9,288 matches
-
70 ARMATA IV-a STAT MAJOR SECȚIA II-a Bir. 2 Oficiul Poștal Militar Nr. 5 Comunicat: M.U. imediat în subordine ( Corp. 1, 3, 5, 11 A. ( Brig. 1 și 9 Cav. ( Secțiile 1, 3 și 4 ( Servicii ( Insp. Pol. Iași, Galați și Chișinău ( Insp. Jand. Iași, Galați și Chișinău ( Comand. 3 și 4 Terit. ( Serv. Pretoral ( Curtea Marțială ( spre Comand. 4 Aero ( executare Elementele Armatei ( Detaș. Cart. ( Comp. 54 Pol. ( Bat. 54 Trans. ( Comp. 128 Auto ( Comp. 11, 22
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
9 Cav. ( Secțiile 1, 3 și 4 ( Servicii ( Insp. Pol. Iași, Galați și Chișinău ( Insp. Jand. Iași, Galați și Chișinău ( Comand. 3 și 4 Terit. ( Serv. Pretoral ( Curtea Marțială ( spre Comand. 4 Aero ( executare Elementele Armatei ( Detaș. Cart. ( Comp. 54 Pol. ( Bat. 54 Trans. ( Comp. 128 Auto ( Comp. 11, 22, 3, 6 și 18 Poduri ( Guvernământul Basarabiei ( SECRET Nr. 209.038 din 8.VIII.1941 ARMATA IV-a către Cu onoare se comunică mai jos, în copie ordinul Nr. 3303/1941
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
evreii internați în lagăr, înaintându-se Comandamentului Diviziei zilnic la ora 19 o situație numerică (bărbați, femei, copii) internați în lagăr. COMANDANT SECUND GORUN Șeful de Stat Major GENERAL, Lt. Colonel, C. Trestioreanu 466 C. Mitulescu 467 Comunicat: Sectoare Comp. Pol. Serv. Pret. Comandamentul Odessei pt. știință AMR, fond 2273-Divizia 10 Infanterie, dosar nr. 830, f. 444.. Documentul nr. 121 M.U. GORUN 468 Serviciul Pretoral Cf. M.P. Nr. 176 REFERAT 18 Oct. 1941 Am onoare a raporta că în ziua
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1942, luna Ianuarie, ziua 11, orele 15. Noi, Biroul Central instituit în conformitate cu Instrucțiunile date de Guvernământul Transnistriei pentru executarea măsurilor prevăzute în ordonanța Nr. 35745, având ca membrii prezenți pe: Dl. Subprefect Jud. Odessa, Ilin ..., ca Președinte; Dl. Prefect al Pol. Odessa, Lt. Col. Niculescu M.; Dl. Ajutor Primar al Odessei, Vidrașcu ...; Dl. Delegat al C. 2 A., Maior Nicolicescu N.; Dl. Delegat al Serv. Sanit. al Odessei, Dr. Solcănescu ...; Dl. Delegat al B.N.R., Florescu Marin; Dl. Delegat al Minist. Finanțe, Inspector Tanu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
procesele verbale de cartiruire al Bir. de Circumscripții. La Biroul circumscripției ... s'a constatat lipsa celor 2 delegați destinați de Primăria Orașului. 3. S'au stabilit următoarele sedii Birourilor de Circumscripții, în care acestea s'au instalat: Bir. Circ. 1. Pol. ... Str. ... Nr. " " 2. " ... Str. ... Nr. ... " " 3. " ... Str. ... Nr. ... " " 4. " ... Str. ... Nr. ... " " 5. " ... Str. ... Nr. ... " " 6. " ... Str. ... Nr. ... 4. Populația evreiască la această oră era în curs de prezentare la Ghetou. Neputându-se face o numărătoare precisă, Birourile de circumscripții abia
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
exemplare: un exemplar pentru Guvernământul Trans. (Domnul C. Ciurea); un exemplar pentru Corpul 2 Armată (Domnul Maior Nicolicescu); un exemplar pentru Prefect. Jud. Odessa (Dl. Subprefect Ilin); un exemplar pentru Primăria Odessa (Dl. Ajut. Primar Vidrașcu); un exemplar pentru Pref. Pol. Odessa (Dl. Lt. Col. Popovici 749); un exemplar pentru dosarul Bir. Central (Dl. Lt. Col. Mag. Bărdescu Titus dela Curtea Marțială Odessa). PREȘEDINTE ss. Paul Ilin ( Deleg. Curții Marț. Odessa ss. Pref. Pol. Odessa ss. Lt. Col. Niculescu ( Deleg. Primăria Odessa ss. Constantin
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Odessa (Dl. Ajut. Primar Vidrașcu); un exemplar pentru Pref. Pol. Odessa (Dl. Lt. Col. Popovici 749); un exemplar pentru dosarul Bir. Central (Dl. Lt. Col. Mag. Bărdescu Titus dela Curtea Marțială Odessa). PREȘEDINTE ss. Paul Ilin ( Deleg. Curții Marț. Odessa ss. Pref. Pol. Odessa ss. Lt. Col. Niculescu ( Deleg. Primăria Odessa ss. Constantin Vidrașcu Membrii: ( Deleg. Corpul 2 Armată ss. Maior Nicolicescu ( Deleg. Serv. Sanit. Odessa ss. Dr. Solcănescu ( Deleg. B.N.R. ss. M. Florescu ( Deleg. Minist. Fin. ss. Tanu Gheorghe AMR, fond 1675-Comandamentul Militar
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Odessa trebuie îndeaproape supravegheat. 9. Corespondența va fi bine cenzurată. Orice corespondență adresată cunoscuților sau rudelor din Odessa va fi reținută și înaintată Comandamentului Militar Biroul 2-urmând a fi distribuită după prealabile verificări făcute prin organele Bir. 2 și Prefectura Pol. Odessa. 10. Ziarele și publicațiunile fie chiar românești vor fi interzise evreilor din lagăr. II. Împiedicarea acțiunilor subversive: Contactul evreilor din ghetouri cu populația băștinașă a localității unde se află ghetoul sau lagărul, sau cu populația localităților vecine, poate fi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
deoarece tabelele de repartiție închipuite de Prefectura Poliției Capitalei nu aveau toate datele prevăzute în anexa No. 1.a. D.L. 2030 /art. 12/. Așadar, Cercul a avut evidența evreilor și repartiția lor numai după tabelele de repartiție, făcute de Prefectura Pol. Capitalei și la C.R.B. până în ziua de 26 August 1941, când s'a dat comunicatul din acea zi, prin care, conform Statutului Militar al evreilor, am chemat pe toți evreii domiciliați în București și comunele suburbane să vie să se
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Dela această dată, 8 Ianuarie 1942, situația se înrăutățește și mai mult, cu toate că anterior, Cercul reușise într'o bună măsură să îndrepte și să amelioreze starea de lucruri creată prin repartizările făcute, cu gloata, de către Min. Af. Interne, prin Pref. Pol. Capitalei. Prin ord. No. 7 din 5 Ianuarie 1942 al Insp. Gl. al Col. și Tab. de Muncă mai sus menționat, regimul și organizarea muncii obligatorii se schimbă complet, căpătând o nouă organizare, fapt care a perturbat din nou evidența
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
aceste Instituțiuni / Anexat tabel/1031. În această privință s'a dat și comunicate prin presă și radio. ÎN CONCLUZIE "Haosul evidenței evreilor" se datorește următoarelor fapte: 1. Repartizărilor făcute la începutul lunei August 1941 de Min. Af. Interne, prin Pref. Pol. Capitalei, a evreilor în detașamentele exterioare /prezentăm registrul întocmit la Pref. Pol. Capitalei/ și a premilitarilor evrei luați la muncă obligatorie prin Inspectoratul P.P. al Capitalei. 2. Trecerea acestei repartiții după câteva zile asupra C.R.B. /8 August 1942/. 3. Lipsa
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
comunicate prin presă și radio. ÎN CONCLUZIE "Haosul evidenței evreilor" se datorește următoarelor fapte: 1. Repartizărilor făcute la începutul lunei August 1941 de Min. Af. Interne, prin Pref. Pol. Capitalei, a evreilor în detașamentele exterioare /prezentăm registrul întocmit la Pref. Pol. Capitalei/ și a premilitarilor evrei luați la muncă obligatorie prin Inspectoratul P.P. al Capitalei. 2. Trecerea acestei repartiții după câteva zile asupra C.R.B. /8 August 1942/. 3. Lipsa de personal, local și imprimatele necesare /Registru special anexă No. 1 prev
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Cerc și clarificarea prin actele ce le posedă. 8. După cele expuse mai sus se constată în esență că dela 15 Iulie 1941 apariția D.L. 2030 chestiunea repartizării evreilor și deci evidența lor, a peregrimat pe la Ministerul Af. Interne /Pref. Pol. Capitalei/, C.R.B. și Insp. Gl. al Tab. și Col. de Muncă, pentru ca în fine, cum vom vedea mai jos, să revină iar M.St.M. și deci Cercurilor de Recrutare. C. Cercul nu are controalele evreilor la zi, pentru a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
raportului No. 204.990 din 18 Iunie 19421050, către C. 2 T. la care până astăzi nu am primit niciun răspuns, însă C.R.B. a luat măsuri, ca toți aceia ce au fugit din Detașamentul Găești, să fie urmăriți prin Pref. Pol. Capitalei și aduși la Cerc. pentru a li se încheia acte de dare în judecată și apoi repartiza din nou la detașamente de muncă. 5. Să se facă o revizuire generală a tuturor evreilor domiciliați, sau aflați vremelnic pe raza
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
C.R.B. pentru că: Înscrierea definitivă a evreilor a început pe ziua de 15 August 1941, înscriere însă incompletă, pentru că până la 8 August 1941 o foarte mare parte din evrei circa 11.000 au fost repartizați de către Ministerul Af. Interne prin Prefectura Pol. Capitalei și C.R.B. în detașamente de lucru în provincie /a se vedea pagina 7 din acest memoriu/. Această operațiune, pe lângă celelalte ce au decurs din aplicarea celor trei D.L. era o sarcină prea grea, căci din imprimatul ce se alătură
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Dl. Păduraru 1091, Prim Procuror al Trib. Ilfov. 8. Dl. Russu 1092, Delegatul Ministerului Afacerilor Interne. 9. Dl. Avocat Ion Dumitrescu 1093, Delegat al C.N.R. 10. Maior Teodorescu 1094, Delegatul Inspect. Gl. Jandarm. 11. Dl. Chestor Iagolnița 1095, Delegatul Prefect. Pol. Capit. 12. Dl. Mironescu 1096, Delegatul Direcțiunii G-le a Poliț. 13. Dl. Cronț 1097, Președintele O.C.R. Ne-am întrunit la M.St.Major, Secția I-a, pentru a discuta măsurile de luat pentru transportarea evreilor pasibili de a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la punctul a, se vor socoti și acei eliberați din lagărul Târgul Jiu, precum și membrii familiilor comuniștilor, capi de familie 1130. MINISTRU SUBSECRETAR DE STAT General de Corp de Armată ss. C. Z. Vasiliu C.Z. Vasiliu Comunicat: Dir. Grală. Pol. Pref. Pol. Cap. Insp. Gral. Jand. ANIC, fond Inspectoratul General al Jandarmeriei, dosar nr. 121/1942, f. 73. Documentul nr. 293 Excelență, Domnule Guvernator 1131, Îngăduiți, Vă rog, ca populațiunea evreiască a acestui oraș, să îndrepte cuvântul ei către Domnia-Voastră
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a, se vor socoti și acei eliberați din lagărul Târgul Jiu, precum și membrii familiilor comuniștilor, capi de familie 1130. MINISTRU SUBSECRETAR DE STAT General de Corp de Armată ss. C. Z. Vasiliu C.Z. Vasiliu Comunicat: Dir. Grală. Pol. Pref. Pol. Cap. Insp. Gral. Jand. ANIC, fond Inspectoratul General al Jandarmeriei, dosar nr. 121/1942, f. 73. Documentul nr. 293 Excelență, Domnule Guvernator 1131, Îngăduiți, Vă rog, ca populațiunea evreiască a acestui oraș, să îndrepte cuvântul ei către Domnia-Voastră. Acordați-i
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Prefecturei Poliției Capitalei pentru București), Dir. Poliției de Siguranță, Guvernământul Bucovinei, Basarabiei (pentru C. 3 și 4. Teritorial). Rugăm dispuneți de urmare. SUBȘEFUL MARELUI STAT MAJOR General, (ss) I. Arhip Pentru știință: Insp. G-ral al Jand. Buc. Dir. G-rală a Pol. Prefectura Poliției Capit. COMUNICAT: Comand. 1-7. Terit. Președ. Consiliului de Min. Min. Afacerilor Interne Guv. Transnistriei S.S. al Colonizării și Inv. (C.N.R.) S.S. al Muncii (O.C.R.) Trib. Ilfov AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
rezultatelor unui subiect la un nivel prestabilit al performanței în domeniul de interes. Scorurile obținute de un subiect sînt interpretate în raport cu un criteriu, nu în contextul rezultatelor grupului de referință. Distribuția scorurilor la testele criteriale este asimetrică, rezultatele concentrîndu-se la polul negativ. -În funcție de rigurozitatea procedurilor de administrare și calculare a scorurilor, testele pot fi standardizate și nestandardizate. Testele standardizate au o procedură de administrare riguroasă: sînt stabilite cu precizie limitele de timp pentru rezolvarea fiecărui item, precum și materialele care trebuie
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
considera reglementările de export în vigoare prea restrictive, el privea adevărata problemă a comerțului cu blocul sovietic ca pe o chestiune internă. Cetățenii americani trebuiau educați astfel încît să nu interpreteze un atare comerț ca pe o trădare.1146 La polul opus erau secretarii Agriculturii 1147 și Comerțului. Ambii erau de părere că exporturile către lumea comunistă trebuie limitate doar la "ceea ce se poate mînca, bea sau fuma". Mai mult chiar, ei considerau că tot ce înseamnă comerț cu lumea comunistă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sistematizare a diverselor tendințe manifestate sub cupola "analizei discursive", N. Phillips și C. Hardy (2002) ordonează multitudinea de orientări analitice prin două axe: a) axa verticală constă dintr-un continuum între text și context; b) axa orizontală are la un pol abordarea constructivistă, iar la cealaltă extremă abordarea critică. Mai jos este redată schema întocmită de autori: Figura 6. Cadrul și tipologia analizei discursive Sursa: N. Phillips și C. Hardy (2002, p. 20) Câteva mențiuni sunt necesare pentru clarificarea schemei de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Paradigmatic în acest sens este stabilirea în 1792 de către Convenția Națională a Primei Republici franceze a "Anului Întâi". Noul punct de reper în calcularea timpului istoric devenea astfel primul an al Republicii franceze. Performanța revoluționarilor francezi a fost depășită de Pol Pot în Cambodgia, care a resetat timpul istoric, prin instituirea "Anului Zero" în 1975, conform cronologiei convenționale. Toate aceste manevre de re-cronologizare a istoriei unei națiuni semnalează intensitatea eforturilor politice de redefinire identitară. Resetarea timpului istoric simbolizează dorința politică de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1941) a fost arestat, iar România a întors armele împotriva Axei, continuând războiul alături de Armata Roșie. Pe planul politicii domestice, minisculul PCdR, numărând mai puțin de o mie de membri, sub patronajul sovietic, a devenit, în decursul a doi ani, polul central al puterii. De la marginalitate politică la acapararea întregii puteri, tactica utilizată de gruparea comunistă a este descrisă de următorul triptic, identificat de H. Seton-Watson: i) coaliție reală reperabilă în colaborarea autentică cu regele și partidele istorice în realizarea actului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
se regăsește însăși suflarea cea mai autentică a vieții totale" (p. 66). Direcționându-și raționamentul pe calea polemicii cu doctrina românismului propusă de C. Rădulescu-Motru (1936) drept "catehismul noii spiritualități" românești evacuată de ortodoxie, Stăniloae protestează vehement subliniind centralitatea ortodoxiei ca polul spiritual al românismului: "o conviețuire de două mii de ani ne dă dreptul la o convingere aproape aprioristă că sufletul românesc a fost frământat și răscopt în mustul ortodoxiei" (Stăniloae, 1939, pp. 67-68). Sublimitatea expresivă a metaforei mustului în care s-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]