64,222 matches
-
al personalismului energetic, dezvăluit prin regândirea și interpretarea conceptului personalității energetice. II.4. Confirmarea determinismului prin finalitate: vocația II.4.a. Conceptul vocației Filosofia lui C. Rădulescu-Motru răspunde unui scop: ideile, interpretările, conceptele sale, ordonate într-un sistem, conduc la teoria vocației, care cuprinde două părți: sistematica vocației și pedagogia vocației. Despre acestea va fi vorba mai departe, dar nu în sine, ci pentru a căuta un răspuns la întrebarea despre posibilitatea de a regăsi în structura semantică a conceptului vocației
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
corespunzătoare celor două operații din structura formală a conceptului determinismului prin finalitate; de exemplu, ideea limitării spațiului de valabilitate a determinismului prin cauzalitate și ideea refacerii unității lumii. Dacă răspunsul va fi afirmativ, atunci am fi îndreptățiți să acceptăm că teoria vocației confirmă funcțiile reconstructive ale acestui concept fundamental. Relevanța filosofică a conceptului determinismului prin finalitate ar fi astfel deplin probată, iar sistemul personalismului energetic ar dobândi încheiere firească. Se cuvine a formula, înainte de a încerca un răspuns la întrebarea amintită
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
acestui concept fundamental. Relevanța filosofică a conceptului determinismului prin finalitate ar fi astfel deplin probată, iar sistemul personalismului energetic ar dobândi încheiere firească. Se cuvine a formula, înainte de a încerca un răspuns la întrebarea amintită mai sus, câteva "preveniri": a) teoria vocației este elaborată într-un cadru teoretic care îl depășește pe cel din Vocația...; b) în lucrările sale, C. Rădulescu-Motru folosește și alte expresii care au, în contexte determinate, același înțeles ca termenul vocație: "oameni excepționali", "oameni mari", "oameni aleși
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
vocea sângelui, a conștiinței, a onoarei, a strămoșilor, a pământului pe care cineva s-a născut etc., în sfârșit, este vocea unei existențe în care intră cu ceva acela care este chemat"221; e) prezentarea în contextul de față a teoriei vocației a lui C. Rădulescu-Motru respectă presupozițiile asumate și intenția urmărită pe tot parcursul acestei lucrări: întemeierea ideii potrivit căreia personalismul energetic, vizat ca reconstrucție a umanului, este o filosofie personalistă care își are originea în "interpretarea" structurii formale a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Rădulescu-Motru respectă presupozițiile asumate și intenția urmărită pe tot parcursul acestei lucrări: întemeierea ideii potrivit căreia personalismul energetic, vizat ca reconstrucție a umanului, este o filosofie personalistă care își are originea în "interpretarea" structurii formale a conceptului kantian al finalității. Teoria vocației începe cu precizări vagi asupra muncii "oamenilor excepționali", continuă cu fixarea sensurilor termenului "inovator" și se finalizează cu modelul teoretic al vocației. Prima sa schiță o aflăm în Puterea sufletească (Partea a V-a, II 3-6), acolo unde C.
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
tocmai trăiește începuturile unei "culturi sănătoase", deși a parcurs, după realizarea actului Unirii de la 1859, o perioadă de înstrăinare față de trecutul său. Nu este aici locul pentru o discuție asupra ideilor lui C. Rădulescu-Motru despre cultura română, aflate sub influența teoriei maioresciene a "formelor fără fond", dar trebuie să observăm sensul în care el gândește cultura ca prelungire firească a dispozițiilor sufletești ale poporului, iar nu ca ansamblu de instituții și valori străine fondului intim sufletesc al acestuia. Dispozițiile sufletești se
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
funcționarul profesionist" este "stâlpul de rezistență al statului modern și al economiei moderne din Occident"227. Punctul de vedere al lui Max Weber în privința muncii profesionale este contextualizat de relația anunțată mai sus. Dar este posibilă o așezare alături a teoriei sale de cea a lui C. Rădulescu-Motru, întrucât și sociologul german consideră vocația (Beruf), munca profesională în general, ca necesară în evoluția formelor muncii. E drept, cauza acestui fapt nu o găsim în determinarea "energetică" a culturii poporului, ci într-
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
argumentările și comentariile lui C. Rădulescu-Motru, încercând doar o prezentare formală și intenționat schematică, suficientă însă pentru a ilustra felul în care vocația confirmă determinismul prin finalitate și, în ultimă instanță, forma de ontologie a umanului pe care o dobândește teoria personalității și vocației în personalismul energetic. Obârșia vocației se află în "dispozițiile caracterului și simțirea eului"229. Vocația vine din nucleul personalității (eul) și dintr-o însușire a personalității împlinite (caracterul). Dar nu din ele ca atare, ci din posibilitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
momentele din istorie când mesianismul devine activ prin mijlocirea vocațiilor.) Mesianismul și vocația se află într-un raport de dualitate și împreună constituie motivația interioară și realizarea ca atare a noului în stare să întemeieze evoluția culturală firească a poporului. Teoria vocației cuprinde, pe lângă "sistematică", și o pedagogie (teorie a educației). Aceasta este concepută de C. Rădulescu-Motru pe fondul relației cu mesianismul, care apare sub o determinare clară, aproape "pozitivă", nicidecum mistică. Termenul ca atare are, desigur, o conotație religioasă; referentul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mijlocirea vocațiilor.) Mesianismul și vocația se află într-un raport de dualitate și împreună constituie motivația interioară și realizarea ca atare a noului în stare să întemeieze evoluția culturală firească a poporului. Teoria vocației cuprinde, pe lângă "sistematică", și o pedagogie (teorie a educației). Aceasta este concepută de C. Rădulescu-Motru pe fondul relației cu mesianismul, care apare sub o determinare clară, aproape "pozitivă", nicidecum mistică. Termenul ca atare are, desigur, o conotație religioasă; referentul său este lucrarea mântuitoare a lui Iisus Hristos
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Ordinea de finalitate pe care o instituie este îndreptățită la scară universală. Așa încât, omul de vocație este, în act și nu doar în potență, microcosm. În vocație se află modelul absolut al omului și chipul concentrat al întregii existențe. Iar teoria vocației reprezintă, în personalismul energetic, însăși desfășurarea proiectului său antropologic în forma ontologiei umanului. Conceptul vocației leagă între ele operele personalismului energetic și oferă cel mai însemnat temei pentru dimensiunea antropologică a acestui sistem filosofic. De aceea conceptul vocației nu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cel puțin sub influența conceptului de supraom al lui Nietzsche și în general a concepției despre om a acestuia. "Analiza filosofică a modului în care Motru și-a reprezentat determinările omului de vocație relevă influența considerabilă exercitată asupra sa de teoria lui Nietzsche despre om"242. Fără a nega această relație "specială" dintre cele două concepte vocație și supraom dar, de asemenea, fără a o supralicita, să observăm sistemele de referință în care ele își au locul pentru a dezvălui apoi
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
251. Filosoful, prin urmare, nu propune o trecere dincolo de uman, ci o potențare a lui care să-l arunce către propriile sale limite. "Noul filosof" va practica, firesc, o nouă filosofie, îndepărtată de modelul celei moderne, decăzută și redusă la teoria cunoașterii; o filosofie activă ce contrazice modul de viață filosofic consacrat (devenind, astfel, ne-filosofică). Greutatea reconstrucției acestei noi atitudini în fața vieții vine și din augmentarea desigur, în sens plebeian, degradant față de spiritul nobil a pretențiilor științei de a asigura
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
încearcă să resemnifice întreg realul: natură și om. Ambițiosul plan al omului de știință german, vizând, de fapt, construirea unei "științe" (a unei "științe universale") ce va fi numită de el culturologie, cuprinde: ontologie, filosofie a naturii, antropologie, filosofie socială, teoria acțiunii, știința educației etc. În ansamblu, este vorba despre un sistem energetist ce are la baza sa știința energeticii. Judecata fundamentală a acestei filosofii este următoarea: "Energia este deci un element esențial al tuturor lucrurilor reale, adică concrete; astfel, putem
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
monism filosofic. Caracterizându-și doctrina, chimistul german o numește "monism a posteriori", diferențiind-o de "monismul a priori". Acesta din urmă pornește de la un pricipiu care nu este desprins din fapte și sfârșește ca antropomorfism. Ostwald argumentează că întreaga sa teorie pornește de la faptele pe care le procură experiența și că prin ea dezvăluie liniile de evoluție către un centru, către un "ideal central". Această luare de poziție poate anula fundamentele concepției energetiste, întrucât energia pare a nu mai fi realitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
edenică pe care W. Ostwald o construiește ca un corolar al doctrinei sale energetiste ne interesează mai puțin aici. Am dorit să o schițăm doar pentru a servi ca termen de comparație cu corolarul personalismului energetic, care este (și) o teorie a educației. C. Rădulescu-Motru nu costruiește în acest sens "energetist"; scopul filosofului român este, desigur, acela al ameliorării condiției omului. Știința are, și potrivit concepției sale, rolul cel mai important în împlinirea acestui scop, dar problema dezacordului inițial în relațiile
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Această negație este întemeiată, în personalismul energetic, prin afirmarea ordinii de finalitate, în esență non-naturală, adică umană, întrucât ea capătă îndreptățire existențială prin apariția omului. Cele două ordini (de finalitate și de fatalitate) pot fi ușor confundate. Și, de fapt, teoriile care afirmă finalitatea transcendentă a naturii le confundă. În fond, determinarea finală prin destinul implacabil este chiar regula fatalității. C. Rădulescu-Motru infirmă indirect fatum-ul și prin afirmarea posibilității de a interveni educativ în formarea personalității. Fatum-ul nu îngăduie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
înălțare morală și prin lupta sa pentru recâștigarea binelui. Aceste acte trebuie să aparțină omului, ceea ce înseamnă că, în opoziție cu ceea ce Renouvier susține despre personalizare, omul trebuie să fie autonom, chiar dacă el parcurge personalizarea neuitând de Creator. Întrucât în "teoria" lui Renouvier, personalizarea îl presupune în mai mare măsură pe Dumnezeu decât pe om, acesta, cumva, piere sau trece într-o condiție care nu-i mai aparține. Lupta omului în vederea revenirii la sine este doar un fapt prevăzut, predestinat, predeterminat
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nu este un simplu ambient, ci legea vieții personale, mediul interior al personalizării, "funcție globală a vieții personale" (Em. Mounier), sau personalitate (C. Rădulescu-Motru). Termenul "vocație" apare în amândouă filosofiile. Și chiar dacă nu găsim în personalismul lui Em. Mounier o teorie a vocației, așa cum aflăm la C. Rădulescu-Motru, totuși vocația are și la filosoful francez o anume amplitudine semantică într-un orizont antropologic. Ea este chemarea către unitatea personală și exprimă locul unei persoane în "universul persoanelor". Este de luat în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
De aici, desigur, și acordul cu Absolutul. Viziunea asupra omului este, totuși, prinsă în cadre diferite la cei doi filosofi. C. Rădulescu-Motru reconstruiește filosofic, pornind de la datele științei experimentale, ajungând la o reconstrucție de ontologie a umanului prelungită într-o teorie a educației. Em. Mounier reconstruiește filosofic, pornind îndeosebi de la surse teologice, ajungând la un "proiect personalist" care are sensul unei metode de ameliorare a persoanei, de pregătire a ei pentru a reface modelul divin. Prin realizarea sa, persoana se depășește
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a sa; "Pierderea noastră în natură înseamnă a se bate pasul pe loc într-un proces în esență mereu identic și deci absurd prin monotonia sa"304; și absolutismul are, așadar, o funcție "predictivă", asigurată, de asemenea, indirect. O viziune (teorie, model de filosofare, concepție) antropologică așa cum descoperim în personalismul energetic și în celelalte specii personaliste nu este unică în filosofia contemporană. De altminteri, orice filosofie postkantiană cu intenții antropologice are un accent personalist, căci fiecare formulează ideea unei ordini a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o întâlnire distrugătoare de sine pentru orice naturalism, deoarece știința își încorporează tot mai mult și mijloacele pentru justificarea propriilor rezultate. Filosofiile absolutiste au, de asemenea, o semnificație "cognitivă" nedisimulată în spațiul reconstrucțiilor lumii și omului, propunând modele de umanitate, teorii asupra unor elemente de viață omenească integrate într-o viziune generală etc. Ele mențin în orizontul reflecției problematica transcendenței, dar acordă o valoare peste măsură părții (condiției) "ideale" din om. Legătura lor mult prea adâncă și semnificativă cu teologia și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
la una cu Absolutul (înțeles ca spirit pur). Pentru a nu se crede că pun sub condiția filosofiei kantiene "calitatea" unor construcții filosofice contemporane, am putea conta pe ideile ca atare, cele două formulate, fără a face trimitere directă la teoria care le consacră și la autorul ei, Kant. Am putea lucra așa, dar nu cred că astfel am salva ceva; mai curând am ascunde un fapt: după Kant, cu o voință mai mult sau mai puțin conștientă de propriile hotărâri
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lucrărilor, se află unitatea sin-tactică (formală) a personalismului energetic, prin raportare la programul antropologic pe care îl conține și care poate fi gândit în conjuncție cu proiectul antropologic kantian și cu alte modele antropologice explicative, cum ar fi cel personalist. Teoria personalității și vocației conține un set de idei despre om care alcătuiesc o cunoaștere a acestuia. Dar ea cuprinde și temeiul unei re-cunoașteri-de-sine, prin proiecția în universal a omului și raportarea lui totodată la condiționat și Absolut. A proiecta în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
estetic și metafizic, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982. CROITORU, Rodica, De la metafizica luminii la metafizica moravurilor, Editura Științifică, București, 1996. CROITORU, Rodica, Datorii morale și datorii religioase, Editura All, București, 2006. DIACONU, Marin, C. Rădulescu-Motru. Biobibliografie, Editura Institutului de Teorie Socială, București, 2000. DJUVARA, Mircea, C. Rădulescu-Motru, Cu prilejul ultimei lucrări "Timp și destin", în "Revista de filosofie", 3-4/1940. EMINESCU, Mihai, Lecturi kantiene, trad. din Critica rațiunii pure, Editura Univers, București, 1975. FLONTA, Mircea, Studiu introductiv "Prolegomenele" și "Critica
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]