10,694 matches
-
veac,abia în anii 1760-1762, este menționat satul Birtin, cu patruzeci și două de familii și un lăcaș de cult, ce se identifică cu cel ce dăinuiește. Este așezat pe unul din dealurile molcome ale satului, multă vreme tovarăși unor stejari seculari,iar de două decenii în aceia a bisericii de zid, câțiva pași spre răsărit. Actul de nastere i-a fost săpat de mână de cărturar iscusit în arta lemnului, în cadrul intrării de vest, spre naos. Din acest element s-
Birtin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300539_a_301868]
-
Borsos și Simon Silaghi." Din pictură pronaosului s-a conservat pe plafon Adam și Eva, Maria Egipteanca și părintele Zosima. Partea superioară a boltii naosului cuprinde cercurile cu reprezentările: Dumnezeu Tatăl; Isus Hristos, Sf. Duh(porumbelul). Chenare, pe motivul frunzei de stejar, împarte transversal și longitudinal restul boltii. În capete sunt zugrăviți evangheliștii, între aceste compoziții temele fiind repartizate pe două registre. Pe nord, Petru pe mare; Dumineca Samarinenceii; Pildă lui Ioan proorocul cu gaturile de balaur(scenă din Apocalips). Pe sud
Birtin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300539_a_301868]
-
fiind un platou cu panțe abrupte și formațiuni stâncoase unde se pot găsi cratere provenite de la obuzele din cel de-al Doilea Război Mondial, dar și numeroase sonde pentru extracția gazului metan, iar celălalt de pe platoul „Pelioara”, un platou cu stejari seculari și numeroase izvoare, pârâul Feleag având o lungime totală de aproximativ 7 km, până la vărsarea să în râul Archita. Cel mai înalt loc din apropiere este Dealul Nucilor (cunoscut și că "Deșug sau Dealul Piertis"), cu o altitudine de
Feleag, Mureș () [Corola-website/Science/300578_a_301907]
-
clopotele originale fiind topite în timpul Primului Război Mondial pentru a se face gloanțe din ele. Acestea au fost înlocuite în anul 1938 cu 3 clopote noi turnate la Sibiu. Pe de altă parte, în vârful Dealului Nucilor se află o cruce de stejar înaltă de 10 m, lângă care există două cuiburi de artilerie din Al doilea Război Mondial. În afluentul pârâului Feleag care curge de pe platoul ,Fundătura" , se poate vedea apă fierbând datorită gazului emanat din pământ. Totodată, într-o pădure din
Feleag, Mureș () [Corola-website/Science/300578_a_301907]
-
amenajarea lui cu căsuțe, o căbănuță și organizează periodic evenimente cu tentă cultural-artistică. O adevarată atracție pentru iubitorii de frumos sunt sculpturile efectuate chiar în acest an de mai mulți artiști plastici care au dat chip unor trunchiuri masive de stejar aduse aici din inițiativa sculptorului Ioan Astalus. Despre lac și ploaia de meteoriți ar mai trebui știut că nu sunt doar povești și că un fragment de meteorit de 17 livre și 26,5 uncii, care a fost denumit „de
Band, Mureș () [Corola-website/Science/300569_a_301898]
-
are de regulă formă neregulată); dup= bucată de lemn (buștean) cu lungime între 0.35n-3m care ulterior se mai prelucrează (crapă pentru foc, taie în: scânduri, lodbe, lațuri ori se fac ușori sau groși pentru pereți).!? În vechea slavă "dub"=stejar (desonorizarea ultimei consoane sub influența onomatopeii la căderea unui "dup" la crăpare,"b=consoană sonoră->"p"=consoană surdă); dălbină= loc adânc, bulboană pe cursul unei ape de deal sau munte (prin Apuseni= dulbină cu acelaș sens). -"cu litera J" -jâreadă
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
statistici apare pentru prima dată în anul 1869.5 Deși s-au făcut mai multe precizări scrise despre prima atestare documentară a localității Lunca Bradului, cea mai veche dovadă despre existența comunei, se află în pisania dăltuită în lemn de stejar, sculptată de un meșter pe intrarea în vechea Biserică Ortodoxă. Pe această placă este încrestat în litere chirilice următorul text: „S-au făcut această sfântă Biserică în zilele înălțatului Francisc și al luminatului arhiereu Vasile Moga prin toată osteneala și
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
direcții cu satul Cașin. Satul Curița este un sat liniar, așezat de-a lungul văii, de o parte și de alta a șoselei. Relieful acestei zone este format din dealri înalte. Acestea sunt bogate în păduri de fag și de stejar, și în animale sălbatice. Fiind o zonă de deal, Curița conține mai mult soluri argile-calcaroase. Ținutul este împânzit de numeroase ape curgătoare și izvoare asemeni celor de munte, reci și limpezi. La ieșirea din sat, la o distanță de vreo
Curița, Bacău () [Corola-website/Science/300667_a_301996]
-
dealului „Chioșuri” și adună până la vărsarea în Cașin afluenți de dreapta, pâraiele: Bulziș, Sârbul, Sihastru, Brăduleasa, Corbu, Lărguța și pârâul Stânii. Din partea stângă, pârâul Curița adună afluenți pâraiele: pârâul Popii, pârâul Barbului și pârâul Sărat. Este clădită din lemn de stejar tăiată de pe terenul din jurul ei. Construcția este făcută în 1777 de către preotul Neculai Sbârcea, după cum dovedește următorul document: " Cuvioșiei Cat. Egumen Kir Kirile, Cu părintească Blagoslovire „Pentru biserica ce va să facă preotul Neculai Sbârcea pe moșia Curița a Mănăstirii
Curița, Bacău () [Corola-website/Science/300667_a_301996]
-
Biserica parohială locală are hramul "Adormirea Maicii Domnului" și se află pe locul uneia mai vechi - demolate. Noul lăcaș de cult este pictat în tehnica frescă de către pictorul Constantin Zafiu, fiind împodobit cu catapeteasmă și mobilier - sculptate din lemn de stejar Despre toponimul Cucova circulă o legendă , conform căreia după lupta de la Războieni, Ștefan cel Mare numind mai multe locuri din zonă dupa numele celor șapte feciori ai Vrâncioaiei, a dat locului numele unuia dintre aceștia - Cucu (numele altuia - Sascu a
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
depășesc 800 m. altitudinea ) și văile foarte înguste ,solul este slab productiv. În partea de nord a localității Băhnășeni , pe Dealul Aramei ,se află o pădure pe care locuitorii o numesc „ Pădurea cea Mare„ în care predomină: fagul , carpenul, paltinul, stejarul, etc. Satul se află în general pe partea de nord a pârâului Solonț , iar drumul care pleacă din Băhnășeni prin fața Bisericii pe Dealul Ariei , realizează legătura cu satul Leontinești , prin care trece șoseaua Bacău-Moinești. Pârâul Solonț ce curge de -a
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
omogenă , toți locuitorii sunt români de religie ortodoxă. Învățământul Din cercetarea materialelor arhivate , păstrate în fondul acestei unități de învățământ, reținem că localul școlii vechi , a fost construit în perioada 1922-1927. din piatră și paiantă , pe fundație de bârne de stejar. Localul școlii avea două săli de clasă , o cancelarie și un hol fiind construită prin contribuția cetățenilor și 10.000 lei alocați de județ. Cei mai deosebiți învățători ai acestei școli au fost : Gheorghe Căminescu, Spiridonescu, Panaite și Zenovia Anghel
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
culme, până la obrăjia Boului și de aici la piscul Gorunetului din sus și de aici pe culme până la gâlma Păișului și de aici, peste obârșia Călugărului și de aici până la obârșia lui Pătru și de aici, tot pe culme până la stejar, la obârșie pe drumul Târgului și de la stejar până la muchia Strâmbei și până hotarul Costeștilor și de aici, tot pe muchea Telmanii pe râu în sus, până la valea Romanaților și de aici până în piscul Căprioarei"” (Leonăchescu - Năndrașu, 1971). După moartea
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
piscul Gorunetului din sus și de aici pe culme până la gâlma Păișului și de aici, peste obârșia Călugărului și de aici până la obârșia lui Pătru și de aici, tot pe culme până la stejar, la obârșie pe drumul Târgului și de la stejar până la muchia Strâmbei și până hotarul Costeștilor și de aici, tot pe muchea Telmanii pe râu în sus, până la valea Romanaților și de aici până în piscul Căprioarei"” (Leonăchescu - Năndrașu, 1971). După moartea jupâniței Neagoslava, în anul 1544, moșia Stroești devine
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
fi retras din calea turcilor vechii bereșteni, care mai apoi au coborât în sat. Bătrânii satului vorbesc despre zona numită astăzi La Cruce (acolo unde cei din vechime au înălțat o troiță care încă se păstrează) că era plină de stejari seculari uriași, care astăzi au dispărut și care troiță se află într-o poiană, în pădure, probabil în locurile unde odinioară răzeșii își puneau familiile la adăpost din calea turcilor. Mai mult decât atât, unele documente atestă chiar existența unui
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, a ars de trei ori, chiar pe noul amplasament din mijlocul satului. Biserica a fost acoperită abia în anul 1911 cu tablă. În anul 1928 a fost renovat turnul construit din lemn de stejar, adus de la Dobra, sub preotul Emil Vladislav, lucrare efectuată de meșterul neamț Zilberweiss. Lăcașul bisericesc a fost pictat de mai multe ori. În anul 1970 a fost acoperită cu țiglă și renovată sub preotul Manta, de maiștrii din sat: Stoica
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cimitirul satului, sectorul Buchila, este o bisericuță despre care tradiția populară susține că este tot atât de veche ca și cea din cimitirul de la Faraoani, "extat cappella Portiunculae suae Sanctae Mariae Angelorum Reginae an 1839 aedificato". Bisericuța este construită din bârne de stejar, lungă de 15 m, lată de 6 m și înaltă de 5 m. Tot în raza satului Valea Seacă mai sunt două capele: una pe dealul Bozdos, închinată sfinților "Constantin și Elena", construită în anul 1888 de către pr. Petru Neuman
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
din 1643 până în 1658, deținea mari moșii: pe valea Siretului (Răcăciuni, Sascut, Valea Seacă, etc), pe valea Trotușului (Bogdana, Cașen, etc). Marea parte a moșiei Cașinului nu era ocupată de satul Stănești, ci de padure deasă de fag și de stejar ce încă se întâlnea aici și în cea mai mare parte pe malul stâng al râului. Fiindcă grofii unguri jegmăneau pe românii aflați sub stăpânirea lor, Gheorghe Ștefan domnitor, cu acordul Principelui Transilvaniei Gheorghe Rákóczi al II-lea, migrează trei
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Stânii, Chiva, Purcăreața, Măguricea, Buhu, Lada și Cuciur. Dintre acestea, cel mai înalt este Dolca cu 511 metri altitudine față de nivelul mării. Toate aceste dealuri, erau în urmă cu sute de ani împodobite cu păduri falnice de fag și de stejar. Astăzi însă, în locul lor se fac semănături, pădurile căzând pradă lăcomiei omului de a le defrișa pentru propriile interese. Pătura arabilă din cuprinsul comunei este un pământ argilo-nisipos pe șes, iar pe dealuri pământul este mai mult argilo-calcaros. Se mai
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
de lemn cu hramul „Sfinții Voievozi”. Această Sfântă biserică a fost construită din lemn în anul 1796 după cum se constată din inscripția din dosul icoanelor Sf. Voievozi. Aparține astăzi parohiei bisericii cu hramul „Sfântul Dumitru”. Este clădită din lemn de stejar tăiată de pe terenul din jurul ei. Construcția este făcută în 1777 de către preotul Neculai Sbârcea, după cum dovedește următorul document: " Cuvioșiei Cat. Egumen Kir Kirile, Cu părintească Blagoslovire „Pentru biserica ce va să facă preotul Neculai Sbârcea pe moșia Curița a Mănăstirii
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
de mărțișor, solzi de pește. A doua componentă ar fi chiar porțile sculptate în sine. Acestea se montează pe stâlpii de susținere cu ajutorul unor mecanisme mobile din fier ce permit deschiderea și închiderea lor. Lemnul folosit la crearea porților este stejarul. Următoarea componentă este acoperișul, sprijinit pe stâlpii de susținere. Acesta diferă în funcție de vechime, astfel că la o poartă mai veche, acoperișul este făcut din lemn afumat și acoperit cu țiglă veche. Voi da ca exemplu poarta familiei Cosăcea Ion, datând
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Târgu Neamț. Dealul Boiștea este situat pe latura sud-estica a orașului Târgu - Neamț, pe partea dreapta a râului Ozana, chiar la ieșirea din depresiunea subcarpatică. Are altitudinea maximă de 582 m și este bine împădurit în special de foioase, predominând stejarul .( 1) În anumite porțiuni se întâlnesc și arbori ce aparțin ordinului conifere, ne referim în speță la molid. Satul Boiștea face parte din comuna Petricani, 47°10' latitudine nordică 26°28' longitudine estică, comună cu o populație de 5.645
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
arsu și s-au răsipit, numai Hotinul l-au lăsat, ca să-i fie apărătură dispre leași"". Având ziduri groase, Cetatea Neamț nu a suferit distrugeri importante, arzând doar lemnăria și prăbușindu-se plafoanele care erau susținute de grinzi groase de stejar. Domnitorul Petru Șchiopul, în prima sa domnie (1574-1577), a inițiat refacerea cetăților distruse în timpul lui Lăpușneanu, pentru a-și apăra mai ușor teritoriul de numeroșii pretendenți la tron, veniți în Moldova cu ajutor de la poloni, unguri sau cazaci. În mai
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
la cetățile Suceava și Șcheia construite în aceeași perioadă, ci încadrate direct în scheletul de ziduri. În mijlocul fortului se afla o curte interioară largă, înconjurată de încăperi cu diferite întrebuințări: Încăperile din turnuri au plafoane sprijinite pe grinzi groase de stejar, iar celelalte aveau arcade boltite realizate din cărămidă. În curtea interioară se afla o fântână. Majoritatea încăperilor din cetate erau destinate soldaților, cetatea având rol de apărare, ea nefiind locuită de domnitor, familia sa și de sfetnici apropiați decât în
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
prin apariția de asociații vegetale și formațiuni cu caracter intrazonal. În funcție de acestea distingem: vegetația etajului nemoral, zona pădurilor montane de fag și a pajiștilor montane secundare, păduri colinare de fag și carpen, cât și pajiștile colinare secundare, zona pădurilor de stejar pedunculat în amestec cu carpen, păduri de gorun cu cerete, păduri de gârniță cu cer și specii de tei, terenuri agricole și pajiști sărăturate.( N.Doniță și colaboratorii, 2005) Vegetația azonală. În bazinul hidrografic al văii Borod cele mai reprezentative
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]