10,586 matches
-
sau fiartă, un litru de borș fiert cu o ceapă, puțină sare, doi litri de supă de zarzavaturi ( ceapă, ardei, roșii, morcov, un cub de margarină ). Curățăm sfecla și o radem pe răzătoarea mică, apoi o amestecăm cu borșul fiert, strecurat de ceapă. Peste borș punem supă de zarzavat strecurată, adăugăm sare, piper, după gust. Separat, în apa clocotită cu puțină sare fierbem urechiușile care sunt făcute din: 200 ml de apă minerală, patru linguri de ulei, un vârf de cuțit
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
pe mașină, apoi călite cu o ceapă tocată fin, puțin delicat. Pătratele cu pastă le lipim în formă de triunghi, apoi capetele de la baza triunghiului le lipim și în felul acesta rămân urechiușe. Se fierb până se ridică deasupra, le strecurăm și le dăm drumul în supă de sfeclă, decorăm cu leuștean tocat și puțin tarhon. ZAMĂ ȚĂRĂNEASCĂ CU SMÂNTÂNĂ Patru litri de supă de oase strecurată, două linguri de Secretul Gustului de pui, doi morcovi căliți în 150 ml de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
Se servește cu mămăliguță și pastă de usturoi cu smântână. Se pune pătrunjel verde tocat fin, ca decor. FASOLE CU COSTITA AFUMATA 5 00 gr. de fasole albă grasă se fierbe și se schimbă apa de două ori, apoi se strecoară și se lasă la scurs. 500 gr. de costiță se taie bucăți și se pune în tigaie la prăjit pe ambele părți. Între timp tocăm două cepe mărunt și punem peste costița prăjită doi ardei, lăsăm la călit timp de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
zece minute. Se servește pe platou cu zarzavatul fiert scurs de zeamă, peste zarzavat punem bucățile de pește, decorăm cu mărar si anason verde. Sosul rezultat de la pește îl amestecăm cu sosul de la zarzavat și puțin oțet cidru ( după gust ), strecurăm și- l punem în sosieră separat. MASLINE UMPLUTE CU PASTA DE PESTE Se aleg măsline mari, frumoase și se fierb în apă câteva clocote pentru a se mai desăra. Se crestează în lung, se scot sâmburii și se umplu cu pastă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
ore, apoi se fierbe în oala cu presiune. Fiindcă fierbe foarte greu, adăugăm sare și foi de dafin, apă cât să-i acopere volumul și lăsăm să fiarbă timp de o oră și jumătate până la două ore. După ce a fiert, strecurăm supa, carnea o desfacem de piept și o tăiem bucăți potrivite. Separat, în altă cratiță, facem un sos de smântână. Tocăm o ceapă mărunt și o călim în 100 gr. de unt, apoi stingem cu jumătate de litru de supă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
în cratiță să fiarbă cu toate ingredientele amintite, se lasă să fiarbă bine, apoi se scoate din sos, se scurge și, când s-a răcit, se taie felii egale care se pun în tavă și după aceea se toarnă sosul strecurat peste carne și gustăm să vedem dacă lipsește ceva. La final, punem vinul și dăm la cuptor timp de jumătate de oră. INIMA DE VITEL UMPLUTA PE PAT DE VARZA La o inimă de vițel curățată, se adaugă umplutura făcută
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
kg roșii bine coapte, 50 de ardei grași sau 30 de gogoșari frumoși, 250 g măsline, 500 ml ulei, conservant, sare și aspirine. Ceapa se taie mărunt și se înăbușă în ulei până se înmoaie, roșiile se fierb și se strecoară, ardeii sau gogoșarii se coc și se curăță de cotor și semințe. Bulionul strecurat se toarnă peste ceapă și se lasă la fiert până devine consistent, apoi se adaugă ardeii sau gogoșarii întregi, măslinele spălate și sare, după gust, se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
patru linguri de ulei, puțină sare, două linguri de zahăr și făină cât cuprinde ca să iasă un aluat potrivit; facem suluri și tăiem segmente de 3 cm care se fierb în apă clocotită timp de zece minute. După fierbere le strecurăm, le punem în platou cu nucă și zahăr, iar deasupra turnăm 100 gr. de margarină topită. 9.2 CHECURI ȘI COZONACI CHEC CU BRANZA DULCE 3 ouă, 19 linguri de ulei, optsprezece linguri de lapte, 19 linguri de zahăr, o
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
spălăm, apoi o punem într-un castron peste care turnăm siropul fierbinte și lăsăm să stea timp de o oră. În alt vas, dizolvăm 15 g gelatină în 30 ml de apă caldă și zeama de la o lămâie, după care strecurăm prin tifon zmeura, o amestecăm cu gelatina dizolvată și o lăsăm să se întărească. În final, compoziția o putem folosi la torturi, creme sau tarte. PAPANASI CU BRANZA DE VACI 400 g brânză de vaci, 500 g făină albă, 250
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
Sos de portocale - 250 ml suc de portocale, 2 cuișoare, 75 g zahăr se încălzesc la foc mic, apoi adăugăm o linguriță de amidon amestecat cu o lingură de lichior de portocale. Se fierbe timp de 3 minute, apoi se strecoară și se dă la rece. Sos de zmeură (1) - se bat cu mixerul 250 g zmeură, apoi se pasează printr-o strecurătoare pentru a îndepărta sâmburii. La final, adăugați o lingură de zahăr pudră. Sos de zmeură (2) - 300 g
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
apoi se pasează printr-o strecurătoare pentru a îndepărta sâmburii. La final, adăugați o lingură de zahăr pudră. Sos de zmeură (2) - 300 g zmeură, 3 linguri de apă și 3 linguri de zahăr se amestecă, se pasează și se strecoară prin sită. La sirop se adaugă o lingură de suc de lămâie și 50 g lichior de fructe. SPUMA DE ZMEURA 5 linguri de gelatină, 450 g zmeură, 4 linguri de suc de lămâie, 2 ouă separate, 450 ml de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
improvizate, cu anastezie pe mască și poate mai mult cu sprijinul lui Dumnezeu, să coasă ficatul; hemoragia se oprește și omul supraviețuiește. La auzul acestei povestiri, toți cei din amfiteatru, în zilele următoare, fără să spunem unul altuia, ne-am strecurat tiptil în sălile de operație din strada Arhitect Mincu. Îl elogiam, îl admiram și îl stimam pe marele șef de clinică de la Colțea..., dar sufletul meu a fost tulburat de virtuozitatea tânărului chirurg care a avut curajul să coasă ficatul
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
simplă intervievare a ieșenilor. Răul botezat modern bioterorism are o venerabilă tradiție. Iată doar trei exemple istorice, absolut sugestive: 1) vechii romani care aruncau hoiturile otrăvite în apele potabile ale râurilor, provocând adevărate epidemii; 2) războinicii de stepă (tătarii) care strecurau cu diabolică malițiozitate cadavrele ciumaților în mijlocul cetăților asediate; 3) vitejii celor două țări românești care executau ireproșabil îndemnul voievodal: "otrăviți fântânile, ardeți holdele..." erau cu toții niște impecabili bioteroriști avant-la-lettre. Astăzi, strategia bioterorismului este aproape aceiași, doar mijloacele sunt, evident, altele
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Celelalte note, nesemnate, aparțin editorilor. Rareori s-a folosit semnul [ ] când au intervenit în completarea textului. Fie pentru că traducerea din rapoartele consulare s-a făcut din limba franceză, fie pentru că aceasta era limbă uzuală pentru autor, în text s-au strecurat numeroase importuri lingvistice, în forma neînțeleasă azi de cititorul nespecialist (să reagiseze), iar explicarea lor a fost considerată necesară. Cuvânt înainte Cartea scriitorului și istoricului Radu Rosetti apărea la scurt timp după declanșarea Primului Război Mondial, atunci când cercurile politice, opinia publică din
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
stat socialist”. La început, „în mod fățarnic”, comuniștii iugoslavi „făceau parada de dragostea pe care, chipurile, o purtau Uniunii Sovietice, pentru că apoi să urzească un păienjeniș de minciuni, mergând până la provocări și uneltiri împotriva U.R.S.S.” Treptat și-ar fi strecurat agenți într-o mare parte a celorlalte țări socialiste, Tito și Rankovici fiind tot atât de socialiști că Hitler și Himler, ce „își numeau partidul lor fascist, Partidul Național Socialist”. Partidul Bolșevic, personal „tovarășul Stalin”, ar fi descoperit realitatea, făcând posibilă organizarea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
simțire. Toate descrierile sînt parțiale. Noi nu rostim chiar adevărul; fragmentăm pentru a reconstrui alternative dorite, selectăm și evităm. Nu afirmăm ceea ce există, ci ceea ce ar putea să fie, ceea ce am putea înfăptui, ceea ce compun ochiul și amintirea. Intenționalitatea se strecoară și structurează orice expresie umană, tulburînd ordinea limbajului... Limba este principalul instrument al refuzului omului de a accepta lumea așa cum este."53 Percepția comună asupra realității creează și o limbă comună. Ea se constituie prin continuitate și coerență, dar și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
iar de întuneric nu am avut parte deloc în tot acest timp, datorită iluminării artificiale permanente. Am slăbit 6 kilograme mîncînd pîine uscată și mîncare pe care și cîinii ar refuza-o, încercînd să evit cioburile de sticlă și sîrmele strecurate în ea. Nu mai insist asupra detaliilor pentru că acestea sînt nenumărate, dar, oricum, normele de încarcerare erau mai mult decît spartane și sfidau toate caracteristicile condiției umane... Neavînd cu cine vorbi, am avut numai de pierdut, inclusiv pe latura spirituală
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ochii femeii, în așteptarea rezolvării misterului care a pus stăpânire pe ființa lui. Iar amintirea nu vrea să iasă din sertarul în care a fost închisă acum multă vreme. Brusc, mintea lui e invadată de o lumină orbitoare care se strecoară prin toate cotloanele prăfuite ale creierului brăzdat de riduri și descoperă câteva litere uitate într un ungher. Literele sunt încă neclare, văzute parcă prin ochii unui miop. Apoi lumina orbitoare scade treptat, iar literele capătă contur și devin inteligibile. Agatha
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
și nopțile și viața. Mâna mea dreaptă rămâne lângă mâna mea stângă. Amândouă stau cuminți în poala mea și nici una din ele nu se mișcă. Simt cum mă mănâncă nasul și vreau să mă scarpin și nu pot. Aerul se strecoară pe sub ușile clădirii și ridică mici vârtejuri de praf și văd cum praful plutește și dansează în încăperea care miroase a lemn vechi și a naftalină și a resturi alimentare mucegăite în placa dentară. Și-mi vine să strănut. Și
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
am stat acum douăzeci și două de veri, în calitate de concurent la Gala Tânărului Actor. Pe-afară, hotelul arată exact la fel ca atunci. Ajung pe o potecă asfaltată, paralelă cu faleza. Poteca e strâmtă și plină de piei roșii. Mă strecor cu atenție printre indieni, încetinesc, mai pun piciorul jos ca să nu-mi pierd echilibrul. Bubuitul se aude din ce în ce mai tare. Poteca se lărgește. Pe dreapta apare marea. Câteva mii de oameni și omuleți s-au înghesuit pe toată plaja. Bubuitul e
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
televizor ce se-ntâmplă în România. E rău de tot la voi acolo. Rău de tot. Nu-i cale de ieșire. Aicea avem de toate. Vocalele se lungesc nepermis de mult. Avem de toaaaate. Continuă să vorbească în timp ce eu mai strecor câte o silabă în monologul lui. Da. Da. Da. Deja nu-l mai ascult. Mă gândesc că mă aflu la vreo zece mii de kilometri de casă. Nu-s bun la geografie. Poate-s douăzeci de mii. Oricum, sunt departe. Am
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
dintre pagini. Revista e OK. Văd câteva femei machiate. Decent. Umbre subtile. Nu mă pricep la țoale, dar nu mă șochează nimic. Culori calde. Mă uit la povestea pe care am scris-o luna trecută, verific dacă nu s-a strecurat vreo greșeală la tipar. E OK. E OK. Totul e sub control. Singurul lucru pe care nu-l pricep e de ce Steaua Sus-Răsare citește Unica. În rest, e OK. A venit ciorba. Mă-ntind și-i pun revista pe colțul
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
singur, în șoaptă. Nu te ridica repede ca să n-amețești. Se ridică cu grijă. Se uită după mine, nu mă vede. Îi fac cu mâna. Nu mă vede. Un val de pasageri o ia cu el, o văd cum se strecoară printre oameni, dezorientată, apoi dispare în spatele unui perete și n-o mai văd. Merg spre ieșire. Ajung în dreptul motocicletei de colecție, încetinesc pasul. Mă opresc. Motocicleta strălucește. Nici un fir de praf. Probabil că au lustruit-o cu ceva. Poate au
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
mână îl ridică cu greu din când în când, apoi îl lasă ușor în jos. Nu prinde nimic. Câțiva trecători grăbiți mă privesc suspicioși. În sfârșit, pescarul culege din plasă un peștișor argintiu cât palma unui copil, pe care îl strecoară cu multă grijă întro pungă de plastic. Îmi amintesc de peștișorul de aur care face minuni. Peștișorul argintiu ce ar putea să facă? Îmi imaginez râul înghețat, lucios cu reflexe alb cenușii. Sălciile de pe mal au țurțuri. Cineva trece pe lângă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
locuri. Orice lucru are un început, nu? Fără să-mi dau seama, soarele a dispărut și pe cer au apărut nori. Vântul suflă întotdeauna când mă aflu pe pod. Acum rafalele sunt mai iuți. Omul își vede de treaba lui, strecoară mai departe apa tulbure a râului prin pânza rară a crâsnicului. Mă întreb ce o fi fost râul ăsta când încă nu era râu? O fi fost o rigolă prin care se strecura apa de ploaie când ploua? Pe frunte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]