10,187 matches
-
raportul dintre practicile cotidiene și formele literare, îl face atât de adecvat pentru teorie. Această observație mă face să mă întreb dacă nu cumva cele două modele ale genialității, "geniul limbilor naționale" și "geniul limbii franceze", întrețin relații distincte cu reflecția teoretică. Există un foarte interesant studiu de imaginar lingvistic al lui Gilles Philippe care urmărește supraviețuirea unor teme ale geniului francez al limbii în secolul al XX-lea. Titlul face aluzie la vechiul mit al sintaxei naturale: Sujet, verbe, complément
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
modelele clasice, avangarda care denunță convențiile literare reclamă într-un fel sau altul evocarea sărăciei. Iar în spatele acestor figuri ale penuriei stă ideea unei literaturi "amnezice", situată într-un interval de suspendare a formelor de manifestare a memoriei literare. În reflecția sa clasică asupra memoriei literare, Judith Schlanger 62 a încercat să împingă până la ultima limită acest fenomen al deposedării și să gândească problema non-memoriei: cum arată o literatură care acționează în spațiul uitării absolute, pe fondul unei absențe totale de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de poeți. Dar realitățile sociale și psihologice presupuse de aceste activități intră în calculul anticipator pe care îl desfășoară: aici, în aceste locuri și situații, creația de poezie e favorizată. Se pot reconstitui reperele acestui mod de a gândi: sunt reflecțiile romanticilor asupra influenței pe care clima, geografia sau formele de relief le au asupra creațiilor spirituale ale unei comunități etnice. Dar dincolo de ceea ce e istoric explicabil, să încercăm să luăm în serios această întrebare. Pare astăzi ridicol să te întrebi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
viziune patrimonială a cartografierii care a inspirat după 1840 expedițiile în căutarea vestigiilor arheologice și a pieselor etnografice. În sfârșit, chiar și realitățile mai subtile ale națiunii devin vizibile și active ca resurse literare tot în funcție de aproprierea unor cadre de reflecție în spațiul românesc. Angajarea interiorității în literatură printr-o figură a "vocației literare" depinde astfel de etica romantică a misiunii și de pătrunderea, tot în preajma Revoluției pașoptiste, a ideilor legate de "chemarea națională" care străbate existențele individuale și le dă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ideologic și o unitate de discurs într-o realitate locală. Însă un asemenea obiect de cercetare, care să coreleze mitologia unui loc comun, realitatea unei societăți și agenda unei literaturi emergente e complex și dificil de abordat. El cere o reflecție asupra cadrului de observare a materiei și câteva precizări de "metodă", referitoare la alegerea figurilor relevante ale genialității. 1.6. Despre metoda acestei cărți Într-o monografie recentă, Genius in France: an Idea and its Uses71, găsim o propunere de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
materiei și câteva precizări de "metodă", referitoare la alegerea figurilor relevante ale genialității. 1.6. Despre metoda acestei cărți Într-o monografie recentă, Genius in France: an Idea and its Uses71, găsim o propunere de reorientare a obiectivelor și mijloacelor reflecției despre geniu. Autoarea, Ann Jefferson, a organizat din 2011 mai multe colocvii pe această temă și a coordonat în 2015 un număr colectiv al revistei Esprit créateur cu tilul Thinking Genius, Using Genius. E o cercetare care urmărește deplasarea studierii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
interoga modalitățile înseși ale acestei utilizări"73. Ce schimbă perspectiva asupra geniului ca "uzaj"? În raport cu abordările tradiționale ale problemei, avem de-a face cu o deplasare radicală. În primul rând, prin abandonul "ideii de geniu". În virtutea unei lungi practici de reflecție, geniul a fost tratat ca o idee platoniciană construită transnațional, prin acumularea contribuțiilor mai multor culturi de-a lungul secolelor și dinamizată în funcție de o logică internă (diferența dintre genius și ingenium în antichitate, distincția dintre geniu și talent în secolul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
transnațional, prin acumularea contribuțiilor mai multor culturi de-a lungul secolelor și dinamizată în funcție de o logică internă (diferența dintre genius și ingenium în antichitate, distincția dintre geniu și talent în secolul al XVIII-lea etc.). A fost direcția principală de reflecție în marginea genialității pe parcursul ultimei jumătăți de secol. Chiar și o cercetare recentă, cum e aceea a lui Darrin McMahon, Divine Fury: A History of Genius 74, propune un parcurs cu multiple repere în cadrul universal al culturii occidentale: de la ideea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
neîncheiat 78. Nici în paginile deja scrise, nici în planul de dezvoltare a lucrării nu există poziții pentru esteticienii români. Și asta în ciuda faptului că Tudor Vianu scrisese altădată despre Titu Maiorescu sau Mihail Dragomirescu și în mod special despre reflecțiile lor în marginea genialității. E o lacună semnificativă: în cultura literară românească nu există nivelul "ideii". Pe harta geniului noi nu suntem vizibili dacă instrumentele de cartografiere nu sunt setate la vibrația joasă a seriilor mari. Rezultatele teoreticienilor români nu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
populației apare într-o dezbatere literară ea suspendă determinațiile faptului literar și reprezentarea realistă a societății care vehiculează literatura: e o plonjare în necunoscut. Iar exemplul lui Ibrăileanu e, din acest punct de vedere, elocvent. Unul dintre obiectivele polemice ale reflecției sale în marginea societății românești după război e tocmai resetarea jocului literar. Ibrăileanu anticipează o ruptură radicală față de condițiile existente ale producției de literatură, prin emanciparea de cadrele și de actorii care dominau câmpul literar al începutului de secol: cenacluri
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cum e posibilă literatura în masa abstractă a unui popor. În paginile următoare voi expune câteva dintre ideile lui Heliade Rădulescu legate în mod direct de reprezentarea corpului social și a angajării lui în producția de literatură. Tema centrală a reflecției sale e aceea a unei populații - anonime, numeroase, nedeslușite - care să fie implicată în literatură. Multe dintre conceptualizările la care recurge, "multitudinea", "sarsailismul", "cenobitismul", sunt variațiuni, uneori pozitive, alteori negative, pe marginea unor reprezentări demografice. Ceea ce e interesant în acest
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
întâlnesc, formează comunități provizorii - cum sunt grupurile pe Yahoo sau Facebook - însă fără să mai transfere spre aceste comunități prerogativele de reprezentare politică a propriei individualități, fără să renunțe la a fi simple persoane particulare neînsumabile. Rolul acestei reprezentări în reflecția contemporană asupra unei democrații postnaționale e evident. Întrebarea e la ce ne servește într-un demers istoric, în cazul gândirii lui Heliade Rădulescu. În mod curent, a pleca de la o asemenea conceptualizare înapoi spre ideologia politică a romantismului s-ar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
politică a romantismului s-ar numi anacronism sau, mai rău, protocronism - situația în care o gândire extrem contemporană e proiectată asupra unor contexte istorice depășite și eventual e transformată într-o anticipare, adesea neverosimilă. Ce aplicabilitate poate să aibă o reflecție generată de contextul globalizant al secolului XXI la contextul naționalist al secolului al XIX-lea, de emergență a entităților statale? Numai că aici avem de-a face cu o reflecție foarte modernă care apelează intenționat la mijloace premoderne. În acest
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o anticipare, adesea neverosimilă. Ce aplicabilitate poate să aibă o reflecție generată de contextul globalizant al secolului XXI la contextul naționalist al secolului al XIX-lea, de emergență a entităților statale? Numai că aici avem de-a face cu o reflecție foarte modernă care apelează intenționat la mijloace premoderne. În acest caz, filosofia politică vrea să fie anacronică. Reperele multitudinii sunt trei gânditori din secolul al XVI-lea și al XVII-lea - Machiavelli, Spinoza, Hobbes 35. Ceea ce se caută în opera
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
despre "multitudini care nu știu ce să dorească"38 sau, într-o formulare și mai explicită: "făcură apel la multitudini, la toți câți nu știa nici ce este justiția sau dreptatea, ca să-și dea acele populațe votul sau părerea"39. Până aici reflecția lui Heliade Rădulescu nu diferă fundamental de aceea a contemporanilor săi. Toți pașoptiștii pleacă în acțiunea de reformare a Țărilor Române de la ideea unui corp social dezagregat. În acest sens, Nicolae Bălcescu vorbea despre lipsa de coeziune socială a "lucrătorilor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
miilor de localități rurale. Evident, acest tip fantast de organizare politică nu are corespondent în sistemele democratice contemporane. Într-un text din aceeași epocă, Instituțiunile României, Heliade Rădulescu încearcă să justifice o organizare socială bazată pe pluralitate pe baza unor reflecții istorice, în cea mai mare parte fictive, care prezintă un așa-zis model al instituțiilor vechi românești, rămase de la "Negru Vodă". Ideea e relativ simplă. Puțin după retragerea romanilor din Dacia s-ar fi produs o reformă a sistemului politic
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nație cu nație, după spiritul federativ al ecclesiei"50. * * * De ce insistă Heliade Rădulescu, împotriva contemporanilor săi și împotriva bunului simț, să mențină acest corp social dezagregat? Ce oferă "multitudinile educate" în plus față de "popor"? Aș introduce aici un element de reflecție contemporană, cu riscul de a decontextualiza afirmațiile lui Heliade Rădulescu. "Multitudinea" e în prezent un concept al creativității. Pentru că îl eliberează pe individ de o identitate politică, multitudinea îi dă șansa să își exploreze posibilitățile, să își realizeze simultan latențe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dezvoltare 51. De aceea, multitudinea nu ține numai de o teorie politică, ci și de o teorie economică: denumește un mod de producție a valorii legat de muncile eterogene, prin activități multiple și necoordonate. Una dintre ideile centrale propuse de reflecția asupra multitudinii a fost utilizarea timpului liber ca timp productiv 52. Pentru că timpul liber e acel timp în care individul își explorează tendințele plurale și divergente, în care își permite să asume mai multe roluri - să scrie blog, să întrețină
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
declanșat un val de reprezentări populare și a angajat un număr impresionant de ideologi, de vulgarizatori și de adepți. Cea mai utilă expunere a acestei "mode" a secolului al XIX-lea rămâne aceea făcută de Paul Bénichou într-o vastă reflecție desfășurată din 1973 până în 1992 asupra profetismului romantic 72. Saint-simonismul apare acolo ca o utopie "pseudoștiințifică", generată de entuziasmul iluminist în fața cunoașterii raționale, ca o încercare de transformare a unor forțe ale dezvoltării economice, în care intrau pe lângă știința pozitivistă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
au în acest caz nicio contribuție. Nu înseamnă însă că "poezia îcarnată" cade în spațiul inefabilului, că identificarea ei ține de capriciul subiectiv - și în niciun caz că e lipsită de tehnică. Mi se pare utilă în acest context o reflecție recentă a unui poetician, Laurent Jenny, asupra "momentului poetic". Eseul său recent asupra "vieții estetice"108 propune o reflecție asupra felului în care poezia modelează experiențele noastre de viață. Laurent Jenny numește prin "momente poetice" tot ceea ce s-a sedimentat
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ține de capriciul subiectiv - și în niciun caz că e lipsită de tehnică. Mi se pare utilă în acest context o reflecție recentă a unui poetician, Laurent Jenny, asupra "momentului poetic". Eseul său recent asupra "vieții estetice"108 propune o reflecție asupra felului în care poezia modelează experiențele noastre de viață. Laurent Jenny numește prin "momente poetice" tot ceea ce s-a sedimentat în noi prin lecturile pe care le-am făcut de-a lungul vieții și care ne ajută să definim
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lor la originea literaturii române, în momentul fondării, ar asigura perpetuarea și productivitatea modelului lor. Pentru că au umplut câmpul la început, ei constituie automat materialul genetic din care se va produce literatura română în viitor. Este rezultatul previzibil al acestei reflecții în marginea productivității literaturii române care pleca de la nevoia de a mobiliza un popor statistic în creația și consumul de opere. Noțiunea generației este probabil figura cea mai permeabilă la exterioritățile societății, la răsfrângerea faptelor nașterii, eredității sau promoțiilor în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în afară". Generațiile au adesea conotații polemice și revoluționare pentru că, dincolo de toate reperele vieții literare, prin ele se exprimă energiile unei mase sociale ce debordează toate granițele "literarului". Asta, cred, e semnificația, într-un plan mai general, a traseului de reflecție care îl poartă pe Heliade Rădulescu de la preocuparea pentru multitudine până la entuziasmul în fața modelului generațional. Faptul că pentru el generația e răspunsul la o întrebare legată de productivitatea nediferențiată a unui popor tânăr ne oferă o perspectivă asupra forțelor primare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
colectabilele în general se asociază automat geniului 14. * * * Nu pot să închei această trecere în revistă a gesturilor și tipologiilor colecționării, fără să evoc și versantul negativ, angoasa care le însoțește obsedant și care se regăsește în toate temele monumentalizării. Reflecția lui Benjamin ne ajută să înțelegem natura profund materialistă a colecționării și în același timp melancoliile piederii pe care ea le implică. Pentru că, văzut prin prisma colecționarului, universul se umple de lucruri: cărțile se transformă în obiecte, mângâierea înlocuiește lectura
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
știe dacă piesa desena figura unui atlet într-o probă olimpică sau încordarea unui personaj într-o dramă mitologică. Or, faptul că fragmentele au putut fi considerate ca opere a provocat o deplasare a relației cu obiectele estetice. Într-o reflecție recentă asupra ipostazelor aisthesisului în modernitate, Jacques Rancière20 a arătat că în acest proces de ridicare a vestigiilor la demnitatea aprecierii estetice s-a produs o modificare esențială a definiției frumosului. Dacă privești formele din perspectiva incompletă a fragmentelor, ceea ce
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]