10,783 matches
-
Lui Ghiță Adămoaia i-am dat un leu, ce-mi mai rămăsese și pentru rest m-a scris la condică. Ai rămas precum calicul... a complectat badea Chirilă. Întocmai precum spui, prietine, s-a supus cu voie-bună ungureanul. S-a stârnit în îmbulzeala adunării un râs în cascade, de l-au auzit plutașii care-și legau lângă podul Bistriței catargele. La veselia generală s-a adăogat și mașinuța care a chiuit vesel în partea de sus a trenișorului și lumea s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-n foc îl cuprinde Și cu foc îl aprinde. Foc în sân îi bagă Și la inimă i-l așază. De le-i găsi dormind, De le-i găsi mâncând, Din somn să mi-l trezești, De la masă să-l stârnești, Să-l aduci, să mi-l grăbești, Prin păduri fără sine Prin sat fără rușine Prin poieni fără drum Prin câmpii fără cărări Pe drumuri cu gloduri Peste ape fără poduri Peste garduri Fără pârleazuri. Și de le-i găsi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
polon a fost interpretată ca un act duplicitar din partea regelui polon care a avut darul să înrăutățească raporturile dintre Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș. Ceea ce este exagerat, trimiterea unui sol polon, a cărui misiune n-o cunoaștem, putea să stârnească, în cel mai rău caz, nemulțumirea domnului Moldovei față de regele polon. Teama secuilor și a brașovenilor s-a dovedit a fi întemeiată. Fiind convins că regele Matei nu poate riposta prompt, Ștefan cel Mare a trecut munții în 5 iulie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aflau în corabia cu care aceștia fugiseră. Cu toate amenințările, Ștefan a refuzat să împlinească cererea sultanului, sub motivul că porturile Moldovei sunt libere și în ele oricine poate debarca sau pleca după bunul său plac. Era un răspuns care stârnea și mai mult mânia sultanului împotriva voievodului Moldovei. Prin cucerirea Caffei, turcii nu numai că încep seria cuceririlor lor în nordul Mării Negre, dar reușesc să-i aducă sub ascultare pe tătarii din Crimeea. Mengli Ghirai, hanul tătar al Perecopului, devine
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
moarte până la sfârșitul veacului. Iar atunci a căzut și Șandrea în acel război, și a fost adus și îngropat lângă tatăl său, la Doljești”. Șendrea era cumnatul domnului și deținea dregătoria de portar al Sucevii. Înverșunarea moldovenilor sună a răzbunare, stârnită în mod sigur și de scrisoarea brăilenilor, o scrisoare „ordinară”, cum o caracterizează Ion Ursu, o scrisoare plină de grele insulte. Și scrie Letopisețul în continuare că, după ce l-a pus domn pe Vlad Călugărul „domnul Ștefan voievod s-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
contact cu oastea moldovenească nu se putea rezista la infinit, pentru că nu avea cine să-i înlocuiască pe cei căzuți și cine să-i aprovizioneze pe cei vii, în timp ce turcii aveau toată libertatea de acțiune. Încă un fapt care a stârnit comentarii a fost inactivitatea lui Ștefan cel Mare în timpul asediului celor două cetăți. S-a încercat recent o explicație a aceste inactivități. În anul 1484 au avut loc semne și minuni în măsură să impresioneze foarte puternic pe omul medieval
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
26 iulie 1489, că ruptura cu Ștefan s-a făcut cu știința și binecuvântarea papei: „Sanctitatea Voastră a încredințat protecției regelui Ungariei pe voievodul Moldovei, vasalul meu și al regatului meu, îndepărtându-l de la mine și de la regatul meu și stârnind, prin aceasta, în loc de pace, motivul unui sângeros război”. În scrisoarea către papă, Cazimir arată că tătarii, sub conducerea a trei hani, au atacat, în 1487, hotarele Poloniei și ale Moldovei, iar regele l-a trimis pe fiul său, Ioan Albert
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
s-au deplasat de la Hotin spre curtea lui Hadir („circa curiam Hadir, penes fluvium Pruth”), unde pisarul palatinului Sedziwoj Czarnkowski data un alt document la 9 septembrie. Confuzia făcută de pisar, când a scris „oppidum Choczym circa fluvium Pruth”, a stârnit nedumerirea istoricului nostru, care a crezut că a existat un sat cu numele de Hotin pe Prut, în secolul al XV-lea. Fr. Papée a remarcat faptul că e vorba de o confuzie. Pisarul, care de la o zi la alta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
amestece în treburile mânăstirii și să nu îi judece pe oamenii mânăstirii, dar nu se arată că aceștia nu au dreptul de a se adresa judecății domnești, domnul păstrându-și dreptul de a judeca în ultimă instanță. O nedumerire ar stârni și scutirea dată mânăstirii Neamț la 11 martie 1446, când satele acesteia sunt scutite de toate dările și slujbele datorate domniei, egumenul căpătând și dreptul de judecată asupra acestora. În același an, la 20 iulie, domnul dă un nou privilegiu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
puterea domnească, așa cum zice Florin Constantiniu în sincera lui istorie despre poporul român. Dar, pe cei mai îndrăzneți, domnul i-a scurtat cu un cap, iar ceilalți au trebuit să se supună. Nu există o domnie autoritară, care să nu stârnească ostilitatea unora. Dar, după campania din 1467 și după executarea vornicului Isaia, a paharnicului Negrilă și a stolnicului Alexa nimeni nu a mai îndrăznit să cârtească pe față, deși ocaziile s-au oferit în timpul deselor războaie, care au avut loc
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
umeri, și cu barbă neagră. Portretul se află în pronaosul bisericii și are inscripția: “Ștefan, voievodul Moldovei, ctitor al Dobrovățului și al Căprianei și întemeietor al acestei mânăstiri. Pictura exterioară a bisericilor zidite în vremea lui Ștefan cel Mare a stârnit discuții în legătură cu începuturile ei. În urma cercetărilor efectuate de Sorin Ulea, acesta a ajuns la convingerea că pictura exterioară a început în timpul domniei lui Petru Rareș, în 1530. Sorin Ulea nu a ținut seama de unele păreri exprimate în legătură cu pictura exterioară
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel pentru mormântul doamnei Maria. O piesă extraordinară o reprezintă Acoperământul pentru mormântul Mariei de Mangop. O broderie impresionantă prin somptuozitate, prin elementele decorative și, în special, prin simbolurile indicatoare ale originii împărătești a Mariei de Mangop, elemente care au stârnit atenția specialiștilor de artă bizantină medievală. De la Ștefan cel Mare au rămas și cele două steaguri brodate, cel din 1500, păstrat la Muzeul de Istorie Militară, și cel de la mânăstirea Zografu. Dacă mai adăogăm cele trei nebedernițe și un omofor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aborigeni: tăierea degetului mic. Moartea implicită este imediat urmată de ascensiunea în planul superior, fecioara intrând pe deasupra în casă, pe scara desăvârșită de sacrificiul ei. Ciuta, ca dublu totemic al fetei de măritat, este și ea vânată prin pădure: „O stârnii, o otrocolii,/ Prin codrii Solostrului,/ Pân-la apa Oltului”. Colinda tip III 67 A, Ciutalina, ciuta fără splină, dezvăluie o aducere în contingent a viitoarei mirese, granița dintre lumi fiind marcată în toate culturile de o apă. Alegerea lexicală a termenului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
moduri: prin „fala” vânatului care se consideră intangibil sau prin strigarea cu evidentă finalitate maritală, și prin agresiunea spațiului social, ordonat, de către întruparea zoomorfă a haosului. Orgoliul trâmbițat al distrugerii are menirea de a provoca eroismul latent și de a stârni puterile cosmocratoare ale voinicului. „Fala”, care devine motivul intrigă al încercării inițiatice, vine din partea „Cerbului Runcului,/ Fiara câmpului” (Coconi-Ilfov), adevărată ipostază a haosului invaziv. Domeniul lui este al naturii sălbatice, nediferențiate, specifice momentului anterior ordonării: „Cerbul Runcului,/ Fiara câmpului,/ Ș-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
țăș’.Cum sî-l țăs? O zâs cî: - Țăș’ un cot, laș’ o palmî, iar mai țăș’ un cot, iar mai laș’ o palmî. - Tatî, cum vini asta? - Nu! Așa faci cum îț’ zâc eu!” (Vădeni pe Prut - Galați). Pânza întreruptă stârnește râsul femeilor la râu, fiindcă denotă nepricepere. Ridiculizarea fetei este însă motivată de autoritatea paternă agresivă ca un preambul la căsătoria incestuoasă, puternic dezaprobată de comunitate. De fapt, pânza certifică statutul incomplet al fetei de măritat, ea a împlinit vârsta
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
rugămintea de a mai face o escală scurtă să-mi vizitez Mama. Toți trei și-au dat acordul imediat, comentând norocul meu de a mă naște într-o zona atât de frumoasă. Surpriza imaginilor oferite de depresiunea Branului, le-am stârnit eu curiozitatea, o veți avea când ne vom apropia de vechea graniță a României cu Imperiul Austro-Ungar. Am oprit coloana de patru autoturisme în fața casei părintești, am coborât repede, am găsit-o pe Mama citind ceva din Biblie. După ce m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
moldovean din Moscova, Revista era editată în Letonia de către Societatea de Cultură "DACIA". Am pus în plic revista și am luat-o acasă, să o studiez în liniște, înainte de a o oferi ministrului. Am citit cele 12 pagini cu nerăbdarea stârnită de perspectiva reîntoarcerii la grafia latină a teritoriului românesc smuls pentru a doua oară din trupul patriei prin blestematul tratat Ribbentrop-Molotov și dominat de dorința revenirii Țării la limitele României Mari. Am decis atunci să copiez pentru documentarul personal întregul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
De altfel, este bine cunoscut că nu este suficient ca o populație sa se declare ucraineană pentru ca ea să fie în realitate așa, iar Guvernul român este încredințat că nici Rada Centrală, nici Guvernul ucrainean nu și-au propus să stârnească în Basarabia agitații și mișcări ale minorităților de diverse naționalități orientate împotriva marii majorități românești. Guvernul român consideră necesar să atragă atenția Guvernului ucrainean asupra faptului că Ucraina însăși nu este altceva decât tot un stat alcătuit din diverse naționalități
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
va auzi acolo unde se așează, pentru o vreme oarecare, soarta țărilor care au mântuit războiul, și că drepturile sfinte ale poporului moldovan vor fi chezășluite potrivit cu dorințele lui. Oprirea la Iași a delegației și înapoierea ei la Chișinău au stârnit o teamă neașteptată, mai ales că opinia publică nu putea afla pricina întorsăturii pe care au luat-o lucrurile. Acum cu toții cunoaștem pricina: Ucraina voia să trimită și ea la București delegați, care să ceară pe seama ei întreagă Basarabia, și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de ani; ci e și o dovadă caracteristică pentru politica Austriei. Ucraina singură, neajutată de Austria, în împrejurările acestea nu ar fi avut îndrăzneala să se gândească la întinderea hotarelor ei până la Prut, și dacă Austria nu i-ar fi stârnit pofta, ea ar fi fost foarte mulțumită să se vadă cu hotarele ei la Nistru, dar când a fost vorba de moldoveni sau de români, cei doi vecini, care nu ne sunt deloc prieteni, s-au găsit prieteni între ei
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Uniunea Sovietică, vecinul nostru din partea vestică a devenit “Balaurul Roșu“. Toate aceste evenimente au tulburat simțitor viața și liniștea localnicilor. În primăvara anului 1940, în zona comunei s-au desfășurat manevre militare, iar încorporarea bărbaților până la 50 de ani a stârnit o profundă îngrijorare. Spre sfârștul lunii iunie 1940 apare o știre înspăimântătoare prin care autoritățile române erau somate ca, în trei zile, să evacueze întreaga administrație și armata din Basarabia și nordul Bucovinei. A doua zi, unitatea militară aflată în
ÎNTRE LIBERTATE ŞI TEROARE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1701]
-
a pisicilor", foarte frecventă În lunile de vară și am demonstrat că boala existentă În țara noastră este aceeași cu “Leucopenia infecțioasă”, descrisă În Occident. Prezentarea primelor dovezi clinice și de laborator (aspectele hematologice) În ședința Cercului Științific FMV a stârnit discuții foarte aprinse Între noi, sprijiniți de profesorii Adameșteanu și Stamatin pe de o parte și infecționiștii: prof. dr. Surdan C-tin, asistenții Cure Cornel și Wegner Mircea pe de altă parte. În două ore, durata obișnuită a ședințelor, În
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
didactice, care aveau obligația să se Înscrie la doctorat. Am susținut concursul conform normelor stabilite de MEI și-am trimis rezultatul spre validare la minister. Ni s-a repartizat ca și În anii anteriori câte un singur loc, ceea ce a stârnit nemulțumirea candidaților și a conducătorilor Însoțită de creșterea agitației În facultăți. Pentru domolirea spiritelor s-au deplasat În institutele din Iași secretarul de Stat, directorul general al Învățământului superior și inspectorii de profiluri. Deși am fost atenționați Înainte de Începerea ședinței
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
fel de grile, am lăsat-o să hălăduiască pe câmpul fanteziilor, când intri sub magia ficțiunii nu-ți vine să te mai întorci la realitate. Important e să te sucești după cum vrea sufletul tău. Ai scris câteva romane care au stârnit, pe biata noastră piață de carte amorțită și amorfă, ecouri de critică însemnate. Cine te-a citit nu a regretat, pentru că ai "spus povești" pline de sens, curate ca scriitură, ca mesaj. În ce teritoriu te simți mai bine, al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nu putea apărea din motive suficient de limpezi. Acum, cele două istorii de căpetenie (ar mai fi și productul stufos, cu tentă de comeraj și cu zgâlțâiri neconvingătoare ale sistemului valoric, datorat lui Marian Popa, care nu întâmplător n-a stârnit decât un interes scăzut) reprezintă, spre a vă prelua cuvintele, nu numai niște "împliniri" ci și "provocări" adresate literaturii în curs, nefixate. E fără doar și poate un câștig pentru aceasta. Însă Istoria lui N. Manolescu e controversabilă mai cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]