10,085 matches
-
dintre formele de ajutor public judiciar, și nici printr-un examen comparativ al legislației într-o anumită materie, raportată la momente diferite în timp. Astfel concepute, susținerile de neconstituționalitate, care tind la completarea textului legal criticat, nu au natura unor veritabile critici de neconstituționalitate pe care Curtea Constituțională să fie competentă a le examina. În ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, în ansamblul său, aceasta urmează să
DECIZIE nr. 586 din 4 mai 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, precum şi a ordonanţei de urgenţă, în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222860_a_224189]
-
Codul fiscal. Se arată că enumerarea impozitelor reglementate de art. 2 din Codul fiscal este limitativă, orice alt impozit sau taxă datorată bugetului de stat sau bugetului asigurărilor sociale neputând fi stabilită decât prin lege. Se mai susține că acest veritabil nou impozit impus pe calea legii criticate încalcă art. 56 alin. (2) din Constituție, întrucât este plătit numai de o parte dintre cetățenii României. Astfel, salariatul din sistemul bugetar va plăti, sub formă de impozit, bugetului de stat 41% din
DECIZIE nr. 874 din 25 iunie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223579_a_224908]
-
de ambele părți, iar una dintre obligațiile esențiale ale angajatorului este plata salariului angajatului pentru munca prestată. Întrucât dreptul la salariu este corolarul unui drept constituțional, și anume dreptul la muncă, se constată că diminuarea să se constituie într-o veritabilă restrângere a exercițiului dreptului la muncă. O atare măsură se poate realiza numai în condițiile strict și limitativ prevăzute de art. 53 din Constituție. Pentru ca restrângerea menționată să poată fi justificată, trebuie întrunite, în mod cumulativ, cerințele expres prevăzute de
DECIZIE nr. 874 din 25 iunie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223579_a_224908]
-
regula neretroactivității legii, care este normă de nivel constituțional, prevăzută în art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală". 4. Autorul sesizării de neconstituționalitate mai susține că legea criticată impune o pierdere ireversibilă a pensiei de serviciu, aceasta echivalând cu o veritabilă expropriere, aducând atingere art. 1 paragraful 2 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Totodată, consideră că dispozițiile art. 53 din Constituție nu sunt incidente în cauză. Astfel, referitor la restrângerea exercițiului unor
DECIZIE nr. 873 din 25 iunie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223577_a_224906]
-
reglementări "nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv în privința cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu data intrării lor în vigoare". 3. Legea criticată impune o pierdere ireversibilă a pensiei de serviciu, aceasta echivalând cu o veritabilă expropriere, aducând atingere art. 1 paragraful 2 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Dispozițiile art. 53 din Constituție sunt semnalate având incidență în cauză. Astfel, referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau
DECIZIE nr. 873 din 25 iunie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223577_a_224906]
-
acte normative care reglementează organizarea și funcționarea diferitelor sisteme de pensii de tip public în prezent "îngreunează în mod evident funcționarea sistemului de pensii". Curtea reține că aspectele de ordin financiar din expunerea de motive a Guvernului nu pot constitui veritabile argumente în sprijinul constituționalității dispozițiilor legii criticate, însă pot reprezenta un punct de plecare în analizarea de către legiuitor a oportunității eliminării dreptului persoanelor asimilate de a beneficia de pensia de serviciu a magistraților, în măsura în care nu li se impune respectarea aceluiași
DECIZIE nr. 873 din 25 iunie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223577_a_224906]
-
O astfel de condiție suplimentară pentru formularea unei contestații la executare constituie o îngrădire a accesului liber la justiție, contravenind astfel prevederilor art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție, mai ales că neîndeplinirea sa "are semnificația drastică a unui veritabil fine de neprimire a cererii de sesizare a instanței cu respectiva cale de atac". c) existența scopului legitim în ce privește instituirea taxei judiciare de timbru ... Din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului se observă faptul că, în materia stabilirii taxelor judiciare
DECIZIE nr. 948 din 6 iulie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) şi art. 8^1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224884_a_226213]
-
întrucât taxa este achitată pentru exercitarea unei acțiuni în justiție, este datorată anticipat, iar partea interesată nu va dispune de resurse financiare suficiente (a se vedea, în acest sens, și Cauza Ait-Mouhoub împotriva Franței, 1998), constituindu-se, astfel, într-un veritabil fine de neprimire. De asemenea, este de observat că scutirea, eșalonarea sau reducerea taxelor judiciare de timbru nu trebuie să se transforme în regulă, așa încât prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 trebuie aplicate numai când situația de
DECIZIE nr. 948 din 6 iulie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) şi art. 8^1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224884_a_226213]
-
instituirea acestei taxe, și anume cuantumul sumei ce trebuie plătită pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de prestarea serviciului public, și întinderea acestui serviciu. Un cuantum excesiv al taxei ce este datorată pentru un serviciu prestat o transformă pe aceasta într-un veritabil impozit pe moștenire, ce poate avea drept consecință diminuarea sau chiar anularea emolumentului ce rezultă din moștenire. Acest impozit disimulat creează o reală inechitate, pe de o parte, între moștenitori, văzuți ca beneficiari ai serviciului prestat, și, pe de altă
DECIZIE nr. 948 din 6 iulie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) şi art. 8^1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224884_a_226213]
-
beneficiari ai serviciului prestat, și, pe de altă parte, statul, cel ce prestează serviciul prin autoritățile și instituțiile sale, întrucât acesta din urmă va percepe sumele de bani plătite nu în virtutea serviciului prestat de instanțele judecătorești, ci ca pe un veritabil impozit de natură să descurajeze dezbaterea succesiunilor și realizarea partajului succesoral în fața instanțelor judecătorești. În fine, această taxă-impozit nu mai are un caracter "modic" așa cum arătase Curtea prin deciziile menționate mai sus, ci un caracter prohibitiv și nu mai poate
DECIZIE nr. 948 din 6 iulie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) şi art. 8^1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224884_a_226213]
-
Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. În sfârșit, Curtea mai constată că celelalte critici nu îmbracă forma unor veritabile critici de neconstituționalitate, ci vizează invocarea unor neregularități ce țin de domeniul de interpretare și de aplicare a legii, competență ce cade în sarcina instanțelor de drept comun. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art.
DECIZIE nr. 841 din 24 iunie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 172 alin. 1 şi art. 273 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224118_a_225447]
-
și că motivele invocate de jurisdicțiile interne se dovedesc pertinente și suficiente. De aceea, Curtea a conchis că ingerința era lt; lt;necesară într-o societate democratică gt; gt;. În fine, toate celelalte aspecte criticate de autorul excepției nu sunt veritabile probleme de constituționalitate, ci sunt probleme de aplicare a legii, atributul exclusiv al instanței judecătorești." Întrucât în prezenta cauză nu au intervenit elemente noi, de natură a modifica această jurisprudență, soluția și considerentele deciziei menționate sunt valabile și în prezenta
DECIZIE nr. 1.177 din 6 noiembrie 2008 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 lit. c), art. 58 şi art. 227 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, precum şi ale art. 82 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206390_a_207719]
-
4 și ale art. 5 din Legea nr. 226/2006 , Curtea constată că acestea nu instituie privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare, fiind aplicabile pentru toți cetățenii vizați de ipoteza normelor legale. Totodată, Curtea reține că autorul excepției nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate ale textelor de lege, ci este nemulțumit de aplicarea de către instanța de judecată a dispozițiilor art. 4 și art. 5 din Legea nr. 226/2006 . Așadar, aspectele invocate țin de aplicarea și interpretarea textelor de lege, iar
DECIZIE nr. 790 din 19 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 167^1 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, ale art. 4 şi art. 5 din Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale şi ale art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213761_a_215090]
-
art. 16 și art. 131 alin. (3) din Constituție, deoarece specialistul din cadrul direcției având calitatea de funcționar public are, din cauza subordonării sale față de procuror, o atitudine subiectivă, părtinitoare. Totodată, constatarea tehnico-știintifică efectuată de un astfel de specialist capătă valențele unui veritabil mijloc de probă. În plus, textul excedează dispoziției constituționale a art. 131 alin. (3) prin aceea că procurorul conduce, supraveghează și exercită un control nemijlocit asupra specialiștilor care au calitatea de funcționari publici, dar care nu aparțin poliției judiciare. În ceea ce privește
DECIZIE nr. 170 din 2 martie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11, art. 13 alin. (1) lit. a) şi art. 13 alin. (1^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, precum şi a dispoziţiilor art. 248 şi art. 248^1 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220859_a_222188]
-
relevante sunt și considerentele Deciziei nr. 342 din 18 martie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 7 aprilie 2008, prin care Curtea a arătat că aspectele de fapt invocate de autorul excepției nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate, ci aspecte de fapt, ce revin competenței instanței de judecată. Așa fiind, nu se poate susține că, procedând la interpretarea legii în sensul și limitele arătate mai sus, Curtea Constituțională își depășește atribuțiile stabilite prin Constituție ori
DECIZIE nr. 30 din 14 ianuarie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 şi art. 81 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, ale art. 3 pct. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 alin. (3) şi art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220669_a_221998]
-
și a Consiliului, directivă care prevede în preambulul său, la pct. 9, că "O armonizare completă este necesară pentru a se asigura tuturor consumatorilor din Comunitate un nivel ridicat și echivalent de protecție a intereselor lor și pentru crearea unei veritabile piețe interne". Raportat la celelalte critici de neconstituționalitate, Curtea constată că acestea nu sunt motivate în sensul art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , constituind doar o înșiruire de dispoziții constituționale și de principii desprinse de autorii obiecției
DECIZIE nr. 1.656 din 28 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229384_a_230713]
-
angajat răspunderea după parcurgerea procedurii legislative la Camera Deputaților, legea fiind înaintată în luna mai 2010 la Senat, care a depășit termenul rezonabil pentru finalizarea procesului legislativ. În condițiile în care la nivelul Senatului - în calitate de Cameră decizională - proiectul înregistra un veritabil blocaj, pe de o parte, și dată fiind necesitatea reglementării cu maximă celeritate într-un domeniu de importanță maximă (educația reprezentând o componentă vitală a procesului de reformă a statului), pe de altă parte, întreruperea procedurii de examinare și dezbatere
DECIZIE nr. 2 din 4 ianuarie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate privind Legea educaţiei naţionale, în ansamblul său, precum şi, în special, art. 45 alin. (5), (6), (7) şi (9), art. 46 alin. (2), art. 121, art. 125 alin. (1) lit. a), b) şi c), art. 125 alin. (2), art. 128 alin. (5), art. 132 alin. (5), art. 212 alin. (3), art. 215 alin. (1), (3) şi (4), precum şi art. 361 alin. (2) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230017_a_231346]
-
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece argumentația autorului excepției nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, ci se bazează, în principal, pe circumstanțele specifice litigiului dedus judecății, asupra cărora numai instanța de judecată, și nu Curtea Constituțională, se poate pronunța. Totodată, se arată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2009 respectă
DECIZIE nr. 748 din 1 iunie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 178 alin. (2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224042_a_225371]
-
sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Mai mult, motivarea criticii de neconstituționalitate ridică probleme care țin de interpretarea și aplicarea legii. În aceste condiții, este evident că o atare critică nu se poate constitui într-o veritabilă excepție de neconstituționalitate, astfel încât excepția de neconstituționalitate ridicată urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11
DECIZIE nr. 193 din 10 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. f) şi art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231886_a_233215]
-
de aceeași instanță sesizată cu litigiul de fond, întrucât judecătorul îndeplinește toate cerințele de independență și imparțialitate. Totodată, arată că prevederile de lege criticate instituie un mecanism greoi, dificil, de verificare a legalității unui act administrativ, ajungându-se la o veritabilă discriminare între persoanele interesate în verificarea legalității unui act administrativ, în sensul că persoanele care nu sunt părți ale unui litigiu judiciar trebuie să urmeze procedura prealabilă înainte de a sesiza instanța de contencios administrativ, în timp ce persoanele care sunt deja angrenate
DECIZIE nr. 416 din 7 aprilie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232972_a_234301]
-
la care, ulterior, să și răspundă. O simplă enumerare a prevederilor constituționale și a actelor internaționale pretins încălcate prin ordonanța de urgență criticată nu respectă exigențele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , așa încât nu echivalează cu o veritabilă critică de neconstituționalitate. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr.
DECIZIE nr. 385 din 24 martie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, precum şi a ordonanţei de urgenţă în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233105_a_234434]
-
a fost încheiat de fiduciar în nume propriu." ... 16. La articolul 784, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: "(1) În raporturile cu terții, se consideră că fiduciarul are puteri depline asupra masei patrimoniale fiduciare, acționând ca un veritabil și unic titular al drepturilor în cauză, cu excepția cazului în care se dovedește că terții aveau cunoștință de limitarea acestor puteri." 17. La articolul 785, denumirea marginală se modifică și va avea următorul cuprins: "Insolvența fiduciarului" 18. La articolul 786
LEGE nr. 71 din 3 iunie 2011 (*actualizată*) pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232920_a_234249]
-
că în sfera publică asemenea contracte se negociază și se încheie în limitele și în cadrul stabilite de lege. Celelalte aspecte invocate în cadrul acestui punct sunt simple comparații între fostele reglementări în domeniu și noile reglementări, fără, însă, a fi relevate veritabile critici de neconstituționalitate; mai mult, unele aspecte invocate sunt și inexacte, spre exemplu obligația angajatorului de a iniția negocierea colectivă se regăsește în actualul art. 129 alin. (2) din lege, iar soluția legislativă care stabilea conținutul minimal al negocierii colective
DECIZIE nr. 574 din 4 mai 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii dialogului social în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 3 alin. (1) şi (2), art. 4, art. 41 alin. (1), titlul IV privind Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social, titlul V privind Consiliul Economic şi Social, art. 138 alin. (3), art. 183 alin. (1) şi (2), art. 186 alin. (1), art. 202, art. 205, art. 209 şi art. 224 lit. a) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232507_a_233836]
-
motivează criticile de neconstituționalitate în raport cu dispozițiile cuprinse în acestea, iar Curtea nu are competența de a formula propriile critici, la care, ulterior, să și răspundă. Astfel, o enumerare a actelor internaționale pretins încălcate prin legea criticată nu echivalează cu o veritabilă critică de neconstituționalitate, nefiind respectate exigențele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 383 din 23 martie 2011 ). Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) și al art. 147
DECIZIE nr. 574 din 4 mai 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii dialogului social în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 3 alin. (1) şi (2), art. 4, art. 41 alin. (1), titlul IV privind Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social, titlul V privind Consiliul Economic şi Social, art. 138 alin. (3), art. 183 alin. (1) şi (2), art. 186 alin. (1), art. 202, art. 205, art. 209 şi art. 224 lit. a) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232507_a_233836]
-
fiind momentul în care se creează stocuri ilicite de cereale, ce ulterior sunt utilizate pentru tranzacții comerciale sau producția de panificație neînregistrată". Cât privește celelalte aspecte invocate de autorul excepției în motivarea acesteia, Curtea constată că acesta nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci, în realitate, solicită modificarea dispozițiilor de lege criticate. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica
DECIZIE nr. 514 din 19 aprilie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2009 privind unele măsuri pentru întărirea controlului în scopul combaterii tranSporturilor ilicite de mărfuri şi art. 14 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232627_a_233956]