9,695 matches
-
Vartolomei, arhimandrit din Solca 1772"", precum și un felon de culoare cărămizie, împodobit cu numeroase icoane, cruci și ornamente de fir de aur și argint și având o inscripție în limba slavonă (""Acest felon l-a făcut binecinstitorul Domn Io Ștefan Voievod pentru sufletul său și al părinților și al copiiilor săi în anul 7122 (1614) martie 18""). La Mănăstirea Sucevița se află două feloane de atlas roșu și cu aceeași inscripție ca și cel de la Putna, un stihar diaconesc din atlas
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
marginală de factură brâncovenească care amintește de realizările în domeniu din Țara Românească. Textul inscripției este următorul: ""+ Aice, suptu această piatră odihnesc oasele lui Andrei Abăza ce-au fost vornicu la domna; pristăvitu-s-au cătră domnul în zilele lui Ion Antioh Voievod, v(ă)leat 7215 ghen(arie) 11"". (1707) Ca urmare a lucrărilor de restaurare din anii 1901-1902, cele două lespezi funerare au fost ridicate și fixate în cârlige de fier lângă peretele stâng al pronaosului. Osemintele lor se odihnesc sub
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
Colței, menționează că: "„La lucrările lui se pare că au luat parte și câțiva soldați suedezi, rătăcitori prin București în urma bătăliei de la Pultava”". În ale sale "Scrisori către V. Alecsandri", Ion Ghica are o povestire despre cămătarul Băltărețu pe care voievodul fanariot Nicolae Mavrogheni îl duce în Turnul Colței și, sub amenințarea că îl aruncă de acolo, îi smulge cincizeci de pungi cu bani. Gara centrală din Geneva (Gara Cornavin) are în holul său central o frescă de mari dimensiuni, ce
Turnul Colței () [Corola-website/Science/321241_a_322570]
-
II-lea al României în 22 mai 1931. În aceeași perioadă, sculptorul a mai realizat monumente dedicate cinstirii memoriei eroilor din primul război mondial în localitățile: Dorohoi, Găiceana, Alexandria etc., precum și alte lucrări în Lugoj, Govora, Fundulea, Tămădău, Lehliu, Valea Voievozilor, Botoșani, Făgăraș, dar și lucrări statuare și busturi funerare în cimitire din București etc. În lunile iunie-iulie 1963, în Parcul Herăstrău a fost organizată o expoziție retrospectivă, cu peste 100 de lucrări ale artistului. Între cele mai cunoscute lucrări ale
Spiridon Georgescu () [Corola-website/Science/321295_a_322624]
-
Biserica de lemn cu hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (Sf. Voievozi)" din Rădeni a fost construită în anul 1780. Ea se află localizată în cimitirul satului Rădeni din comuna Roșcani (județul Iași). a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Satul Rădeni
Biserica de lemn din Rădeni () [Corola-website/Science/320562_a_321891]
-
Biserica de lemn cu hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (Sf. Voievozi)" din Ipotești a fost construită la începutul secolului al XIX-lea în satul Ipotești din comuna Mihai Eminescu (județul Botoșani). Ea se află în curtea complexului memorial Mihai Eminescu din Ipotești, având într-o perioadă rolul de bisericuță a familiei
Biserica de lemn din Ipotești () [Corola-website/Science/320540_a_321869]
-
a fost pusă la 28 iunie 1929, iar lăcașul de cult a fost sfințit la 15 iunie 1939, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la moartea poetului Mihai Eminescu, de către mitropolitul Irineu Mihălcescu al Moldovei. Iconostasul de la Biserica „Sf. Voievozi” din Ipotești a fost conservat și restaurat în anii 2001-2003 de către pictorul restaurator Stelian Onica (n. 1955). În interiorul vechiului lăcaș de cult se păstrează vechile icoane și cristelnița în care a fost botezat Mihai Eminescu (adusă de la Biserica Uspenia din
Biserica de lemn din Ipotești () [Corola-website/Science/320540_a_321869]
-
Mănăstirii Hurezi. Tabloul votiv se desfășoară de o parte și de alta a intrării în naos, la stânga Doamna Maria susține macheta bisericii împreună cu Vodă Brâncoveanu fiind binecuvântați Iisus care apare într-un medalion. La dreapta, purtând sfinte cruci sunt pictați voievodul Antonie din Popești și Boierul Neagu, rudele apropiate ale Doamnei Maria, bunicul, respectiv tatăl.
Biserica Bolniței Mănăstirii Hurezi () [Corola-website/Science/320538_a_321867]
-
8 noiembrie). Biserica a fost construită la începutul secolului al XVI-lea. Conform datărilor dendocronolgice, biserica a fost ridicată la începutul secolului al XVI-lea și datele istorice o localizează în Cuhea (pe locul unei vechi biserici ctitorită de către familia voievodului Bogdan și ridicată între anii 1330-1340). În Văleni biserica a fost adusă la sfârșitul secolului al XVII-lea după cercetările arhitectului Baboș Alexandru, iar după Șematismul din 1900 biserica s-a ridicat în anul 1787 și a fost așezată într-
Biserica de lemn din Văleni, Maramureș () [Corola-website/Science/321510_a_322839]
-
Biserica „Sf. Voievozi Mihail și Gavriil” din Pașcani este un lăcaș de cult ortodox ctitorit în anul 1664 de către vistiernicul Iordache Cantacuzino. Ea se află pe Aleea Parcului nr. 5 (anterior Str. Ștefan cel Mare nr. 102), în centrul orașului Pașcani (județul Iași
Biserica Sfinții Voievozi din Pașcani () [Corola-website/Science/321518_a_322847]
-
expropriată de către Comitetul Local pentru Reformă Agrară din comuna Pașcani (județul Baia), de la ultimul proprietar, profesorul Gheorghe I. Brătianu. În imediata vecinătate a palatului, vistiernicul Iordache Cantacuzino și a doua sa soție, Alexandra, au ctitorit în anul 1664 Biserica „Sf. Voievozi” din Pașcani. Deasupra intrării se află o pisanie în limba slavonă. Lăcașul de cult a suferit unele refaceri în anul 1807. Printre preoții care au slujit aici este de menționat preotul Mihai Mocanu (1938-2009), care a funcționat ca paroh al
Biserica Sfinții Voievozi din Pașcani () [Corola-website/Science/321518_a_322847]
-
Lăcașul de cult a suferit unele refaceri în anul 1807. Printre preoții care au slujit aici este de menționat preotul Mihai Mocanu (1938-2009), care a funcționat ca paroh al acestei biserici (1980-2004) și protopop al Protopopiatului Pașcani (1976-1990). Biserica „Sf. Voievozi” din Pașcani are plan trilobat, cu absidele laterale mici, având alipit pe latura sudică a pronaosului un exonartex supraînălțat de un turn-clopotniță.
Biserica Sfinții Voievozi din Pașcani () [Corola-website/Science/321518_a_322847]
-
de D(u)mnezeu și pururea Fecio/arei Marii, cinstitii Intrări în Beserică, cu bla/gosloveniia iubitoriului de D(u)mn(e)zeu, chir Chesarie episcopu / Râm(ni)cu, în zilele luminatului d(o)mnu, Io Alicsandru Ipsila(n)t voievod, / cu bună înfrățirea și însoțirea la che(l)tuială a robilor lui D(u)mnezeu, / Macarie er(o)mon(a)h i a popi(i) lui Constandin Brădean(u) i a popi(i) Ioan sin / Macarie er(o)monah ot
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
document din 1660 se menționa că satul era al vistiernicului Ursache, după ce fusese anterior în stăpânirea hatmanului Gheorghe Coci, fratele domnitorului Vasile Lupu. Biserica „Înălțarea Domnului” din Bozienii de Sus a fost construită în secolul al XVII-lea, în timpul domniei voievodului Vasile Lupu (1634-1653). Nu se cunoaște anul exact al zidirii acestui lăcaș de cult, dar prezența unei pietre de mormânt datată în 1649 atestă faptul că biserica era finalizată la acea dată. Istoricul Nicolae Stoicescu îl consideră drept ctitor al
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
istoric de artă, îl consideră singurul exemplar de sculptură armenească în arhitectura bisericească din secolele XIV-XVI. Arhimandritul dr. Zareh Baronian îl consideră opera unui pietrar armean rătăcit printre pietrarii poloni, germani sau sași care lucrau la ridicarea bisericilor ctitorite de voievozii și boierii moldoveni. Fereastra din peretele nordic al naosului și corespondenta ei din peretele sudic, ca și cea din absida altarului, au fost lărgite și alungite, având în prezent formă semicirculară. Cu prilejul lărgirii s-au distrus și chenarele exterioare
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Neamț din anul 2015, având codul de clasificare . Prima atestare documentară a satului Dulcești are loc într-un document din 23 august 1455 al domnitorului Petru Aron în care se preciza că ""Petru Voievod întărește lui Tudor Limbădulce, satele Barboși, Beșcureni și Frătești, pe Pârâul Negru."" Tatăl lui Tudor Limbădulce a fost Duma Nemțeanul, poreclit Limbădulce, care a primit la 17 ianuarie 1438 de la Iliaș Vodă satul Roșiori (azi în componența comunei Dulcești). De la
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Dulcești () [Corola-website/Science/321733_a_323062]
-
în componența comunei Dulcești). De la porecla de Limbădulce i s-a spus acestui sat Dulcești. Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Dulcești a fost ctitorită de marele paharnic Caraiman și soția sa Anastasia la începutul secolului al XVII-lea, în timpul domniei voievodului Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606). Acest edificiu a fost construit în perioada 26 aprilie - 20 august 1605 , pe temelia unei biserici mai vechi ai cărei "ctitori cei de la început" nu sunt pomeniți în pisanie. Pisania aflată deasupra intrării în biserică are
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Dulcești () [Corola-website/Science/321733_a_323062]
-
Biserica “Sfinții Voievozi” din Tupilați este o biserică ortodoxă care se află în satul Tupilați din județul Neamț și care a fost construită în anul 1811 de către boierul Ștefan Catargiu (1789-1866), mare logofăt și caimacam al Principatului Moldovei. Biserica “Sf. Voievozi” se află
Biserica Sfinții Voievozi din Tupilați () [Corola-website/Science/321743_a_323072]
-
Biserica “Sfinții Voievozi” din Tupilați este o biserică ortodoxă care se află în satul Tupilați din județul Neamț și care a fost construită în anul 1811 de către boierul Ștefan Catargiu (1789-1866), mare logofăt și caimacam al Principatului Moldovei. Biserica “Sf. Voievozi” se află pe "Lista monumentelor istorice din județul Neamț 2004", ca parte a Ansamblului curții boierești de la Tupilați. Ea se află la vest de conac și are codul . Conacul Catargi din Tupilați a fost construit în anul 1842, pe locul
Biserica Sfinții Voievozi din Tupilați () [Corola-website/Science/321743_a_323072]
-
fiind împărțită de un pavilion vertical cu geamlâc în două corpuri inegale. În conac se intra printr-o boltă de trăsură cu stâlpi și deschideri în arcadă. Conacul și dependințele făceau parte dintr-un ansamblu arhitectural unitar împreună cu Biserica "Sf. Voievozi" din același sat, care a fost ctitorită în 1811 de către boierul Ștefan Catargiu (1789-1866), mare logofăt și caimacam al Principatului Moldovei. De asemenea, și biserica este monument istoric, având codul NT-II-m-B-10722. După instaurarea regimului comunist în România în anul 1948
Biserica Sfinții Voievozi din Tupilați () [Corola-website/Science/321743_a_323072]
-
de prăbușire". Soluționarea cauzei s-a tărăgănat și abia în iunie 2008, Prefectura a eliberat hotărârea pentru punerea în posesie a conacului cu dependințele acestuia și 35 de hectare de teren din fosta moșie către moștenitorii familiei Strâmbeanu. Biserica "Sf. Voievozi" din Tupilați a fost construită în anul 1811 de boierul Ștefan Catargiu în partea de vest a domeniului Catargiu, în apropierea curții boierești. Lăcașul de cult a fost folosit o lungă perioadă ca biserică de conac a familiei Catargiu. Din
Biserica Sfinții Voievozi din Tupilați () [Corola-website/Science/321743_a_323072]
-
se află în satul omonim Roșioara din localitatea Berbești, județul Vâlcea și poartă hramurile „Sfinții Voievozi”, „Intrarea în Biserică” și „Cuvioasa Paraschiva”. Vechimea ei nu este cunoscută doar momentul refacerii ei în forma actuală, prin pisania de la 1867. Se distinge prin pictura interioară și din pridvor, îndeosebi prin arhanghelii veghetori de la intrare, macheta bisericii din naos
Biserica de lemn din Roșioara () [Corola-website/Science/321760_a_323089]
-
I, regele tuturor românilor dându-i-se acest buzdugan de către poporul său ca răsplată pentru vrednicia și buna conducere a țării în anii 1916-1919"". Regele Ferdinand a precizat ca primește emoționat "darul", care a fost purtat în trecut și de voievozii Țărilor Române. Pe acest buzdugan, în partea superioară, sunt reprezentate patru statuete de țărănci în costume naționale. Ele reprezintă România (regatul vechi), Transilvania, Basarabia și Bucovina. În vârful buzduganului se regăsește capul acvilei cruciate. Emblema Armatei Naționale a Republicii Moldova conține
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]
-
Biserica "Sfinții Voievozi" din Ipotești este un lăcaș de cult ortodox construit între anii 1929-1939 în satul Ipotești din comuna Mihai Eminescu (județul Botoșani). Ea se află în curtea complexului memorial Mihai Eminescu din Ipotești. Biserica "Sf. Voievozi" din Ipotești nu a fost
Biserica Sfinții Voievozi din Ipotești () [Corola-website/Science/320902_a_322231]
-
Biserica "Sfinții Voievozi" din Ipotești este un lăcaș de cult ortodox construit între anii 1929-1939 în satul Ipotești din comuna Mihai Eminescu (județul Botoșani). Ea se află în curtea complexului memorial Mihai Eminescu din Ipotești. Biserica "Sf. Voievozi" din Ipotești nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Botoșani din anul 2004, dar mormintele familiei Eminescu din dreptul altarului se află pe această listă la numărul 513, având codul de clasificare . La 30 iulie 1847, căminarul
Biserica Sfinții Voievozi din Ipotești () [Corola-website/Science/320902_a_322231]