11,293 matches
-
alegerea metodelor, culegerea informațiilor și organizarea cunoștințelor, confruntarea opiniilor proprii cu ale altora, întocmirea notițelor, conspectelor, referatelor, efectuarea recapitulărilor. Pentru a practica un studiu individual eficient este necesară formarea deprinderilor de studiu prin organizarea muncii de învățare. Cadrele didactice se străduiesc să trezească interesul elevilor pentru domeniile în care sunt specialiști. Acest interes inițial trezit de profesor nu este suficient, el trebuie întreținut, cultivat, sporit, prin efort propriu. Concluziile și observațiile actuale arată supraîncărcarea accentuată a elevilor generată de explozia informațională
Caleidoscop by Viorica Maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93515]
-
ceea ce este mai bun și mai util, din multitudinea alternativelor existente, în activitatea sa și în misiunea pe care o are. Copilul, în calitatea sa de beneficiar al actului educativ, este cel mai bun evaluator al profesorului care s-a străduit ca munca sa să nu fie zadarnică.
Caleidoscop by Mirela Blînda () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93233]
-
ea, interpretul cunoaște lucrarea și parcurge în sens invers calea compozitorului care a compus muzica și i-a dat o semnificație vie, înainte sau în timpul când o nota. Inima acestei muzicii este deci o improvizație pe care el s-a străduit să o noteze. În timp ce pentru interpret, opera se prezintă contrar improvizației ca un lucru notat (semne fixe și forme neclintite), al cărui sens trebuie lămurit, pentru a pătrunde însăși esența lucrării pe care o va face să retrăiască.” În acest
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
circumstanțe atenuante). Dacă ne judecăm noi pe noi Înșine cu asprime În fața duhovnicului, nu vom mai fi judecați cu asprime la Judecata de Apoi, la Sfârșitul Veacurilor. În sfârșit, la spovedanie trebuie să venim cu hotărârea sinceră de a ne strădui cu toate puterile să nu mai repetăm ceea ce am greșit. Nu este bine să ne lamentăm ,,vai, sunt cel mai mare păcătos!”, dar să nu facem nimic să ne schimbăm. Pocăința noastră trebuie să fie lucrătoare, nu declarativă. Ce-a
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92296]
-
un factor activ În procesul de tămăduire și de desăvârșire a omului. Pocăința e determinată de strădania omului de a se desăvârși, de a crește În virtuți 1. Calitatea pocăinței din preajma morții depinde de seriozitatea cu care omul s-a străduit după desăvârșire. Sunt cazuri excepționale, când pocăința de la sfârșitul vieții, deși vine după o viață de necontenită păcătuire e așa de puternică, Încât așează pe om În starea În care alții ajung numai prin străduințe de mulți ani. E bine
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]
-
Orient ""2... A fost lectură care ne-a îndemnat să căutăm dincolo de stereotipul gazetăresc, de altfel, cunoscut în lumea culturală autohtonă a celei de-a doua jumătăți a veacului al XIX-lea până către deceniul al patrulea al celui următor, străduindu-ne să nuanțam, să înțelegem cum funcționa sistemul universitar belgian, care era regimul titlurilor / diplomelor academice, cine erau beneficiarii lor din România, ce specializări li s-au părut la îndemână sau ce cariere au îmbrățișat, cât de mult se implică
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
la Universitatea Liberă din Bruxelles, demers ce nu-l vedem că unul definitiv, căci au mai rămas surse la care nu am avut deocamdată acces. Studiul de față face parte dintr-un demers mai vechi al nostru, pe care ne străduim să-l documentam de ceva vreme. Este vorba de încercarea de a reuni în paginile aceluiași volum detaliile relative la prezența studenților români în amfiteatrele universităților din Bruxelles, Gând, Liège sau Louvain, precum și ale altor instituții de învățământ superior din
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
în 1923, cu speranța unificării sufletești a românilor bucovineni prin cultură. Programului de la început de secol i se adaugă însă un nou deziderat în contextul de după unire: "Voim să fim organul de legătură sufletească și intelectuală între periferie și centru, străduindu-ne să răspândim aici cultura românească și să o îmbogățim cu producțiunile noastre literare"33. Gruparea din jurul liberalului Ion Nistor se dorea deci a fi consonantă cu activitățile culturale de la centru, localismul creator dezvoltat în paginile revistei nefiind generat neapărat
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
care să fie nevasta noastră, cum fac ceilalți apostoli, și frații Domnului și Chifa”? 9,9 ,,Lucrurile acestea le spun după felurile oamenilor? Nu le spune și Tora”? Sigur că Șaul are dreptate cînd scria aceste texte și el se străduia să respecte Tora ca orice iubitor de Iahwe, ca să nu ajungă neprihănitul sub incidența blestemului din Deuteronom 27,26 unde găsim: ,,Blestemat să fie cine nu va împlini cuvintele legii acesteia și cine nu le va face.”. Cam așa sînt
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
plumb ale geților ne spun că pe la anul 35 al erei iudeo-cretine, la religia crucii practicată de geți erau trecuți bastarnii, sciții din nordul și estul Mării Negre, tracii, bitinii și galii din Galatia și Galieea pe ca-re iudeii s-au străduit atîta timp să-i aducă la sînul lui Iahwe cu sabia. Dar orîndu- iala religiei crucii pe care au răspîndit-o geții nu a fost obținută cu sabia sau prin pîrjol și prăpăduri cît încape cum au făcut ivriții și mai
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
imperiului roman de răsărit Arcadius nu a îndrăznit să supere armiile prădătoare cînd se odihneau pe Sa-va de frică să nu vină tăunii asupra Constantinopolului, iar Honorius, împăratul imperiului roman de apus care avea capitala la Ravena, s-a străduit să-i îmbuneze pe năvălitorii să nu se bulucească în orașul unde își avea el sălașul. Astfel Roma a fost cucerită, jefuită și abandonată pentru prima dată în istoria ei. Negustorii care nu mai au cui să vîndă atîtea scumpeturi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
era practicată această religie de geți, sciți, traci, bitini, galati, galileeni cînd Saul se afla în temnița din Ierusalim! Creștinismul arimin/mitraismul Religia crucii pe toriștea străbună are o vechime dovedită arheologic, de peste 8000 de ani și oricît s-au străduit mișeii să ne fure istoria și cultura, uite că a venit și ziua marii socoteli, Judecata de Apoi pentru toate fărădelegile și ticăloșiile înfăptuite în dauna neamului get. Chiar dacă unii vor tuși cu pucioasă iar alții își vor pune coarne
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
biruit cea mai cumplită prejudecată. A fost aleasă prima femeie primar”. Ziarul „Dimineața” din 3 martie 1930 publica o pagină întreagă despre minunea din satul Buda, reproducând primele cuvinte ale Luizei după învestitură: „Douăzeci și trei de ani m-am străduit să fiu de folos oamenilor. Am mulțumirea să spun că am reușit în parte. Ca orice femeie de carte, socotiam că femeia trebuie să fie pusă în aceleași drepturi cu bărbatul. Feminism propriu zis n-am făcut niciodată. Nu sunt
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
post-maioresciană intră efectiv în arena critică după anul . Până la această dată peisajul literar național fusese dominat de așa-zisa "critică de direcție". N. Iorga, G. Ibrăileanu, Mihail Dragomirescu, Ovid Densusianu "fuseseră toți ideologii unor orientări precise, pe care s-au străduit să le imprime literaturii noastre. Îi interesa, prin urmare, mai puțin individualitatea diferitelor opere, cât ce linie de mișcare trădau acestea luate la un loc. Ei se osteneau doar ocazional și foarte rareori să examineze sistematic cărțile apărute, să întreprindă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
absorbit de solicitările lui, modelat de normele lui care au obiectivitatea și prestigiul date de un general consimțămînt, omul își poate lăsa în letargie umanitatea profundă, își poate uita vectorul interior care îl leagă de absolut. însă căutătorul spiritual se străduiește dintotdeauna să facă diferența între omul interior și cele din afară, fie că e vorba de cadrul mental și social al epocii sau de propria exterioritate, de aspectul individual al ființei lui. Ca atare, va privi la cele din urmă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
rupe metodic de viziunea comună asupra lucrurilor, încercînd să trezească în sine și în ceilalți o privire zenitală asupra lumii și asupra propriei vieți. De aceea, el le apare concetățenilor săi ca un om admirabil, dar și straniu, străin, care, străduindu-se să sfîșie vălul convențiilor, ajunge să fie considerat primejdios Contemplativul căruia Philon din Alexandria îi recomandă xeniteia, înstrăinarea și călătoria în vid2, fără scop terestru, ca și omul sfînt al Antichității tîrzii sau omul lui Dumnezeu medieval nu se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
care ne stabilesc din afară portretul. Lupta ascetului sau a omului spiritual constă în a inversa mișcarea ființei lor, mutîndu-i direcția de pe individual pe universal. Potrivit unui adagiu, monahul este fire întoarsă, reorientată spre Unu. Toți aceștia se nevoiesc, se străduiesc să renunțe la voia proprie nucleul dur al individualității autonomizate ori mai degrabă tind să își reinsereze voința proprie în Voința divină. Caută să renunțe la atitudinea posesivității, inclusiv la autoposesie, încearcă să se lase pe sine, să se facă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
reinsereze voința proprie în Voința divină. Caută să renunțe la atitudinea posesivității, inclusiv la autoposesie, încearcă să se lase pe sine, să se facă bunul propriu al lui Dumnezeu, potrivit unei dialectici a dezaproprierii apropriante și a aproprierii dezapropriante. Se străduiesc să își rearticuleze corpul, sufletul și rațiunea/discernămîntul cu intelectul contemplativ, facultatea capabilă de infinitul divin, receptacul pentru elementul non-uman din om. Iubirea/caritatea nu este decît această recuplare la universal pusă în aplicație, în act, în acțiune. Inaugurată în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
-i drept, le rezervă doar lor dreptatea, puterea, cunoașterea a ceea ce este bine și ce este rău. însă, de obicei, oamenii credincioși nu se prezintă ca voci ale Atotputernicului. Iar dacă aderă la democrație și la disciplina pluralismului, ei se străduiesc să acționeze potrivit unor convingeri religioase pe care le recunosc a nu fi neapărat unanime. în Occident, pînă și fundamentaliștii își susțin revendicările prin mijloacele legale ale democrației, chiar dacă discursul lor cuprinde atacuri violente la adresa culturii și a valorilor profane
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Două dintre trăsăturile definitorii ale modernității tîrzii dezobiectivarea sensului religios și valoarea persoanei se colorează diferit, inversat, după cum sînt privite dintr-o perspectivă sau alta. Dacă e religioasă, perspectiva obiectivantă se îngrijorează de anemierea influenței sociale a credinței și se străduiește să recîștige cît mai mult teren, eventual asigurat prin lege, pentru ea. Valoarea persoanei e subordonată, în acest caz, obiectivării reușite a religiei, care, ca orice obiectivare, trebuie să recurgă la număr și la masă disciplinată pentru a se impune
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
strălucirea trans formală a Logosului. Textul nostru a încercat să arate că există trăsături specifice modernității tîrzii care pot fi utilizate ca suport pentru descifrarea și chiar pentru exersarea unor mari teme spirituale. Pe urmele unor gînditori contemporani, m-am străduit să argumentez că Occidentul actual nu este un pustiu din care orice verticală a sensului să fi pierit, ci că el oferă un spectacol simbolic în multe privințe prețios, apt să stimuleze discernămîntul spiritual. Prin chiar singularitatea ei de lume
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
p. 91. 22 Conrad Russell, The Causes of the English Civil War, Oxford University Press, Oxford, 1990, p. 15. 23 În Behemoth, Hobbes îl descrie ca pe "un om căruia nu-i lipsea nici o virtute, nici spiritul și care se străduia doar să-și îndeplinească datoria față de Dumnezeu, guvernându-și bine supușii". Thomas Hobbes, Behemoth, the History of the Causes og the Civil War of England, part I, în The English Work of Thomas Hobbes of Malmesbury, Sir William Molesworth (ed.
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Prut și Nistru a format o națiune separată în 7 secolul al XIX-lea, când a fost ruptă de națiunea română și nu a mai fost părtașă la experiențele istorice și culturale ale acesteia. După 1918, liderii sovietici s-au străduit să promoveze o conștiință moldovenească și o justificare a existenței acestei naționalități. Ei au creat din nimic o națiune moldovenească, cu propria sa limbă, specific cultural și istorie. Ideologii sovietici au dezvoltat, cu precădere, două versiuni ale mitului. Conform celei
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
crearea unei noi limbi?). Ca urmare, în 1940, Institutul Moldovenesc de Cercetări Științifice avea ca principală misiune curățirea limbii moldovenești de cuvintele românești franțuzite, „neînțelese de norodul moldovenesc, introduse cândva de dușmanii norodului și, în rând cu asta, s-a străduit să introducă cât mai multe cuvinte intrate în graiul norodului moldovenesc în legătură cu zidirea socialistă, ca neologisme din limba noroadelor frățești - rusească și ucraineană”. Politica de rusificare și de deznaționalizare a locuitorilor dintre Prut și Nistru, de constituire a unei noi
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
moldovenismului agresiv ne sunt cunoscute de acum) este următoarea: deși statul român nu mai este acuzat de a emite pretenții și a atenta la statalitatea Republicii Moldova, el susține lipsa identității dintre locuitorii de la est și vest de Prut: „ei se străduiesc să afirme că Republica Moldova, chipurile, nu este parte componentă a Moldovei istorice ci... „pământ al Basarabilor”, ațâțând astfel spiritele pe ambele maluri ale Prutului, dar, mai ales, pe cele ale Nistrului, turnând apă la moara separatiștilor”. (Vasile Vieru, 27 august
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]