9,583 matches
-
prin harababura din sufragerie către canapea. — Deci, spune el, dând la o parte un teanc de reviste pentru a se putea așeza. L-a ajuns și pe el stresul, până la urmă. Îmi urmărește mișcările, în timp ce îi torn laptele, cu mâinile tremurând. După cum se prezintă lucrurile, văd că nici tu n-ai prea scăpat. — Eu sunt OK, zic repede. Luke e problema. E complet schimbat. Peste noapte. Acum era bine, iar peste o secundă m-am trezit că-mi spune „Am nevoie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
în tăcere. Cred că amândoi suntem la fel de șocați. Luke ridică mâna pentru a face semn unui taxi, îi dă șoferului adresa și urcăm. După câteva sute de metri abia îndrăznim să ne uităm unul la celălalt. Luke e livid și tremură vag. — Nu știu ce să zic, spune. Nu-mi vine să cred că am făcut una ca asta. — Ai fost super, zic fermă. Trebuia să se aștepte la una ca asta. El se răsucește în scaun și mă privește extrem de sincer. — Becky
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
e bine să-i mai dau lui Luke șansa de a se răzgândi. În mod evident, a făcut o greșeală. Trag aer în piept adânc. — Am să-l conving pe Luke să facem nunta, dacă îi ceri scuze. Vocea îmi tremură ușor. Nu-mi vine să cred că fac așa ceva. — Poftim? Elinor se întoarce și se uită la mine șocată. — Tu îi ceri scuze și îi spui... în linii mari, că îl iubești. Iar eu îl conving să facem nunta la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
aleea din fața casei e parcată o dubiță albă și mai multe femei în uniforme cu dungi albe și verzi intră și ies din casă. — Par să vă aștepte, oricum, zice Danny. Ce-ai? — Nimic, spun și - e ridicol, dar îmi tremură vocea. Mașina se oprește, urmată de cea din spate, unde avem toate bagajele. Ce nu-nțeleg deloc, spune Luke, holbându-se la activitatea frenetică din curte, e cum ai reușit să amâni nunta cu o zi. Cu doar trei săptămâni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
luminos și parfumat”, iar demonul Ahriman este „Întunecat și Împuțit” (foetor Diabolicus) <endnote id="(470, p. 116 ; 348, p. 36)"/>. La fel este, la iranieni, opoziția dintre Iad (unde este „o astfel de duhoare Încât oricine o inspiră se zbate, tremură și cade”) și Rai (unde „sufletul virtuosului are senzația că se află În mijlocul plantelor și că inspiră miresme”) <endnote id=" (61, pp. 129-131)"/>. În Încercarea de a aduce argumente În favoarea teoriei conform căreia „cel diferit miroase diferit”, voi spune doar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În centrul și estul Europei completează imaginea evreului fricos : „Evreul poartă cizme cu pinteni ca să nu-l muște iepurele”, „Pe zece evrei cu nasul mare Îi vânezi ca pe iepuri” (proverbe germane) ; „Are evrei” [= Îi e frică] (expresie germană) ; „De ce tremuri, jupâne Iancule ? - Nu eu, pământul tremură”, „Jupân Leiba din fundul căruței”, „Las’ să ziche el, numai eu să nu zic”, „Nu știu, n-am văzut, nici pe-acolo n-am trecut” (zicale românești referitoare la evrei ; pentru toate, <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
imaginea evreului fricos : „Evreul poartă cizme cu pinteni ca să nu-l muște iepurele”, „Pe zece evrei cu nasul mare Îi vânezi ca pe iepuri” (proverbe germane) ; „Are evrei” [= Îi e frică] (expresie germană) ; „De ce tremuri, jupâne Iancule ? - Nu eu, pământul tremură”, „Jupân Leiba din fundul căruței”, „Las’ să ziche el, numai eu să nu zic”, „Nu știu, n-am văzut, nici pe-acolo n-am trecut” (zicale românești referitoare la evrei ; pentru toate, <endnote id="vezi 3, pp. 66-67"/>). Nu numai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o taină și i-ar fi frică să nu i se ghicească - ovreiul cela este un fenomen unic În istoria omenirii. Ars pe rug, căznit cu unelte Înspăimântătoare, jefuit și alungat, prigonit pretutindeni, de râsul oamenilor și de batjocura copiilor, tremurând noaptea de grija zilei de mâine, și ziua de groaza ce-i poate aduce noaptea, el totuși trăia ca mai-nainte, ceva mai smerit, ceva mai sfiicios, dar tot el - ovreiul” <endnote id="(650, p. 71)"/>. Cel care a deplâns
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
numai până la nașterea legendei lui Ahasverus. În 1208, de exemplu, În Bula papei Inocențiu al III- lea era scris : „Dumnezeu l-a făcut pe Cain un rătăcitor și un fugar pe acest pământ, dar l-a Însemnat, făcând să-i tremure capul, pentru a nu fi omorât. Astfel evreii, Împotriva cărora strigă sângele lui Isus Cristos, deși nu trebuie să fie omorâți, pentru ca poporul creștin să nu uite legea divină, trebuie să rămână rătăcitori pe pământ, până ce fața acestora va fi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care e în paralel cu tovarășul Zugun. Mă voi duce și la tov[arășul] Hazgan care a lucrat în metoda Gafițanu, dar [o]știe și pe cea nouă. Rău este că de vreo doi ani stă rău cu sănătatea. îi tremură mîinile așa de tare că nu poate întoarce foaia la cartea pe care o citește. Îl ajută soția. Capul însă „îi merge”, după o expresie curentă... Imediat ce mai știu ceva precis, te voi informa. Cred că îți pun întrebări cititorii
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
care un om o poate simți, și care - vai! - ne este dată rînd pe rînd tuturor, ca o răscumpărare a suferințelor ce și ei le-au îndurat de pe urma noastră, pînă ne-au născut, ne-au crescut, ne-au văzut mari, tremurînd la fiece necaz al nostru. Cînd îi pierzi, pierzi singurul reazem adevărat în viața aceasta, singura iubire imensă și adîncă și dezinteresată. Se rupe cu ei o legătură cosmică, încît măsura durerii nu poate fi descrisă și te înțeleg în
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
la tonul agresiv al șefului direct și implacabil somându-l pe sărmanul polițai astfel: „(...) de la Dvs. neprimind nici acum costul cărților și să’l trimiteți la Officiu, vă rog ca imediat să luați măsuri pentru distribuirea acelor broșuri”. Cu mâna tremurând de frica destituirii din funcție, șeful poliției scrisese grăbit la data de 28 iulie 1877 că „...cei zece lei rezultați din vânzarea broșurilor Poetului Român Gheorghe Sion au fost trimiși Officiului cu No.6212”. Așadar, gradul mai fentase o furtună
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
loterie sui generis și bine-nțeles că sarcina vânzării lor fusese Încredințată tot polițiștilor locali. Pe 30 aprilie 1878, sărmanul comisar Pașcanu, șeful Despărțirii I-a, compusese cu lacrimile grele ale neputinței adresa nr.498 În care scrisese cu mâna tremurând de emoțiune și obidă: „Dupe toate stăruințele depuse până astăzi, nu am putu vinde nici unul din biletele primite cu ordinul Dvs. nr.(...) ast fel dar În anexă cu aceasta cu respectu vi le Înapoescu În număr de douăzeci și 5
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
afectate de război să se refacă. România, În bloc cu toate statele socialiste, a respins oferta de ajutor american la ordinul rușilor, subl.ns și n.n.)”. Dar, iată și un bun exemplu pentru a-i face pe unii să le tremure izmenele de frică: „Un tânăr, Moni Nusem, fost Într-un snif de aoșare (probabil grup de acomodare, n.n.), reîntors și Încadrat de noi la o Gospodărie agricolă a afirmat În discuțiile cu mai mulți sioniști care Îl cunoșteau ca un
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a disciplinei muncii sub toate aspectele, a programului stabilit conform normelor legale, constituie o obligație de la care Îndeplinire nu se poate abate nici un salariat fără a suporta urmările de rigoare”. Iată exemplul negativ datorită căruia ar fi trebuit să le tremure izmenele-n fund tuturor celor interesați: „Cu toate acestea, s-au constatat unele abateri, cea mai flagrantă fiind - În ultimul timp - a tovarășului HÎncu Nicolae, Împuternicit al DGPT din localitatea Tulcea, care pe data de 24 iulie a.c. (cel mai
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Cu câteva zile în urma Grazyna îmi povestise câteva întâmplări tragice din viața ei, cu douăzeci de ani în urmă. Avea doi băieți, ambii s-au apucat de droguri, au intrat în industria pornografică după care au început conflictele. Vocea Grazynei tremura povestind șocul ei la ideea că dăduse naștere unor monștri. După un timp Grazyna, cu inima sfărâmată, a declarat că nu îi mai recunoaște drept fii. Băieții s-au înfuriat pe ea și i-au distrus casa, țipând și chemând
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
el și, doar povestind, văd cum fața i se contractează cu durere. Udita a continuat să alerge printre forme luminoase neumane, a încercat să se îndrepte către templul central, nu a reușit și s-a prăbușit întrun colț de alee, tremurând speriat și cerând ajutor cu bolboroseli greu de înțeles. Îmi descrie reacția celor din jur ca la vederea unui câine turbat și povestește cum, unul dintre bătrânii ashramului l-a luat într-o cameră și i-a vorbit despre ceea ce
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Nu folosesc un pix cu lanternă ; nu vreau să atrag atenția. Nu știu cum se vede treaba asta de pe locurile din spate, în lumina ce vine dinspre ecran : un tip singur la cinema, care face ceva cu mîna dreaptă uite cum îi tremură umărul. Oare lumea (aia care mă remarcă) se uită cîș la mine ? Eu m-aș uita cîș la mine. Adesea mai există cîte un alt spectator singur (aproape niciodată o spectatoare), așezat undeva în față, singur pe tot rîndul, nici un
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
fi complet inofensiv, dacă invitația n-ar fi făcută cu un asemenea dispreț pentru viața de toate zilele. Eu sînt stăpînul vieții mele, declară supraomul nostru la sfîrșit, în timp ce glontele lui superdirecționat slalomează printre prăpădiții care lucrează în contabilitate și tremură în fața șefilor și acceptă să trăiască sub un papuc mai nașpa decît al Angelinei Joliei. Tu ce-mi poți spune despre viața ta ? îți pot spune hai sictir. Eu măcar nu primesc ordine de la un război de țesut. și nici
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
am luat un coleg cu care stăteam în camera de cămin și care anul acesta, 2012, a ieșit la pensie de la firma mea. Mi-a spus că merge, dar să-i cer proprietarei ,,o litră de țuică”, pentru că altfel îi tremură mâna. M-am conformat, la fel și proprietara, numai că ne-a dat două, câte una la fiecare, cerându-și scuze că nu mi-a dat și mie până în acel moment. I-am spus că nu beau, că sunt adventist
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
stat acolo, dar când am realizat ce se întâmplase, deja înghețasem ... deși eram în plină vară. Femeia și Dică au introdus găleata în fântână și s-au chinuit mult până au reușit să mă scoată la suprafață. Văzându-mă cum tremur și pentru că Dică nu a vrut să-mi dea nimic de pe el (menționez că avea probleme mentale), femeia s-a dezbrăcat de rochie și a pus-o pe mine. În acest mod, Dumnezeu m-a salvat de la moarte pentru prima
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
nici la un metru? Sau să o luăm pe partea cealaltă spre Ploiești!” Am pornit concentrat la maximum, pentru că ,,ghidul” meu mergea foarte bine și din ce în ce viteza creștea: 10km/h, 20km/h, 50km/h.... Deja începusem să tremur la gândul că este un ,,înger” cel care ne conduce (după un alt autovehicul mergi mult mai bine deoarece are pozițiile aprinse). Îi spun lucrul acesta fratelui Emil, care, fiind la prima lui mare experiență după botez, începe să tremure
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
tremur la gândul că este un ,,înger” cel care ne conduce (după un alt autovehicul mergi mult mai bine deoarece are pozițiile aprinse). Îi spun lucrul acesta fratelui Emil, care, fiind la prima lui mare experiență după botez, începe să tremure și ... amuțește. Îi spun să urmărească el vitezometrul, iar eu mergeam cu pieptul lipit de volan, fiind atent la mașina din față (nu am cunoscut marca, era ca un microbuz mai mic, negru - cel puțin așa îl vedeam noi). Am
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
care ne măreau și mai mult vizibilitatea. Eram doar la aproximativ zece metri distanță una de cealaltă (așa vedeam noi sau credeam noi) când încercam să vedem numărul de la microbuz, lucru pe care nu l-am reușit. Am început să tremur la gândul că Dumnezeu ne conduce așa de minunat și vizibil. Cred că doar noi doi vedeam acest ,,obiect “ și cred cu tărie că ceilalți participanți la trafic se închinau cu mâinile amândouă văzând o mașină în plină viteză, pe
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
dat-o. Ce le-am oferit eu lor, să-mi ofere și ei mie, atât îmi doresc. Dacă nu... îmi amintesc de o ilustrație, intitulată FARFURIA DE LEMN. Un bătrânel plăpând locuia cu fiul său, nora și nepotul Mâinile îi tremurau, vederea îi era încețoșată, iar mersul clătinat... Toată familia mânca de obicei împreună. Dar bunicul mânca foarte greu din cauza mâinilor tremurânde și a vederii slabe. Mazărea se rostogolea din lingură pe podea, iar când apuca paharul, laptele se împrăștia pe
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]