră”, era unul dintre crezurile lui Cotlarciuc, pentru care a fost apreciat de către toți contemporanii lui. Vasile Loichiță, care l-a cunoscut îndeaproape pe mitropolit, afirma: „toți panegiriștii, de diverse nuanțe, și oficiali și neoficiali, cari au evocat amintirea mitropolitului Nectarie al Bucovinei cu prilejul morții sale, au fost unanimi în a-i recunoaște o calitate: blândețea. Noi, am îndrăzni să-i mai adăugăm și pe o a doua: pe cea
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
și-a dat seama că era diferită de cum era judecată. De fapt, odată cu trecerea timpului și cu o frecventare mult mai asiduă, a reușit să stabilească cu dânșii o legătură de respect și de iubire, iar viziunea de ansamblu, asuma nuanțe mult mai roz. «Data trecută vă prezentam - mai scria el învățătoarei sale din clasele elementare - pagina neagră a târgulețului meu. Însă acum, trebuie să vă descriu pagina albă, pentru că există și asta și, datorită lui Dumnezeu, devine zilnic tot mai
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
a atentatului de la Sarajevo, nu este cunoscut cum trebuie și este prea devreme ca să vorbim despre el cu echitate, în perfectă cunoștință de cauză. Mi se pare că cele spuse despre el au fost adesea prea aspre și lipsite de nuanțele necesare. Copil fiind, nu fusese destinat să ajungă pe tron; educația și instrucția sa nu fuseseră ceea ce ar fi trebuit să fie, iar amenințarea tuberculozei în momentul adolescenței adăugase un element neplăcut pentru formarea caracterului, agravat de proasta influență a
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
treia din Europa. Numărul foarte mare de regimente de cavalerie, admirabil întreținute, asigura supravegherea frontierei rusești pe care nu o marca nici un obstacol natural pe teren, iar această forță vizibilă, mereu trează, era foarte atent observată de Berlin, cu o nuanță de respect admirativ (care a tot crescut în primii ani ai venirii la putere a lui Hitler, făcîndu-l pe acesta să pronunțe, la Winterpalast, faimosul discurs asupra trecutului glorios și forța actuală a Poloniei, căreia i-ar fi fost nedrept
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în lumea întreagă. — Chiar și în România? mă întrerupe Pastenague. — Da, chiar și în România, îi răspund eu sec, și dau să continuu. Întreruperea însă îmi taie avântul: în spațiul restrâns al unei „tablete” nu mă pot exprima cu destule nuanțe și risc să fiu tratat de pescuitor în ape tulburi. Recunosc, cu cât îmbătrânesc, cu atât devin mai prudent; evit numele proprii, caut epitetele cele mai palide și expresiile cele mai benigne, fie ele, uneori, și ambigui; nu mai spun
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
stadion apt să ia notă de trecere la inspecții, că a montat scaune, nocturnă, că a văruit vestiarele, a pus termopane și, la final, a vopsit totul în portocaliu, care, în cazul de față, nu e culoarea pîrdalnicei Olande, ci nuanța Alianței aflate în descompunere. OK, așa stau lucrurile, dar investiția nu s-a făcut din banii personali ai primarului, ci din fonduri publice pe care el doar le-a gospodărit. Oriunde, din careul de 16 metri la dușuri, de la fotoliile
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]